Interviu cu Olesea Cazacu, manager al proiectului Migraţie şi dezvoltare locală implementat de PNUD Moldova cu suportul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare în Moldova.

„Există un interes al diasporei de a se implica în susţinerea localităţilor de baştină” – este concluzia cu care aţi venit la Congresul VII al Diasporei din acest an. De unde aceste constatări?

M-am convins de interesul moldovenilor de a schimba spre bine locul de unde au plecat, după interesul manifestat de cei prezenți la Congres față de proiectul Migraţie şi dezvoltare locală (MiDL) – majoritatea au cerut ghidaj în a coopera cu ceilalți migranți și autoritățile locale ca să dezvolte localitățile din care au plecat.

După interviurile aprofundate pe care le-am făcut în cadrul proiectului cu mai  mulți migranți, am constatat că marea majoritate a acestora sunt gata să contribuie și să se implice, deși anterior nu au fost parte a proiectelor de dezvoltare a localității de baștină. Aceştia își pun foarte des întrebarea: „Ce ași putea face eu pentru localitatea mea de baștină”? Unii, au găsit răspuns și chiar au realizat multe lucruri pentru locul natal. La congresul din acest an au participat mai mulți membri activi ai diasporei care au dezvoltat proiecte la nivel local:  Tatiana Nogailîc, Dorina Baltag, Victoria Danford, Valentina Geamănă și mulți alţii. Majoritatea moldovenilor aflaţi peste hotarele ţării, cât şi cei aflaţi în ţară așteaptă un imbold de a se implica, o platformă, un model. Or, la moment, creăm această platformă prin intermediul proiectului MiDL.

Despre ce platformă este vorba?

În cadrul Congresului VII al Diasporei am vorbit despre Asociațiile de Băștinași – un model conceptualizat în premieră în cadrul proiectului Migrație și dezvoltare locală, cu susținerea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare şi Cooperare în Moldova.

Asociația de băștinași este o asociere benevolă a tuturor persoanelor care s-au născut într-o localitate din Moldova, dar care, la moment, locuiesc și activează în afara acesteia (în țară sau peste hotare) și doresc să susțină localitatea de origine și să contribuie prin toate mijloacele posibile la dezvoltarea acesteia. Acesta este un mecanism care reuneşte într-o forţă la nivel local toţi băştinaşii plecaţi în lumea largă.

Vorbiţi despre ceva existent deja?

Da. 25 de asociații sunt astăzi active în toate zonele geografice ale ţării (5 orașe și 20 de sate). Astfel, autoritățile publice din aceste localități au pus bazele unui parteneriat de lungă durată cu migranţii. Ca rezultat, doar în primele trei luni, peste 750 băștinași s-au implicat activ în lansarea Asociațiilor, inclusiv 52% migranţi interni. Ca rezultat, băștinașii deja au lansat circa 75 inițiative și proiecte, în cooperare cu APL, reușind să aducă schimbări mici, dar vizibile. Aceste prime proiecte sunt importante pentru a construi încrederea reciprocă (a migranților şi oamenilor din localitate) într-o cauză comună. Astfel, la nivel de localități: conducătorii, dar și oamenii rămași, au înțeles că migrația poate fi o oportunitate. Pentru replicarea şi multiplicarea acestor experienţe, lucrăm cu Congresul Autorităților Locale din Moldova promovând acest mesaj în rândul tuturor autorităților locale din Moldova.

Să înţelegem că la nivelul acestor 25 localităţi au fost create încă un şir de asociații obștești?

Aș vrea aici să reiterez faptul că, spre deosebire de asociațiile obștești, Asociațiile de băștinași au la bază cooperarea foarte strânsă cu autoritățile locale. Aceasta facilitează comunicarea și cooperarea între cei plecaţi din localitate în diferite colțuri ale lumii.

O primă constatare în lucrul cu cele 25 localităţi, pe de o parte, şi cu migranţii, pe de altă parte, a fost că există o lipsă de încredere, cauzată și de faptul că prea puțini sunt acei care cunosc situația din localitatea lor de baştină. Tocmai de aceea, paralel cu crearea asociației, am ajutat primăriile să fie transparente, să comunice permanent, să consulte cetățenii, inclusiv sau, în special, și pe cei plecați. În acest sens, se pune accentul pe instrumente online.

Mai mult chiar, toate aceste primării au desemnat un responsabil pentru migrație și au lansat apeluri publice către cei plecați cu scopul de a-i reuni, virtual, mai întâi, dar și fizic. Acest lucru s-a întâmplat în perioada sărbătorilor de Paști, când mai mulți băştinaşi revin acasă. Anume atunci au avut loc întâlniri de constituire a acestor asociații care sunt nodul de legătură între cei plecați în întreaga lume.

De unde poate fi preluată experienţa creării Asociaţiilor de băştinaşi?

Nu aș vrea să mă opresc la descrierea procesului și a tuturor activităților necesare crării şi bunei funcţionări a AdB, însă le pot sugera tuturor celor interesaţi să acceseze link-ul unde pot găsi Ghidul „Asociaţiile de băştinaşi în 12 pași”.

Prin activităţile AdB este posibilă replicarea activităţilor cu diaspora de la nivel naţional la cel local?

Condiţiile de bază la nivel naţional au fost create deja: cooperarea cu diaspora a fost instituționalizată la nivel național (există o instituție la nivelul guvernului – Biroul pentru relaţii cu diaspora); tradiția reunirilor diasporei în Congrese şi Forumuri organizate în ţară şi peste hotare.

Este pentru prima dată când Zilele Diasporei au fost organizate la nivel local în parteneriat cu cele 25 asociaţii de băştinaşi şi primării. Astfel au fost organizate circa 100 activităţi. Autoritățile publice locale au conștientizat că aceasta este o ocazie perfectă de a interesa și de a atrage migranții în dezvoltarea locală, dar și de a înțelege mai bine necesitățile pe care le au migranții și familiile lor, de multe ori rămase acasă.

Aici vorbesc despre: senzibilizarea băştinaşilor plecaţi, consolidarea Asociaţiei de Băştinaşi și creşterea vizibilităţii Asociaţiei pentru sporirea numărului de membri. Anume în luna august majoritatea primăriilor în parteneriat cu AdB au promovat proiecte majore pentru localitate. Ca laitmotiv al tuturor activităţilor a fost consultarea opiniei migranţilor asupra activităților în domeniile de interes strategic pentru localitate.

Ce urmează?

Primii pași au demonstrat că lipsește legătura şi încrederea între primării și cei plecați, dar aceasta poate fi restabilită. Primăriile care au parcurs această cale, sunt deschise să împărtășească experienţa căpătată. Un număr impresionant de migranţi deja se implică în susținerea satelor și orașelor de baștină.

Următorul pas este  ca primăriile în cooperare cu AdB să implementeze proiecte mai mari de dezvoltare locală la care să contribuie și cei plecați, dar și cei de acasă în strânsă cooperare cu autoritățile locale. Totul sub ghidarea proiectului MiDL implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare şi suportul  Guvernului Elveției.

La întrebarea „Ce urmează?” nu pot să nu  menţionez conceptul de CROWDFUNDING prin care va fi înlesnită colectarea de fonduri pentru proiectele locale. Acestea pot viza dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea condițiilor de trai, crearea serviciilor pentru copii și persoane în etate, inițiative de dezvoltare economică.  CROWDFUNDING fiind un instrument inovativ menit să ajute AdB în colecarea de fonduri, pe de o parte, dar şi să confere un grad mai mare de transparență în colectarea şi folosirea banilor adunaţi, pe de altă parte.

Care este finalitatea scontată?

Finalitatea este îmbunătățirea condițiilor de trai în localităţile de baştină, inclusiv cu  implicarea migranţilor. Aici nu se are în vedere doar contribuţii financiare. Se pune accentul pe abilitățile, cunoștințele și experiența concetăţenilor, care sunt, uneori, mai valoroase decât banii cu care ar putea contribui aceştia. Oriunde sunt plecaţi, băştinaşii unei localităţi, află şi fac lucruri noi care ar putea fi aplicate la baştină.

Până în prezent am lucrat în 25 localități din țară și am înțeles că POTENȚIALUL DIASPOREI POATE FI VALORIFICAT, multiplicat prin conjugarea eforturilor tuturor părților. Toate acestea deoarece primăriile alături de toți cei plecați  din țară temporar sau definitiv deţin un potențial enorm. Îndemnul este ca concetăţenii noştri să-şi unească eforturile cu alți membrii ai diasporei din localitățile de baștină, prin parteneriate cu autoritățile locale pentru a dezvolta localităţile. Doar aşa se vor putea întoarce mereu cu drag ACASĂ, în localități cu o infrastructură îmbunătățită și servicii de calitate.

Imprimare