Crizele politice care nu se mai termină la Chişinau se răsfrâng direct asupra moldovenilor care locuiesc în afara Capitalei, iar lipsa banilor din teritoriu lasă oamenii fără salarii, dar şi fără speranţă. Unii primari recunosc că nu mai văd lumina de la capătul tunelului, în timp ce alţii sunt mai optimişti şi îşi pun speranţele în investitorii europeni.
Ne-am propus să aflăm cum se descurcă autorităţile locale, pe fundalul crizelor politice de la Chişinău.
Protestele de la Chişinău, învestirea în pripă a noului Guvern, dar şi situaţia financiară a Republicii Moldova sunt principalul subiect de discuţie în localităţile din ţară. Primarii satelor, oraşelor şi a centrelor raionale afirmă că încearcă să tempereze nemulţumirea oamenilor care încă nu şi-au primit salariile şi să atragă cât mai multe investiţii străine. Doar aşa îşi pot moderniza localităţile, întrucât statul le alocă sume simbolice cu care nu poţi repara drumuri, construi şcoli sau ilumina străzile, spun ei. Iar crizele politice de la Chişinău, care nu se mai termină, pun şi mai mult în umbră dezvoltarea ţării dincolo de Capitala ei.
Primarul prevăzător
Grigorii Robu afirmă cu mândrie că este cel mai tânăr primar de oraş din Republica Moldova, fiind ales lider al oraşului Nisporeni. Oamenii din această localitate privesc sceptic protestele de la Chişinău, deşi la început, îşi puneau mari speranţe în acţiunile manifestanţilor. „Cu siguranţă că o mare parte din cei din stradă chiar vor binele cetăţenilor şi îşi doresc o schimbare. Dar faptul că platforma DA s-a aşezat la aceeaşi masă cu partidele proruse i-a dezamăgit”, spune edilul. Despre învestirea Guvernului Filip, Grigorii Robu crede că trebuie acceptat, întrucât „nu ne permitem luxul să facem capricii”. „Modul în care a fost învestit Guvernul, în grabă, a avut un scop, de a aduce stabilitate în ţară, ceea ce sper să se întâmple. În caz contrar, dacă în viitorii trei ani nu vor face nişte schimbări cu adevărat reale, dezamăgirea oamenilor va fi dublă”, precizează acesta. Primarul afirmă că a fost precaut şi a avut grijă să pună ceva bani deoparte pentru a putea plăti salariile funcţionarilor publici. Astfel, în timp ce în alte localităţi, profesorii şi medicii nu şi-au luat încă lefurile, cei din Nisporeni au fost salarizaţi la timp. „Am prevăzut că această schimbare tehnică o să aducă momente negative, aşa că mi-am făcut o rezervă de bani şi totul este în regulă”, susţine edilul.
Modernizarea oraşelor din ţară se face cu bani străini
Grigorii Robu spune că a beneficiat de o donaţie în valoare de 15 milioane de euro de la finanţatori externi cu care plănuieşte să aprovizioneze cu apă potabilă, din râul Prut, întreg oraşul Nisporeni. „Este un proiect mare şi frumos iniţiat de fosta conducere şi principalul meu obiectiv a fost să-l ducem până la capăt. Statul a contribuit cu 30 de milioane de lei, o sumă simbolică, dar importantă, iar 15 milioane de euro au venit din partea europenilor”, explică Grigorii Robu.
„Cine spune că nu-s bani, greşeşte amarnic”
Constantin Cojocaru, primarul oraşului Edineţ, este destul de optimist şi explică de ce nu s-au plătit încă salariile angajaţilor la stat. „Este vorba despre noua formulă introdusă de Ministerul Finanţelor cu trezoreriile locale, care nu permit încă tuturor raioanelor să aibă acces la bani, sunt lacune tehnice şi ţin de programul pe calculator. Bunăoară, primăria oraşului Edineţ are peste 4 milioane de lei în cont, în zilele următoare o să fie date toate salariile în mână. Cine spune că nu sunt bani, greşeşte amarnic. Astăzi sunt bani în Republica Moldova. Într-adevăr, problemele cu instaurarea Guvernului au dus la aceste întârzieri. Dar cred că totul va intra pe un făgaş normal”, este părerea edilului oraşului Edineţ.
Constantin Cojocaru consideră că a protesta nu înseamnă a sta jumătate de an în piaţă. „Îmi imaginez în ce situaţie sunt puşi cetăţenii municipiului Chişinău. Consider că, în general, oamenii care au de muncă nu stau în Piaţa Marii Adunări Naţionale zile şi nopţi. După mine, sunt nişte jocuri bine regizate. Conştientizez că sunt nişte greşeli grave ale guvernării, dar în esenţă lucrurile se rezolvă la masa de tratative şi nu în pieţe. Ca primar, consider că trebuie să comunicăm cu oamenii, cu puterea centrală, cu autorităţile. Se necesita învestirea unui Guvern, dar cred că trebuia totuşi mai multă atenţie, mai multe discuţii cu societatea civilă, probabil că influenţa în exces a străzii i-a făcut pe cei care fac astăzi parte din Guvern să recurgă la acest pas”, precizează primarul din Edineţ.
Primarii din sate nu văd lumina de la capătul tunelului
Nadejda Costaş a devenit primar al satului Topala din raionul Cimişlia. Femeia spune că locuitorii satului pe care îl conduce sunt foarte nemulţumiţi şi dezamăgiţi de acţiunile partidelor în care au avut încredere. „Noi am avut încredere în ei. Acum nu mai credem în nimic şi în nimeni. Suntem sceptici faţă de noul Guvern. Nu vedem lumina de la capătul tunelului. Acum, aşteptăm fapte concrete, dacă o să ne dazamăgească iar, nu mai merge. Vrem o schimbare”, afirmă primăriţa.
Acţiuni concrete din partea Guvernului Filip aşteaptă şi primarul oraşului Soroca, Victor Său. Edilul spune că sorocenii sunt solidari cu protestatarii, iar unii din ei chiar au luat cuvântul pe scena din Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău. „Sunt persoane care participă la proteste activ, inclusiv eu, îi susţin în anumite privinţe. Vedem ce se va întâmpla mai departe. Se pare că guvernarea nu vrea să discute cu Platforma. Multe lucruri nu-mi sunt nici mie clare”, spune Victor Său. Referitor la problemele financiare şi neachitarea salariilor, primarul de Soroca invocă acelaşi motiv „tehnic”. „A fost problema cu calculatorul. O să fie bine. După cum se aude, ministerul are acumulări şi banii vor fi trimişi în bugetele locale. Consiliul orăşenesc Soroca a găsit surse de finanţare europene şi am primit 265.000 de euro pentru un proiect de iluminare stradală care va fi implementat foarte curând”, povesteşte liderul din nordul ţării.
„Situaţia este mai cumplită ca niciodată”
Ludmila Ceaglîc conduce satul Calfa din raionul Anenii Noi de 20 de ani, obţinând şase mandate consecutive. „Trebuie să capeţi încrederea oamenilor. Probabil aceasta este cheia succesului. La noi, lumea este foarte confuză, peste tot se vorbeşte despre politică. Nemulţumirea oamenilor este enormă, ei aşteaptă să vadă ce poate noul Guvern. Majoritatea persoanelor din localitatea mea sunt pentru alegeri antcipate, ne dăm bine seama că avem nevoie de un lider nou, dar nu îl vedem. Situaţia este mai cumplită decât niciodată. Dacă până la începutul lunii erau achitate salariile angajaţilor, atunci luna aceasta ne confruntăm cu o stagnare cumplită. Nu am achitat salariile, serviciile şi lichidităţile ceea ce duce la impedimente şi probleme cu furnizorii”, afirmă primăriţa.
Bugetul local, insuficient
„În ţările civilizate salariile se achită săptămânal, ceea ce permite omului să-şi planifice cheltuielile eficient. Sper că lucrurile se vor clarifica, am înţeles că la mijloc este un program nou instalat pe calculatoare care face probleme. Cred că nici abilităţile funcţionarilor nu le permite să gestioneze acest program. Eu am informat oamenii despre ce probleme avem. Cred că şi autorităţile centrale trebuie să ne informeze cât mai des despre ce se întâmplă”, consideră Ludmila Ceaglîc. Femeia mai spune că dezvoltarea localităţii Calfa se datorează doar investiţiilor străine. „Dacă facem o revizuire a tuturor bugetelor anuale, vedem că nu ne ajung nici măcar pentru a achita lichidităţile. Sunt insuficiente, aşa că apelăm la bani străini. Avem un centru de asistenţă pentru victimele violenţei, reparăm instituţiile şcolare, avem un centru pentru bătrâni şi alte servicii care nu se prevăd în bugetul anual. Tocmai de asta, singura cale este de a căuta investiţii străine”, concluzionează primăriţa.
Autorităţile locale aşteaptă cu teamă luna februarie
Oamenii din satele şi oraşele Moldovei se implică mai activ în viaţa politică, decât în viaţa socială, afirmă Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, raionul Străşeni. „Ceea ce nu cred că este corect într-o societate”, precizează acesta. „Chişinăul este centrul ţării. Desigur că ceea ce se întâmplă în Capitală, afectează fiecare ceăţean, mai ales pentru că gradul de informare este destul de ridicat şi la sate. Cred că 10 % din protestatari ies în stradă pentru interesul naţional, restul vin pentru bani. Instabilitatea influenţează negativ asupra cetăţenilor din toate localităţile, iar învestirea Guvernului la noi e ceva obişnuit, periodic apare unul nou. Sper ca acesta să ofere credibilitate. Pentru noi e importantă stabilitatea la nivel de conducere a ţării, având acolo stabilitate, putem să ne aşteptăm şi noi la reforme”, spune primarul comunei Rădeni.
Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, raionul Străşeni şi Ludmila Ceaglîc, primarul satului Calfa, raionul Anenii Noi.
Petru Răbdău consideră că e foarte uşor să răspândeşti panică printre cetăţenii Republicii Moldova şi asigură că problemele financiare din ultima perioadă s-au creat din cauza reformelor tehnice. „Da, există nişte reţineri care se bazează pe nişte reforme tehnice. Personal, m-am confruntat cu problema aceasta, am văzut că nu există bani în cont, dar s-a soluţionat rapid. Transferul a fost efectuat, în cele din urmă. Va fi mai greu pentru luna februarie”, crede primarul. Acesta mai spune că „mai greu decât atât nu poate fi”.
Primarii vor descentralizare
Primarul satului Buţeni din raionul Hânceşti, Ion Harbuz, susţine că descentralizarea administraţiei le-ar permite autorităţilor locale să facă mai multe pentru cetăţeni. „Solicităm guvernanţilor noştri să aprobe un set de legi care sunt pe masa lor de foarte mult timp, nu ştiu de ce se tărăgănează procesul, probabil că nu se vrea acea descentralizare reală a autorităţilor locale. Dacă se va reuşi aprobarea acelor legi, vom reuşi să facem mai multe pentru oamenii noştri”, susţine Ion Harbuz. Locuitorii din satul Buţeni nu sunt mulţumiţi de modul în care a fost învestit Guvernul Filip.
„Nu au nimic împotriva domnului Filip sau a miniştrilor, dar cred că maniera în care s-a votat acest Guvern nu creează o imagine bună, nici ţării, nici locuitorilor ei. Cred că acest lucru îi revoltă cel mai mult. Criza se răsfrânge direct asupra localităţilor rurale. Într-adevăr, profesorii, medicii, angajaţii primăriei nu şi-au primit salariile pentru luna decembrie, de investiţii în infrastructură sau alte domenii nici nu mai vorbim. Este problematic, dar sper că o să avem contact bun cu partenerii noştri europeni, miza principală este anume în acea direcţie. Noi urmărim intens proiectele lansate de Ambasada Germaniei, Ambasada SUA şi aplicăm de fiecare dată. În mandatul anterior pe care l-am deţinut, cele mai multe investiţii au venit de la europeni”, afirmă primarul satului Buţeni.
Protestele, un lucru pozitiv
Protestele sunt un lucru pozitiv şi este bine când societatea se implică în problemele de guvernare,crede Iraida Bânzari, preşedintele raionului Făleşti. „Toate acestea se acceptă, dar să nu creeze impedimente pentru actul guvernării. Consider o realizare foarte mare consensul la care s-a ajuns şi faptul că s-a creat o majoritate parlamentară, o posibilitate de a continua calea de integrare europeană. Pot doar presupune că noul Guvern ar putea gestiona cu succes problemele statului”, susţine Iraida Bânzari.
Fotografii de Alexandru Tarlev
