În cadrul unei adresări către președintele Parlamentului European Antonio Tajani, dar și către alți factori de decizie ai UE, președintele Comitetului European al Regiunilor Karl-Heinz Lambertz a vorbit despre starea Uniunii Europene prin prisma autorităților locale și regionale. Potrivit președintelui Comitetului European al Regiunilor, Europa poate fi puternică doar dacă orașele și municipiile ei vor fi dezvoltate. Vă prezentăm discursul integral al președintelui Comitetului European al Regiunilor Karl-Heinz Lambertz:
De multe ori, când ne întâlnim cu reprezentanții și actorii locali și regionali, îi auzim spunând: fără UE acest lucru nu ar fi fost posibil.
Fără Uniunea Europeană nu am fi putut construi acest pod.
Fără Uniunea Europeană nu am fi putut stabili acest schimb de experiență pentru studenții universitari.
Fără Uniunea Europeană nu am fi putut construi această linie de metrou.
Am conștientizat cu mult timp în urmă că ceea ce Uniunea Europeană ne-a ajutat să realizăm în orașul meu Eupen și în regiunea mea, se implementează, de asemenea, și dincolo de Europa. În trecut m-am luptat pentru ca Europa să susțină regiunea mea să se dezvolte, iar astăzi lupt umăr la umăr cu voi pentru a mă asigura că orașele și regiunile noastre pot construi Europa. Cele mai concrete realizări ale Uniunii noastre depășesc cu mult programul Erasmus, care este atât de des – și pe bună dreptate – adus drept exemplu. Atât acasă, cât și aici, la Bruxelles, rolul nostru este de a reaminti oamenilor aceste succese cotidiene, multe dintre care nu ar fi fost posibile fără politica de coeziune. Atunci când instituțiile europene promovează Europa, este esențial să fie subliniată contribuția directă a UE la îmbunătățirea calității vieții europenilor.
Nicio adresare a UE nu ar fi completă dacă ar menționa doar statele membre, fără nivelul local și regional. Rolul Adunării noastre de reprezentanți aleși este să reamintim celorlalte instituții europene și naționale că Uniunea nu începe și nu se termină cu statele membre. De asemenea, starea Uniunii Europene, poate chiar mai presus de toate depinde de starea municipalităților, orașelor și regiunilor sale. Nu percepem Europa doar cu instituțiile și statele sale membre. Vedem Europa cu aproximativ 100 000 de autorități locale și 300 de regiuni.Anume ele sunt fundamentul democratic pe care trebuie să reconstruim Europa, cu și pentru cetățenii noștri.
Da, într-adevăr, orașele și regiunile noastre au nevoie de Uniune. Și tocmai pentru că au nevoie de UE, acestea nu ar putea accepta niciun proiect în care dezvoltarea regională să fie doar parțial sau deloc susținută de Europa. Cum am putea, în calitate de reprezentanți ai aleșilor locali sau regionali europeni să permitem UE să neglijeze sau chiar să renunțe la orașele și regiunile sale? Acest lucru pur și simplu este inacceptabil. Slăbind puterea municipalităților, orașelor, regiunilor noastre vom șubrezi și puterea Uniunii noastre. Acest lucru nu trebuie să facă parte din planurile noastre de viitor. Dimpotrivă: prin întărirea teritoriilor noastre, noi întărim Uniunea Noastră.
Cu un an în urmă, împreună cu partenerii noștri din Alianța de Coeziune am lansat un apel pentru o Europă mai puternică pentru orașele și regiunile sale.
Coeziunea nu este afacerea exclusivă a Alianței noastre: coeziunea este afacerea tuturor. Acest lucru reiese din faptul că 8 000 de semnatari s-au alăturat apelului Alianței de Coeziune, care acum acoperă aproape întreaga Uniune. Printre aceștia se numără, bineînțeles, numeroși reprezentanți ai autorităților locale și regionale, dar și reprezentanți ai diferitor instituții, începând cu Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) și până la Asociația Europeană a Meșteșugurilor, Întreprinderile Mici și Mijlocii, sau Forumul European al Pacienților.
Coeziunea nu este o relicvă a trecutului, iar tinerii din Europa cunosc acest lucru. Sunt încântat de faptul că Forumul European al Tineretului s-a alăturat recent Alianței noastre. Nu cred că există o sarcină mai importantă sau mai nobilă decât aceea de a lăsa celor care vin după noi o Uniune bazată pe valorile libertății, dreptății și solidarității.
Mobilizarea Alianței a generat rezultate. În acest sens putem afirma că politicile de coeziune acoperă toate regiunile – un principiu esențial care era cândva amenințat. Dar pentru a nu comite greșeli trebuie să rămânem în alertă.
Deoarece coeziunea ajută teritoriile noastre să se dezvolte;
Deoarece coeziunea este o politică pentru viitor, concepută pentru a face față marilor provocări ale timpului, satisfăcând totodată necesitățile de zi cu zi;
Lupta reprezentanților locali și regionali pentru a menține coeziunea Uniunii Europene continuă. Cum poate Comisia Europeană să afirme cu voce tare că:
[…] Politica de coeziune este vitală pentru Europa și cetățenii săi, pentru economia orașelor și regiunilor sale […] și în același timp să propună o micșorare cu 10% a bugetului aceleiași politici?
Respingem aceste micșorări disproporționale, așa cum au făcut-o recent colegii noștri din Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Bunul simț ne spune că indiferent dacă vorbim despre coeziune, politică agricolă comună sau orice altă politică, mai ales cu un buget european deja inadecvat, nu putem face mai mult cu mai puțin.
De asemenea, respingem orice intenție de a diminua rolul orașelor și regiunilor, cum ar fi centralizarea aranjamentelor de gestionare.Centralizarea nu este o metodă pentru viitor. Este o relicvă a trecutului. Așa cum au subliniat reprezentanții autorităților locale și regionale din Franța în apelul lor de la Marsilia, descentralizarea este un model în care deciziile și investițiile pot fi aliniate la nevoile reale.
Bineînțeles că există constrângeri bugetare, există Brexit, există state membre care se împotrivesc să contribuie la sprijinirea bugetului european, deși această contribuție este foarte modestă pentru o populație de 510 milioane și cea mai mare parte a acesteia revine Statelor membre.
Trebuie să țintim sus, deoarece timpul este scurt. Președintele Comisiei Europene a solicitat statelor membre ca înainte de alegerile europene să se ajungă la un acord de principiu privind bugetul. Conducătorii statelor membre crează uneori impresia că evită sau ezită să convină asupra următorului buget european. Această pierdere de timp generează o mare incertitudine, tocmai atunci când europenii au nevoie de perspective pentru viitor.
Domnul Tajani, colegi,
O Europă epuizată, lipsită de mijloace de a acționa, ar reprezenta o victorie pentru cei care vor să o vadă distrusă. Aceștia mint atunci când dau vina pe Uniune pentru prăbușirea unui pod sau pentru subfinanțarea propriului sistem de sănătate. Distrugând Uniunea, ei ar slăbi orașele și regiunile.
În mod paradoxal, aceiași oameni sunt reticenți atunci când este vorba despre respectarea valorilor comune, dar și când trebuie de venit cu contribuții la buget. Tot ei condamnă slăbiciunea Europei, lucru pentru care ei înșiși se fac, parțial, responsabili.
Atunci când Europa propune soluții, ei niciodată nu sunt fericiți. Este întotdeauna ori prea mult … ori prea puțin. Ei își doresc distrugerea unei Uniuni care ne-a adus mai mult de 60 de ani de pace. Nu trebuie să uităm niciodată că naționalismul poate însemna război. Aș adăuga, evident, că Europa înseamnă pace.
În perioada în care divergențele și antagonismele cresc la nivel național și european, municipalitățile, orașele și regiunile noastre, dar și reprezentanții lor aleși reprezintă un factor de încredere și de stabilitate pentru Uniune.
Această stabilitate este vitală pentru ca să putem construi un viitor comun. Reprezentanții locali și regionali dau foarte des dovadă de pragmatism, ca să nu spunem curaj. Ei nu se pot refugia într-o lume virtuală de polemici electronice de 280 de caractere. În fiecare zi ei se află în prima linie, în fața realităților și trebuie să acționeze.
Uneori, un reprezentant local poate să facă ceea ce un șef de stat sau de guvern susține că este imposibil. Zi de zi, orașele și regiunile noastre luptă pentru a-și menține coexistența în Europa. În timp ce Consiliul vorbește fără sfârșit despre migrație, cuvântul integrare se aude mult mai des. Dragi colegi, aici este locul unde se află adevărata responsabilitate și spiritul european! Din acest motiv, în cooperare cu Comisia Europeană vom lansa o campanie pentru a evidenția proiectele de integrare implementate în orașele și regiunile noastre.
Domnul Tajani, colegi,
Democrația europeană respiră cu doi plămâni. Este vorba despre Parlamentul European, desigur, a cărui membri sunt aleși în orașele și regiunile noastre.
Sigur că este vorba și de Comitetul European al Regiunilor, unde reprezentanții aleșilor locali și regionali, de la cele mai mici municipalități și până la cele mai mari regiuni lucrează pentru binele cetățenilor europeni și la consolidarea proiectului european.
Anul viitor, Adunarea noastră va sărbători cea de-a 25-a aniversare. Este încă tânără dacă raportăm la viața unei persoane și chiar la istoria Uniunii Europene, în condițiile în care se consideră că Parlamentul European s-a născut în 1952, iar Comisia Europeană și Comitetul Economic și Social European în 1958. Instituția noastră trebuie să continue să crească, să se îndrepte spre o idee simplă, puternică, care câștigă din ce în ce mai mult sprijin: să construiască Europa, de sus în jos, cu oamenii din Europa. Principiul nostru este evident pentru orice european convins. Depinde de noi să profităm din plin de trăsăturile noastre unice pentru a ne mări contribuția la integrarea europeană.
Pe măsură ce Europa este afectată de incertitudini, Comitetul nostru trebuie să se implice mai mult în politicile Uniunii Europene și să se ancoreze mai profund în fiecare municipalitate, oraș și regiune a Europei. Adunarea noastră trebuie să fie un forum în care europenii să se reunească pentru a-și modela Europa.
Reprezentanții aleși din cadrul autorităților locale și regionale sunt și reprezentanți ai Uniunii. Dragi colegi, aici, în inima Uniunii, vă reprezentați teritoriile voastre. În municipiile, orașele și regiunile dumneavoastră, DVS. reprezentați Uniunea. Valoarea noastră adăugată constă în faptul că aducem la nivel european preocupările locale și regionale, iar preocupările europene ajung acolo, la firul ierbii. Trebuie să identificăm domeniile în care Uniunea Europeană ar putea aduce o valoare adăugată în sprijinul activităților locale, regionale și, desigur, naționale.
Unii ar putea crede că există dezbateri minore și majore, dar nu pot face diferențe atunci când e vorba de preocupările cetățenilor noștri.
Acasă oamenii ne spun că este nevoie de locuințe accesibile, de locuri de muncă decente, de educație pentru copiii lor, de transport, de securitate, de acces la rețele digitale, de înființare de întreprinderi, de dezvoltare a zonelor rurale și de toate celelalte lucruri care sunt esențiale pentru viața de zi cu zi a europenilor. Rolul nostru este de a materializa aceste dorințe, deoarece femeile și bărbații din Europa au asemenea așteptări de la orice nivel de guvernare. Uniunea Europeană nu trebuie să rămână în afara realităților, ci trebuie să aducă o valoare adăugată!
Domnule Tajani, colegi,
Trebuie să analizăm deficiențele europene majore conform necesităților. De exemplu, în cadrul dezbaterilor privind regulile bugetare și contabile să demonstrăm cum și de ce Uniunea trebuie să majoreze investițiile publice locale, care reprezintă doar jumătate din toate investițiile publice. Europenii au nevoie de această investiție, deoarece ea creează bogăție. Investițiile publice au avut de suferit din cauza crizei financiare din 2008 și de neconcordanța dintre regulile europene și nevoile autorităților locale și regionale.
Este esențial să adaptăm aceste norme bugetare la necesitățile economice și sociale. Uniunea Europeană trebuie să țină cont de vocea oamenilor de la nivel local, un exemplu în acest sens fiind Declarația primarilor de orașe – capitale ale țărilor UE, adoptată luna trecută la Bruxelles. În acest sens, un prim pas important ar fi ca la cofinanțarea fondurilor structurale și a viitoarelor investiții să nu fie luate în calcul datoriile și deficitele.
Domnule Tajani, colegi,
Am spus mai devreme că orașele și regiunile noastre au nevoie de Uniunea Europeană. Aș adăuga că Uniunea Europeană are nevoie de orașele și regiunile sale.
Dl Tajani, în mai 2017 ați spus Adunării noastre că: În sistemul nostru de subsidiaritate (noi) suntem cei mai apropiați de cetățeni. Că aveți nevoie de ajutorul nostru pentru a apropia Europa de cetățenii săi. Că trebuie să ascultăm mai mult decât să vorbim și trebuie să ne asigurăm că ideile și preocupările cetățenilor fac parte din procesul nostru de luare a deciziilor . Aveți dreptate. Legăturile noastre cu cetățenii Europei trebuie să fie consolidate. Asta am făcut timp de doi ani. 180 de dezbateri au avut loc în cele 28 de state membre. La ele au luat parte 176 de membri ai Adunării noastre, din toate grupurile politice, în 110 regiuni și 156 de orașe. Felicitări tuturor! Raportul final cu concluziile acestor dezbateri va fi transmis membrilor Consiliului European pentru stabilirea priorităților la reuniunea din decembrie. Raportul a fost utilizat, de asemenea, pentru a elabora avizul Comitetului privind refacerea încrederii în Uniunea Europeană, solicitat de președintele Donald Tusk și elaborat de prim-vicepreședinte Markku Markkula și de mine.
Nimeni nu deține monopol asupra dialogurilor cu cetățenii. Mulți actori naționali și europeni au făcut, de asemenea, acest pas pozitiv: Comisia Europeană, Comitetul Economic și Social European, deputații europeni și statele membre. În afară de nevoia de a lucra împreună, din acest exercițiu putem trage patru concluzii:
– Aceste dialoguri contribuie la stimularea dimensiunii democratice a Uniunii Europene, prin mobilizarea și încurajarea implicării pe larg a societății civile: organizații comunitare, parteneri sociali sau fundații;
– Trebuie să obținem un feedback real în ceea ce privește politicile UE. Nu e suficient doar să ascultăm. Dialogurile cu cetățenii trebuie să fie organizate și trebuie să urmărească îmbunătățirea acțiunilor Uniunii Europene în domenii specifice;
-Reprezentanții aleșilor locali și regionali trebuie să aibă un rol-cheie în organizarea și rezultatul practic al acestor dialoguri, atât la fața locului, cât și în cadrul instituțiilor europene;
-Această modalitate de dialog cu cetățenii europeni trebuie să devină un element permanent după alegerile europene din 2019. O stopare a acestui dialog după finisarea alegerilor ar putea provoca unele nedumeriri. Dialogurile cu cetățenii trebuie să fie ceva mai mult decât doar o parte a campaniei electorale.
După 2019 trebuie să contribuim fără întârziere la consolidarea vieții democratice a Uniunii noastre. Să reunim oamenii de bună credință. Tocmai din acest motiv am propus președintelui Comitetului Economic și Social European să colaborăm pentru a identifica un mecanism european permanent de dialog cu cetățenii. Propunerea noastră are menirea să consolideze legătura dintre Uniunea Europeană și cetățenii săi, iar reprezentanții societății civile și ai autorităților locale și regionale sunt cei mai apropiați de cetățenii Europei. Vom împărtăși rezultatul discuțiilor noastre cu Parlamentul, Consiliul și Comisia Europeană.
Domnule Tajani, colegi,
Democrația înseamnă, de asemenea, apropierea de oameni și, prin urmare, de subsidiaritate.
Să privim lucrurile în perspectivă: ar fi ridicol să limităm aplicarea principiului subsidiarității în funcție de necesitățile timpului. Poate că Europa trebuie să își schimbe prioritățile, iar mai mai presus de toate, să-și schimbe cursul. Cum putem încă să ezităm să creăm o Europă socială, în condițiile în care inegalitățile cresc și aproape o persoană din cinci trăiește sub limita de existență a țării lor? Vedem nevoia socială și suferința în fiecare zi. Vedem că serviciile publice se prăbușesc treptat. Uniunea Europeană trebuie să răspundă acestor strigăte de ajutor. Drepturile sociale trebuie să fie recunoscute la același nivel cu drepturile economice.
Europa va fi mai puternică dacă îi va ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie.
Domnule Tajani, colegi,
Permiteți-mi să revin la subsidiaritate. În timp ce Uniunea are nevoie de o schimbare a direcției, este la fel de necesară și schimbarea abordărilor, ca să putem să reușim să facem față marilor provocări și schimbări cu care ne confruntăm, cum ar fi clima, demografia și trecerea la o societate digitală.
Subsidiaritatea înseamnă o Europă mai bună, deoarece astfel va funcționa mai bine.
Da, subsidiaritatea trebuie să ne permită să progresăm spre o Uniune Europeană care funcționează mai bine. De aceea, Michael Schneider, François Decoster și eu am susținut conceptul de subsidiaritate activă, așa cum este stipulat în raportul Grupului operativ al Comisiei Europene privind subsidiaritatea.
Nu ne propunem ca aceste acțiuni să fie bătute în cuie la un anumit nivel al guvernărilor. Nici nu este vorba despre lipsirea unor competențe a unui anumit tip de guvernare în beneficiul altuia. În orice caz, grupul operativ, prezidat de Frans Timmermans nu a identificat domenii în care competențele ar trebui să fie îndepărtate de la Uniunea Europeană.
Citez din Declarația guvernatorilor de stat ai regiunilor austriece privind viitorul Uniunii: „Viitorul Uniunii nu poate fi redus la mai multă sau la mai puțină Europă. Principiul care ar trebui să ne călăuzească ar trebui să fie mai multă Europă acolo unde este nevoie de mai mult și mai puțină Europă acolo unde este nevoie de mai puțin.
Ar trebui să lucrăm mai degrabă pe calitatea normativă și pe valoarea adăugată a reglementării europene, decât pe angajarea în litigii de demarcare între nivelurile de guvernare.
Subsidiaritatea înseamnă, de asemenea, o Uniune puternică ce implică autoritățile locale și regionale să se apropie de cetățenii săi. După cum a subliniat președintele Jean-Claude Juncker la prezentarea raportului Grupului operativ: Uniunea noastră nu poate fi construită fără o participare activă și egală a autorităților locale, a instituțiilor UE și a tuturor nivelurilor intermediare de guvernare.
Vom prezenta toate aceste argumente privind modul în care este organizată Uniunea noastră, pe care le-am enunțat în Declarația noastră de la Innsbruck, la conferința de la Bregenz, care va avea loc în noiembrie, organizată de către actuala președinție a Consiliului Uniunii Europene. Și vom pune în practică ideile prin stabilirea unei noi rețele pilot de centre regionale pentru a sprijini revizuirea implementării politicilor.
Domnule Tajani, colegi,
Alegerile europene din 2019 ne îngrijorează pe toți, deoarece vor fi decisive pentru viitorul europenilor și al Uniunii noastre. Acțiunile Europei nu trebuie să se axeze exclusiv pe această perioadă. Vom prezenta propunerile noastre pentru viitorul Uniunii Europene, ascultând vocea a cât mai mulți actori locali. Misiunea noastră este să motivăm oamenii să transmită un mesaj unificator.
În zilele următoare voi solicita reprezentanților aleșilor locali și regionali din Europa să elaboreze un mesaj comun care să fie inclus în Declarația celui de – al 8 – lea Summit al orașelor și regiunilor UE, ce va avea loc în martie 2019.
Tema principală a acestui Summit va fi reconstruirea Uniunii Europene de jos în sus, adică pornind de la municipalitățile, orașele și regiunile Europei.
Apelul nostru va fi adresat participanților la summit-ul șefilor de stat și de guvern ce va avea loc în luna mai la Sibiu. De asemenea, Apelul va fi adresat liderilor viitorului Parlament European și următoarei președinții a Comisiei Europene și a Consiliului.
Începând cu Declarația Summit-ului nostru de la București, vom continua munca prin elaborarea unui set de concretizări pentru următoarea Comisie Europeană, explicând de ce, indiferent de situație, orașele și regiunile au nevoie de Uniunea Europeană și de ce, indiferent de caz, Uniunea Europeană are nevoie de orașele și regiunile sale.
Mulțumesc!
Fișier:
The State of the European Union: the View of Regions and Cities
