Miracolul românesc fără precedent. Comuna cu 3.200 de oameni în care o casă se vinde cu cel puţin 30.000 de euro

Oameni pricepuţi, o administraţie dedicată interesului cetăţeanului şi o bună organizare, acestea au fost ingredientele succesului localităţii Ciugud, din judeţul Alba, care a reuşit în 15 ani să devină un model de dezvoltare a zonelor rurale din România.

Comuna Ciugud se află la aproximativ zece kilometri de Alba Iulia, distanţă care poate fi parcursă în cel mult 15 minute cu maşina sau o jumătate de oră cu mijloacele de transport în comun. Localitatea este amplasată chiar pe stânga Văii Mureşului, în Podişul Secaşelor, şi are şase sate: Drâmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa, Teleac şi Ciugud.  

Imediat ce ajungi în Ciugud întâlneşti o realitate parcă desprinsă dintr-un sat din străinătate deoarece străzile sunt asfaltate, trotuarele îngrijite, spaţiul verde şi copacii tăiaţi. Dacă nu ai auzi din când în când câte un „Ziua bună“ sau „No, bine te-am găsit vecine“ ai tinde să crezi că nu eşti în România. Ordinea nemţească se vede atât pe străzile şi străduţele comunei, dar şi în curţile oamenilor, în modul în care îşi îngrijesc casele fiind parcă într-o întrecere continuă pentru a demonstra care este mai gospodar. Grija pentru frumos se întâlneşte peste tot, pornind de la iarba tunsă din faţa caselor, până la curăţenia de pe străzi. 

Recordurile de la Ciugud

Ciugudul deţine câteva recorduri greu de egalat fiind prima localitate din ţară cu drumuri agricole asfaltate, cu piste de biciclete în mediul rural, cu internet wireless în spaţiile publice şi iluminat public asigurat cu ajutorul eolienelor. Este, probabil, singura sau printre puţinele localităţi rurale din ţară unde, într-un parc din zona centrală se poate citi pe un panou „internet wireless gratuit“. Tot aici, în imediata apropiere se află o staţie de autobuz delimitată de restul şoselei pentru siguranţa călătorilor, proiect ce va fi replicat în toate satele comunei. 

La Ciugud s-au asfaltat primele drumuri agricole din România

Unul dintre primele proiecte majore care au influenţat pozitiv viaţa locuitorilor a fost asfaltarea a 30 de kilometri de drum agricol între Ciugud, Daia Română şi Berghin. Proiectul a fost finalizat în 2011 şi a devenit cunoscut sub denumirea de „Mini-Transalpina de Ciugud“, datorită frumuseţii zonei străbătute de şosea. Prin acest proiect s-a asigurat accesul mult mai facil al oamenilor la terenurile agricole şi s-a redus foarte mult timpul de călătorie dintre cele trei comune. Banii au fost obţinuţi de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Rurală, iar proiectul a avut o valoare totală de 2,5 milioane de de euro. O altă premieră pusă în practică este pista de biciclete, Ciugudul devenind astfel prima comună din România cu o astfel de realizare. Valoarea contractului a fost de jumătate de milion de lei, bani asiguraţi de la bugetul local. Pista de biciclete se întinde, deocamdată, pe o lungime de 2 kilometri, este trasată clar, cromatic şi fizic, fiind delimitată de spaţiul carosabil.

Impozite plătite online
Locuitorii din Ciugud sunt tot primii din România care şi-au putut plăti impozitele şi taxele locale pe internet. De asemenea, pot să solicite eliberarea unui document tot cu ajutorul internetului. Proiectul a fost derulat tot din fonduri europene prin intermediul Asociaţiei Intercomunitare de Dezvoltare Ciugud-Berghin şi a avut o valoare de aproape 500.000 de lei şi a adus beneficii ambelor comune. Chiar înainte să existe ghişeul.ro, în 2008, Primăria a achiziţionat o aplicaţie de plată online printr-un proiect Phare. „În primul rând, pentru că nu mai există contact cu funcţionarul, se evită corupţia. În al doilea rând, se câştigă timp, care în ziua de azi e cel mai de preţ lucru al fiecăruia dintre noi. Orice serviciu furnizat de primărie în format online este util. Asta e viitorul”, susţine primarul Gheorghe Damian. 

Primarul Gheorghe Damian

Cei care nu locuiesc în comună, dar au proprietăţi acolo plătesc online, dar tendinţa de creştere a achitării impozitelor pe internet se manifestă din ce în ce mai mult şi în rândul localnicilor. Renumele comunei a ajuns până la Dacian Cioloş care a vizitat Ciugudul în două rânduri, prima data în 2013 pe când era comisar european, iar a doua oară în 2016 în calitate de premier al României.  

În comună, proprietăţile nu sunt ieftine însă, ci uneori rivalizează cu cele din Alba Iulia, preţurile pornind de la 30.000 de euro şi chiar depăşind 100.000 de euro. Un metru pătrat de teren care beneficiază de toate utilităţile se vinde cu 15 euro. „Orice familie care doreşte să-şi construiască un cămin s-ar gândi prima dată unde să-şi găsească liniştea, apoi se gândeşte în cât timp va avea la poartă apa, canalul, telefonia, internetul, iluminatul, drumul asfaltat, trotuarul. Noi am încercat să dezvoltăm infrastructura, să ducem apă-canal, curent chiar şi în zonele unde nu sunt construite case în aşa fel încât să fie zona respectivă atractivă pentru cel care decide să îşi facă o casă“, spune primarul. Strategia de a dezvolta astfel comunitatea a atras copiii sau nepoţii celor din Ciugud, care au început să se întoarcă acasă şi să investească în casele părinteşti, în case noi, iar apoi Ciugudul a devenit atractiv şi pentru alţii.

Sediul Primăriei Ciugud

Debarcadere pe Mureş pentru locuitori şi turişti

Administraţia din Ciugud nu a uitat nici de avantajul reprezentat de râul Mureş şi a realizat un proiect, finanţat tot din fonduri europene, pentru explotarea acestuia în interes turistic. Grupul de Acţiune Locală pentru Pescuit din bazinul Mureşului şi Secaşelor, coordonat de comuna Ciugud, a câştigat o finanţare de 1,7 milioane euro, bani ce vor fi folosiţi pentru a dezvolta zona din punct de vedere economic, prin investiţii în producţia piscicolă şi de acvacultură, respectiv prin dezvoltarea infrastructurii de comercializare a peştelui. În final, vor fi create aproape 30 de locuri de muncă. Asocierea cuprinde 10 unităţi administrative-teritoriale din Alba şi Hunedoara, de la Teiuş şi până la Orăştie. Un prim proiect care va fi finanţat are o valoare de 500.000 de euro şi va consta în amenajarea unor debarcadere în fiecare din cele 10 localităţi aflate pe cursul Mureşului şi în achiziţionarea de bărci cu care turiştii se vor putea plimba pe râu.

Limba, satul fără cârciumă

Dintre cele şase sate ale comunei, Limba are câteva caracteristici cu totul aparte. Cele 150 de suflete au ajuns un exemplu despre modul în care o mică comunitate se gospodăreşte singură. Sătenii au constituit asociaţia „Limbenii“ prin intermediul căreia organizează toate evenimentele din comunitate şi oferă sprijin celor care au nevoie şi chiar realizează mici investiţii necesare pentru bunul mers al comunităţii. Totul a început în 2007, când turla bisericii trebuia reparată, iar oamenilor le-a venit ideea să se adune şi să pună toţi umărul. De atunci, în fiecare luna, 130 de familii din cele 150 donează câte 5 lei pentru comunitate, iar banii sunt investiţi cu folos. „Şi cu ajutorul acestor bani străzile sunt mai frumoase, satul mai frumos, iar oamenii sunt mai uniţi. Fiecare dintre noi are un sentiment foarte plăcut că a ajutat cu ceva comunitatea în care trăiesc“, afirmă Augustin Muntean, membru în asociaţie. 

Parc într-o zonă plină cu verdeaţa a comunei Ciugud

În timp, s-a ajuns ca din sumele adunate să fie plătite medicamente pentru bătrânii singuri şi neajutoraţi. De asemenea, copiii satului au fost trimişi în tabere, chiar şi la Marea Neagră. În urmă cu câţiva ani, la o şedinţă a asociaţiei a fost refuzată oferta unui patron care dorea să deschidă o crâşmă în sat. Sătenii au spus că au de lucru acasă şi nu au timp de stat prin baruri. Limba este, astfel, poate singurul dacă nu printre puţinele sate din România cu un asemenea nivel de dezvoltare care nu are un bar unde oamenii să poată consuma băuturi alcoolice. Există, în schimb, un magazin alimentar de unde sătenii îşi pot cumpăra toate cele de care au nevoie. 

„Deşi sunt o mană de oameni, locuitorii satului Limba au găsit, de fiecare dată, puterea să se unească în faţa unui proiect comun şi să-l ducă la bun sfârşit. Aşa s-a întâmplat cu realizarea Monumentului Eroilor, au făcut zile-muncă pentru construirea Căminului Cultural, au săpat şanţuri pentru introducerea apei în sat, au adunat bani şi au lucrat împreună la ridicarea Casei Parohiale, au plătit şi au săpat şanţuri pentru introducerea gazului în sat, au pus mană de la mană şi au angajat pictor pentru pictarea bisericii, au muncit împreună pentru construirea treptelor spre biserică“, astfel este prezentată mica comunitate pe pagina de internet a asociaţiei.

Peste 10 milioane de euro investiţi în zona industrială

Jumătate din bugetul anual al comunei Ciugud este colectat doar din taxe şi impozite percepute de la investitorii din zona industrială. Un milion de euro intră anual în vistieria comunei de la companiile care şi-au dezvoltat afacerile aici, bani care asigură fonduri pentru investiţii, dar şi cofinanţarea pentru proiecte europene. Din 2005 şi până în prezent, un număr de 27 de investitori au cumpărat sau au concesionat teren în zona industrială a comunei Ciugud. Numărul total al angajaţilor care lucrează aici se ridică la peste 700 de persoane, din care aproape jumătate provin din cele şase sate ale comunei.  

Vedere aeriană a zonei industriale din Ciugud

La momentul de faţă, sunt ocupate aproximativ 45 de hectare din totalul de 100 puse la dispoziţia celor care doresc să-şi dezvolte o afacere la doi paşi de autostrada Sebeş – Turda. Odată cu începerea construcţiei autostrăzii, intereseul investitorilor a crescut şi mai mult. Primăria a semnat deja un nou contract cu o firmă care va dezvolta o afacere în domeniul industriei alimentare în valoare de 3 milioane de euro (Transilvania Nuts) şi are programat un nou contract cu o societate din domeniul curieratului şi a transportului internaţional de mărfuri, cea mai mare din estul Europei – Atlas Transporte. Printre investitorii care au ales să îşi dezbolte afacerile la Ciugud, în zona industrială Drâmbar, sunt firme din domeniul alimentar, producţia de cablaje pentru cele mai mari macarale din lume, firme de construcţii, servicii auto, societăţi de transport. Valoarea totală a investiţiilor private realizate aici depăşeşte 10 de milioane de euro

Cum au fost atraşi patronii Zona industrială a comunei a apărut în anul 2005, după patru ani în care reprezentanţii primăriei au căutat soluţii pentru rezolvarea problemelor financiare ale comunităţii. „Am  identificat locul de atunci, avem cele 100 de hectare de păşune pe care cheltuiam 50.000 de lei ca să tăiem spinii şi nu câştigam nimic. Având în vedere poziţia geografică a terenului, lângă municipiul Alba Iulia, aproape de o cale ferată, era clar că se preta pentru aşa ceva“, spune primarul Gheorghe Damian. Acesta a declarat că, pe lângă problemele politice pe care le întâmpina în consiliul local, unde nu avea susţinerea în primul mandat, au existat şi nemulţumiri în rândul cetăţenilor. „Am creat o mică revoluţie. Oamenii nu înţelegeau la vremea respectivă ce poate însemna o zonă industrială, erau alimentaţi de poveşti că zona aia îi poluează, că pleacă Drâmbarul în Mureş sau chestii de genul asta“, spune primarul.

Pe lângă locuitori, acesta a trebuit să îi convingă şi pe procurorii DNA de utilitatea zonei industriale. „Atunci când faci ceva bun, se găseşte sigur cineva care să îţi pună beţe în roate. A fost o persoană care a sesizat atunci de la preşedinte şi premier până la DNA sau Poliţie. În final, cazul a ajuns la DNA. Le-am demonstrat acelor oameni ce vrem să facem, cu cifre, şi am explicat că nu vrem să favorizăm pe nimeni, ci vrem o dezvoltare sănătoasă. Şi în final nu a fost nimic, au înţeles că totul era legal“, adaugă primarul. Iniţiativa s-a dovedit, în final, un mare succes şi a cotribuit decisiv la scoaterea comunei din sărăcie. „Singurul lucru de care mă tem în viaţa asta este Dumnezeu. DNA este o instituţie care îşi face treaba şi ne aduce acolo unde trebuie, la respectarea banului public şi a legilor ţării. Dacă tot timpul m-aş teme nu aş îndrăzni să mai fac nimic“, explică Gheorghe Damian.

Investiţiile cu potenţial poluator, refuzate
Primăria primeşte în fiecare an circa de 15 cereri din partea investitorilor. Multe dintre aceste cereri au fost refuzate în principal din cauza faptului că activitatea ar fi fost potenţial poluatoare. De altfel, criteriul de protecţie a mediului este decisiv atunci când primăria concesionează un teren pentru o investiţie. Concesionarea se face pe o perioadă de 49 de ani cu posibilitatea de cumpărare la finalizarea investiţiei, cu condiţia ca sediul social să fie pe raza comunei Ciugud.

„Am introdus în zona industrială reţeaua de medie tensiune, apa, canalizare şi gazul metan. Anul acesta asfaltăm toate străzile, ducem iluminatul public şi introducem şi un sistem de supraveghere video a zonelor publice. De la noi şi-au asigurat utilităţile şi fabricile care s-au construit pe terenul oraşului Alba Iulia“, mai afirmă primarul din Ciugud. Tot pentru zona industrială, primăria a realizat un proiect de construire a unei grădiniţe cu program prelungit, cu destinaţie atât pentru locuitorii comunei, cât şi pentru angajaţii firmelor de aici. Va fi cea mai modernă grădiniţă din judeţul Alba, unde copiii vor fi îngrijiţi de dimineaţa şi până seara. În plus, administraţia din Ciugud are în plan amenajarea unei piste de biciclete de-a lungul drumului judeţean ce leagă comuna de Alba Iulia. Şi în prezent, mulţi muncitori care provin din cele două localităţi merg cu bicicleta la serviciu, dar, în lipsa unei piste de biciclete, sunt expuşi pericolului de accidente.

Cel mai modern teren de golf din România

Un alt pariu al administraţiei locale, care nu are legătură directă cu zona industrială, dar reprezintă tot o investiţie privată benefică pentru comunitate, este amenajarea celui mai modern teren de golf din România. Proiectul este derulat de omul de afaceri Ioan Popa, pasionat de golf, proprietarul companiei Transavia SA Oiejdea, liderul naţional în domeniul producţiei de carne de pasăre. Terenul de golf este într-o fază avansată de amenajare, pe o fostă păşune a satului Teleac şi va fi finalizat în 2017. „Am luat toată păşunea Teleacului şi am concesionat-o investitorului. Am explicat oamenilor care sunt avantajele şi că este o mană cerească pentru sat şi pentru comună. Locuitorii au înţeles, iar mulţi şi-au găsit locuri de muncă acolo. Investiţia a avut ca efect şi creşterea preţului la terenuri şi case. Astfel, dintr-o zonă unde se depozita gunoaie pe malul Mureşului se naşte o oază de verdeaţă“, spune Gheorghe Damian.

Macheta unei părţi din zona terenului de golf de la Ciugud

Investiţia omului de afaceri este în valoare de mai multe milioane de euro şi cuprinde pe lângă terenul cu 18 găuri, spaţii de cazare şi servicii (hotel, restaurante, piscină, lacuri, vile de închiriat, terenuri de sport etc.). Întreaga zonă va deveni un adevărat parc de recreere şi petrecere a timpului liber.