Rodion Lungu este primar la al șaselea mandat în satul Șaptebani, Râșcani. Alesul local ne explică cum am putea mări veniturile bugetelor locale astfel încât să putem dezvolta satele, de ce a fost nevoie de a institui o Zi a autonomiei locale, dar și ce reprezintă CALM-ul pentru aleșii locali.
Cum au fost aceste șase mandate, cu mai multe lucruri bune sau cu mai multe greutăți?
Rodion Lungu: Au fost bune pentru că am fost susținut de populație, dar fără greutăți nu poate fi nimic.
De ce a fost nevoie de a institui o Zi a autonomiei locale?
Rodion Lungu: În primul rând pentru a se cunoaște ce înseamnă autonomie locală, o bună parte a populației nu prea înțelege ce înseamnă acest lucru.
DVS ce definiție i-ați da autonomiei locale?
Rodion Lungu: E un termen frumos dar nu putem spune că avem autonomie. Sunt multe lucruri pozitive, dar avem și multe restanțe, mai ales în domeniul descentralizării, sunt și alte nuanțe.
Cum s-ar schimba lucrurile dacă am avea mai multă autonomie locală?
Rodion Lungu: S-ar schimba în folosul cetățenilor, al bunăstării acestora. Nouă ni s-a dat autonomie locală, competențe, dar din punct de vedere financiar nu văd să fie această autonomie. Primim același buget cu cifrele indicate de sus. Ni se spune că ne-au fost dezlegate mâinile și să ne facem bugetul dar când analizăm cum putem să acumulăm bani la bugetul local vedem că posibilități nu prea sunt. Avem impozitul funciar care este fixat de sus. Pentru a putea acumula venituri ca să avem această autonomie și să dezvoltăm comunitatea nu există bază legitimă și nu putem face acest lucru. De exemplu, în localitatea Șaptebani avem o carieră de piatră de 39 de ha. Din această activitate în bugetul local vin doar câteva procente din impozitul pe salariul lucrătorilor și impozitul funciar. Impozitul funciar reprezintă niște bănuți mizeri. Un impozit oarecare din venituri ne-ar permite să facem ceva pentru localitate. Anul trecut această carieră a avut un venit curat de circa 4 milioane lei. Pentru ca să încheiem un contract de arendă i-am acționat în judecată, ajungând și la Curtea Supremă de Justiție și absolut nici un rezultat. Pe teritoriu am o pădure de circa 600 de ha. Nu ajunge niciun bănuț în bugetul primăriei, nici măcar impozitul din salariul pădurarului. De ce pentru ca să deschidă o mică afacere un simplu cetățean trebuie să plătească impozite pentru amplasarea localului, iar societatea pe acțiuni Moldtelecom sau Red Nord nu trebuie să plătească nimic în bugetul local pentru miile de stâlpi pe care le au pe teritoriul localității, deși fiecare stâlp ocupă câte unu-doi metri pătrați, mai ales că ei au amplasat stațiile și stâlpii acolo unde au vrut? Deși aceste întreprinderi au venituri importante, în bugetele locale nu vine nimic. Până recent Moldtelecomul plătea arendă pentru încăperile pe care le utiliza. Deja a ieșit o lege care îi scutește de această plată. Nu ajung la noi sursele care într-adevăr ar aduce în bugetele locale o sumă consistentă. Telecomul, Red Nordul sau pădurea sunt proprietăți ale statului, dar cariera este proprietate privată, de ce să nu plătească impozite în bugetul local? Iată de ce spun că autonomie locală parcă este și parcă nu-i.
Despre CALM ce părere aveți?
Rodion Lungu: Am o părere bună pentru că datorită CALM-ului primarii și funcționarii publici au dobândit foarte multe. Nu mă tem să spun că și majorarea salariilor a fost posibilă datorită CALM-ului, deoarece CALM-ul a lucrat foarte mult în această privință. De asemenea, fiind în deplasare cu CALM-ul am aflat multe despre rolul administrației publice locale în alte țări. Despre CALM pot spune doar cuvinte frumoase.
Vă mulțumim!
