Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), în cooperare cu UNHCR Moldova (Agenția ONU pentru Refugiați) și CDA (Centrul de Drept al Avocaților) a organizat la 2 noiembrie Forumul Primarilor „Inegrarea refugiaților la nivel local. Schimb de bune practici.”
Președinta CALM, Tatiana Badan, a fost de părere că asemenea evenimente ajută aleșii locali să se mobilizeze și mai mult și să coopereze pentru a gestiona cât mai bine această criză. „Autoritățile publice locale, împreună cu cetățenii și partenerii de dezvoltare ai statului nostru ajută refugiații să se integreze în comunitățile noastre și numai împreună putem face față acestor provocări care au apărut după 24 februarie, odată cu declanșarea de către Rusia a războiului din Ucraina.”
Directorul executiv al Centrului de Drept al Avocaților, Oleg Palii a explicat că instituția pe care o reprezintă asistă autoritățile publice locale și familiile care găzduiesc refugiații, inclusiv persoanele care au fost nevoite să-și găsească adăpost în Republica Moldova.
Coordonatorul superior pentru operațiuni la Agenția ONU pentru Refugiați în Republica Moldova, Bertrand Blanc și-a exprimat admirația pentru mobilizarea fără precedent a APL și cetățenilor din statul nostru. „Republica Moldova are exemple de bune practici care impresionează o lume întreagă. Acțiunile descentralizate ne-au ajutat să facem față fluxului mare de refugiați. Suntem alături de APL pentru a contribui la integrarea refugiaților în grădinițe și școli, dar și în câmpul muncii.”
Mai mulți primari au prezentat propriile experiențe în gestionarea crizei refugiaților și depășirea provocărilor existente. Primarul orașului Căușeni, Anatol Donțu, a vorbit despre lipsa de cadre în APL și suprasolicitarea acestor angajați în primele luni de la declanșarea războiului, fără a fi remunerați suplimentar. „Această criză ne-a oferit posibilitatea să demonstrăm Uniunii Europene că și noi suntem europeni. Unii refugiați au venit în pijamale și noi i-am îmbrăcat. Alții au venit bolnavi și noi le-am cumpărat medicamente. Cu regret, nu am avut nicio susținere din partea statului. Ne-am străduit să-i cazăm în case și apartamente, nu în săli mari, pentru că ne-am dorit ca ei să se simtă ca acasă. În această perioadă, în orașul Căușeni au fost cazați circa 10 000 de refugiați și am avut noroc de sprijinul populației.”
În contextul în care Ucraina se confruntă cu o criză energetică fără precedent, primarii au vorbit despre posibilitatea creșterii numărului cetățenilor din țara vecină care vor încerca să-și găsească adăpost pe timp de iarnă în Republica Moldova. În acest sens, mai mulți aleși locali au identificat clădiri care, cu susținerea financiară a statului, ar putea fi transformate în centre de plasament sau sociale și care ulterior ar fi utile pentru cetățenii din aceste localități.
De asemenea, primarii au vorbit despre necesitatea susținerii nu doar a refugiaților, dar și a cetățenilor Republicii Moldova care fac parte din categoriile social- vulnerabile. „Mă închin în fața locuitorilor mei, altfel nu făceam față acestei provocări atât de mari”, a menționat Ludmila Magu, primara orașului Cupcini. „Am ajutat și câteva zeci de persoane nevoiașe din orașul Cupcini și astfel locuitorii au continuat să ne susțină. Suntem gata să punem umărul și în continuare, dar avem nevoie de ajutor”, a explicat aleasa locală.
O altă problemă asupra căreia au atras atenția aleșii locali a fost necesitatea de a susține și familiile care găzduiesc refugiați, asigurarea acestora cu masă lemnoasă și compensarea cheltuielilor pentru energia electrică. „Cei 3500 de lei au fost un ajutor prea modest pentru efortul pe care îl fac aceste familii. În perioada rece a anului, consătenii noștri încălzesc una-două camere din casele lor, dacă au refugiați e nevoie de încălzit un spațiu mult mai mare. La ora actuală avem în localitate 76 de refugiați, dar trebuie să fim pregătiți pentru a găzdui mai mulți cetățeni ai Ucrainei”, a explicat Lilia Brehova, primară de Gura Bâcului, Anenii Noi.
Integrarea refugiaților în comunități a fost o altă preocupare a aleșilor locali în această perioadă de criză. Organizarea cursurilor de însușire a limbii române, a taberelor de vară pentru copii, atragerea de fonduri și consilierea psihologică a femeilor refugiate, crearea condițiilor de interacțiune și agrement a refugiaților, susținerea acestora în procesul de identificare a locurilor de muncă – sunt doar câteva exemple prezentate de primarii prezenți la Forum. Totodată, aleșii locali au avut posibilitatea să cunoască exemple de experiență pozitivă la nivel european de incluziune socială a refugiaților.
Secretarul de stat al MAI Jana Costachi a fost de părere că unitatea cetățenilor Republicii Moldova din această perioadă a schimbat percepția întregii lumi despre statul nostru. „Felul în care ați știut să vă mobilizați a pus în valoare calitățile noastre. Mulțumim în parte fiecărui primar și fiecărei familii care a primit refugiați, dar și tuturor partenerilor care s-au implicat în gestionarea acestui proces.”
Circa 600 000 de Ucraineni au tranzitat teritoriul Republicii Moldova din 24 februarie până în prezent, 10 mii dintre care au solicitat azil. La ora actuală, circa 90.000 de refugiați din Ucraina se află pe teritoriul Republicii Moldova.
