Politica fiscală pentru 2021- momeală pentru APL, iluzii pentru mediul de afaceri și piruiete antipopulare!

Proiectul politicii fiscale propune unele schimbări menite, în opinia executivului, să contribuie la fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale. Aceste schimbări fac referință la anularea facilității ce vizează dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului pe bunurile imobiliare pentru contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs până la 30 iunie a anului respectiv; extinderea competențelor și responsabilităților autorităților reprezentative și deliberative ale unităților administrativ-teritoriale prin împuternicirea acestora cu dreptul de aprobare și percepere a taxelor aplicate pentru funcționarea unor servicii publice locale și modificarea cotei impozitului pe bunuri imobiliare neevaluate, cu destinaţie locativă din localitățile rurale, prin substituirea cuantumului de 0,1 % în cuantumul prevăzut în intervalul de la 0,05 până la 0,4 %, în vederea extinderii spațiului de manevră fiscal al APL.

Din lista schimbărilor menționate autoritatea de resort a prezentat evaluarea impactului net buget doar pentru măsura 1, care este de + 35 mil. lei. Celelalte măsuri, inclusiv cele cu impact net buget negativ, precum este măsura propusă de plafonare a taxelor locale, sunt trecute cu vederea.

O evaluare preventivă a schimbărilor propuse atestă faptul că anularea reducerii sumei impozitului pe bunurile imobiliare pentru contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs nu este corelată cu procesul bugetar al autorităților publice locale. Termenul limită de plată a acestui impozit necesită o reevaluare, fapt sugerat și de studiile făcute recent în domeniul vizat.

Modificarea cotei impozitului pe bunuri imobiliare neevaluate, cu destinaţie locativă din localitățile rurale, reprezintă o capcană pentru autoritățile publice locale, în condițiile în care procesul de evaluare a bunurilor imobiliare, conform noului sistem de evaluare bazat pe prețul de piață, nu este finalizat deja de aproape 20 de ani. Respectiv, APL au devenit prizonieri ai inacțiunii Guvernului fiind blocați în perioada de tranziție între 2 sisteme de evaluare. Această situație a generat inechitate fiscală atît între cetățenii din mediul urban și rural cât și între locuitorii aceleiași UAT rurale, încălcând în acest mod unul din principiile Constituționale, reflectat și în legislația fiscală, și anume așezarea justă a sarcinilor fiscale. La moment, într-o localitate bunurile cu caracteristici tehnice și volummetrice similare, cu o valoare de piață comparabilă, sunt tratate diferit din punct de vedere fiscal. În situația în care unul dintre aceste bunuri a fost obiect al unei tranzacții, moșteniri, etc., primind în cadrul lucrărilor de înregistrare valoare cadastrală, în raport cu bunurile imobiliare aflate în proprietate de o perioadă îndelungată de timp, care au un cost calculat în baza indicilor comasați ai valorii de inventariere la nivelul prețurilor din anul 1997, achită impozit pe bunurile imobile similare cu o diferență de aproximativ zece ori mai mare. Creșterea de 4 ori a cotei impozitului menționat reprezintă o cursă în care încearcă administrația centrală să atragă autoritățile publice locale, deoarece majorarea cotei impozitului va crește inevitabil și gradul de inechitate fiscală între contribuabili similari.

Situația cu ”taxele aplicate pentru funcționarea unor servicii publice locale” este și mai confuză. Aceste taxe nu reprezintă venituri fiscale, deoarece nu sunt menționate în codul fiscal or, legislația fiscală specifică faptul că ”Alte plăţi efectuate în limitele relaţiilor reglementate de legislaţia nefiscală nu fac parte din categoria plăţilor obligatorii, denumite impozite şi taxe.” și ”impozitele şi taxele de stat şi locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv prin modificarea şi completarea prezentului cod.”, iar executivul propune norma menționată prin completarea Legii 397/2003 privind finanțele publice locale. Concomitent, Legea 436/2006 privind administraţia publică locală pune în seama consiliilor locale competența ”aprobării, în condiţiile legii, norme specifice şi tarife pentru instituţiile publice şi serviciile publice de interes local din subordine, cu excepţia tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică şi de alimentare cu apă tehnologică, inclusiv aprobă cerinţe privind regimul de lucru al întreprinderilor comerciale şi de alimentaţie publică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, precum şi al persoanelor fizice care practică comerţul.” De ce consideră executivul necesară dublarea normei existente deja în Legea 436/2006 și în Legea 397/2003 și cum acest fapt va contribui la fortificarea autonomiei locale regretabil nu este explicat în nota informativă la proiectul politicii fiscale pentru perioada următoare aprobată de executiv.

Totuși, politica fiscală aplicată în Republica Moldova are multiple carențe. Raportul Băncii Mondiale (Moldova: Rekindling Economic Dynamism, 2019), făcând referință la politica fiscală din Republica Moldova vine cu următoarele aprecieri ”Așa cum s-a menționat, sistemul fiscal din Moldova este plin de rate, scutiri, deduceri și credite fiscale, care creează curenți încrucișați de stimulente diferite pentru întreprinderile din economie. Cele mai multe stimulentele sunt asociate cu reduceri ale taxei pe valoarea adăugată (TVA) și ale obligațiilor de acciză. Sistemul fiscal favorizează capitalul față de muncă, consumul față de economii și firmele mari (care au birocrație și acces politic) asupra firmelor mici”. Conform estimărilor experților Băncii Mondiale pierderile doar din scutirile la plata impozitului pe profit sunt conform datelor din tabelul de mai jos.

Sursa: Banca Mondială

Așa cum se vede, firmele străine/multinaționale sunt lider la lobarea scutirilor la plata taxelor de stat or, cea mai mare presiune fiscală este suportată chiar de companiile mici. Se poate presupune că serviciile de ”lobby” sunt mai puțin costisitoare decât plata taxelor la nivel cu alte afaceri din economia națională.

Totuși, dacă ne dorim cu adevărat o dezvoltare în această țară, modelele de business a companiilor vizate trebuie să se bazeze pe dezvoltarea de competențe și inovații și nu doar pe lobarea agresivă a scutirilor la plata taxelor și exploatarea la limită a forței de muncă.

Modificările pe care le propune Guvernul privind excluderea plății pentru poluarea mediului prin deversarea de poluanți prin sistemele de canalizare vor destabiliza funcționarea normală a sistemelor de epurare a apelor uzate și vor prejudicia substanțial mediului ambiant. 

Acțiunile de ingerință ale Guvernului în autonomia locală nu se opresc însă aici. Proiectul conține și alte elemente care vin să instituie noi scutiri de la plata impozitului pe bunurile imobile pentru o anumită categorie de business, instituirea unor taxe care, după natura lor, nu pot fi clasificate ca naționale, având un caracter local, odată cu excluderea unor taxe locale existente la moment.

Viorel Gârbu, expert economic al CALM