Satul Congaz din UTA Găgăuzia este cel mai mare din Moldova, dar şi din Europa. Comuna este populată preponderent de găgăuzi, aşa că limba română le este străină tuturor locuitorilor.
Aproape oraş
„Ne mândrim cu satul nostru, că e cel mai mare din Europa. Avem vreo patru şcoli, grădiniţe, centre sociale, drumuri reparate, punct medical. E bine la noi, numai că tinerii aleg să-şi câştige existenţa în Rusia şi mulţi sunt plecaţi. Totuşi, ne bucură faptul că majoritatea se întorc şi ajută la dezvoltarea şi înflorirea localităţii”, explică gălăgioasă bibliotecara satului. Micile schimbări din Congaz sunt vădite. Strada principală nu se deosebeşte cu mult de cea a oraşului Comrat, capitala Găgăuziei. Curată, luminoasă şi îngrijită. Prin mahalale mai este de lucru: drumurile necurăţate, case în ruine şi năpădite de buruieni. Dar pentru asta, primarul a găsit ac de cojoc. Joi, pe cinci februarie anul curent, a fost lansată o întreprindere comunală intercomunitară care asigură servicii de calitate pentru 15.000 locuitori din trei localităţi din regiune.
Unici în regiune
Astfel, primăria satului Congaz a cooperat cu primăriile Cotovscoe şi Chioselia Rusă pentru a oferi un serviciu unic de soluţionare rapidă şi eficienţă a problemelor comunitare, precum ar fi colectarea, depozitarea şi evacuarea deşeurilor, iluminarea stradală, întreţinerea şi deszăpezirea drumurilor, dezvoltarea şi mentenanţa apeductului etc. ş.a.
„În comunităţile noastre au fost realizate mai multe proiecte care au adus bunăstare locuitorilor: apeduct modern, iluminare stradală, serviciu de salubrizare, întreţinere a drumurilor. Cred că suntem unicii din R. Moldova care am decis să concentrăm aceste servicii în cadrul unei singure întreprinderi care să deservească mai multe localităţi. Aceasta asigură durabilitatea proiectelor de infrastructură implementate, dar şi utilizarea raţională a resurselor de care dispun primăriile partenere ale acestui proiect”, a declarat Constantin Telpiz, primarul satului Congaz, la evenimentul de lansare a noii întreprinderi intercomunitare de servicii comunale. În cadrul evenimentului, organizat în centrul Congazului, a fost prezentată gama de servicii prestate de Întreprinderea comunală intercomunitară (ICI) multifuncţională din Congaz. Valoarea totală a granturilor oferite pentru acest tip de proiecte este de 1 milion dolari SUA. Beneficiari ai proiectului sunt peste 120 000 de cetăţeni din 40 localităţi din RM. Proiectul este implementat de Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI) cu suportul PNUD şi UN Women, şi susţinerea financiară a Guvernului Danemarcei.
Cu faţa spre Rusia
Însă, colac peste pupăză, atunci când pui întrebarea vreunui locuitor – „Ai cui sunt banii?” sau mai exact „Cine a contribuit la lansarea acestui serviciu?”, toţi te privesc pe sub gene încruntaţi şi întorcându-se cu faţa spre Rusia, spun: „Nu ştim, pe noi primăria nu ne informează cine dă banii. Noi ştim că primarul face toate acestea împreună cu başcanul Găgăuziei. Desigur, dacă am fi mai informaţi poate am şti”, explică o tânără femeie, Maria Telpiz.
Maria ne mai spune că locuitorii din Congaz nu vor în Europa, deoarece Rusia îi ajută şi-i hrăneşte. La întrebarea „Cu ce vă ajută Rusia, dacă a interzis exportul de fructe, carne etc?”, săteanca menţionează: „Păi, din cauza că vrem cu europenii, ruşii s-au supărat pe noi şi nu ne mai vor, dar şi europenii au problemele lor. Ce avem noi cu europenii? Ce ne pot da, doar preţuri mari şi salarii mici? Noi suntem cu Rusia, acolo ne câştigăm existenţa. O limbă străină nu cunoaştem decât cea rusă, aşa că acesta e factorul major care contribuie la migraţia spre est”, spune ea pe fundalul discursului reprezentantei PNUD Moldova.
Proiecte europene
„Congaz nu este doar cel mai mare sat din Republica Moldova, dar şi din Europa, iar crearea aici a primei întreprinderi de acest fel – nu este doar simbolică, dar şi logică, deoarece serveşte ca exemplu pentru toate localităţile din UTA Găgăuzia şi din întreaga Moldovă. Or, a fi localitate exemplu înseamnă, înainte de toate, existenţa unei infrastructuri dezvoltate, ceea ce asigură o calitate mai bună a vieţii oamenilor – cel mai important element în activitatea autorităţilor”, a declarat Narine Sahakyan, reprezentant permanent adjunct, PNUD Moldova. ICI Congaz (UTA Găgăuzia) este unul din cele 10 proiecte de cooperare intercomunitară implementate în mai multe raioane din Republica Moldova, care transcriu în practică prevederile Strategiei Naţionale de Descentralizare a Republicii Moldova, aprobată de Parlamentul Republicii Moldova în aprilie 2012. Victoria Cujbă, Şefa Direcţiei politici descentralizare a Cancelariei de Stat a declarat că schimbarea ţării începe la nivel local cu efortul autorităţilor locale şi a cetăţenilor. „Pentru comunităţile mici, precum sunt Cotovscoe şi Chioselia Rusă aceasta este unica soluţie viabilă pentru asigurarea unor servicii de calitate. Merită de menţionat că în Republica Moldova, 86% din localităţi au mai puţin de 5.000 de locuitori. Asemenea modele de cooperare intercomunitară modernizează ţara, ecologia devine un imperativ, iar satisfacţia cetăţenilor o prioritate. Guvernul în comun cu partenerii de dezvoltare susţine şi încurajează dezvoltarea R. Moldova pe această cale”, a afirmat Victoria Cujbă.
Gestionare la distanţă
O inovaţie cu totul şi cu totul europeană creată în Congaz este şi gestionarea de la distanţă a fântânei arteziene din localitate, prin telefonul mobil. Ion Buzadji, directorul Serviciului intercomunitar, poate din casă să formeze un cod la telefonul mobil şi fântânta arteziană se porneşte ori se opreşte. Iar dacă nu are timp nici de aceasta, sistemul funcţionează automat atunci când fântâna este plină cu apă sau deşartă. „Sisteme exact ca în Europa. Nu e nimic nou, trebuie doar să ai capacităţi şi voinţă să ştii cum să le pui în practică. Ne uşurează munca. Într-o zi se poate întâmpla să fiu departe de localitate, dar oamenii să aibă nevoie de apă. Atunci, repejor am format codul, motorul s-a pornit şi astfel am soluţionat problema”, se laudă Ion Buzadji.
Cheia succesului găsită de săteni atunci când primăria nu poate dezvolta anumite servicii sociale e unirea eforturilor sătenilor. Pun mână de la mână şi „dau naştere” anumitor proiecte. Este vorba despre Centrul pentru copiii cu dizabiltăţi. Istoria centrului este foarte tânără şi a apărut din necesitatea de a îmbunătăţi situaţia celor 66 de copii cu dizabilităţi şi a familiile acestora, care nu aveau unde să se adreseze cu problemele lor.
„Raza de soare”
Grupul persoanelor afectate în comun cu administraţia primăriei au hotărât să creeze acest centru. În anul 2013, primăria satului a donat o clădire. Asistenta socială Smarandi Elena şi alţi pedagogi şi părinţi ai copiilor cu dizabilităţi, sustinuţi de APL au efectuat campanii interminabile de colectare a fondurilor pentru a putea crea nişte servicii pentru copii. În total, în acest centru, au fost investite din diverse surse circa 1 mln 150 lei, dar mult mai mult suflet, dăruire de sine şi sacrificiu. Cea mai mare parte din resurse au fost colectate de la agenţi economici, culte religioase din localitate, persoane fizice. În rezultat, a fost posibil de pus ferestre şi uşi, un cult din localitate a făcut acoperişul, persoane fizice şi juridice au ajutat cu multe materiale de construcţie. Anul trecut a fost instalat şi sistemul de încălzire. Din acest an, centrul a devenit subdiviziune în cadrul primăriei cu bugetul său propriu, astfel a putut să creeze servicii de masaj, consiliere psihologică, şi terapie cognitivă, dar într-o măsură redusă – la jumătate de normă. Între timp, centrul şi-a îmbunătăţit baza didactico-materială, bucurându-se de donaţii de mobilier din Danemarca. La moment, centrul este preocupat de lărgirea serviciilor, care ar dezvolta capacităţile copiilor cu dizabilităţi, i-ar ajuta să se integreze şi să aibă o viaţă mai independentă, cum ar fi ergoterapia, logopedia, activităţi artistice ş.a. Totodată, centrul mai are ca obiective şi capacitatea personalului, dar şi susţinerea metodică a familiilor cu copii şi tineri cu dizabilităţi, cu atât mai mult, ca în satele apropiate sunt încă circa 40 de copii şi tineri cu dizabilităţi.
Unul din beneficiarii centrului este Ghenadie Garaseni de 21 de ani. Fiind în cărucior cu rotile Ghenadie a fost susţinut de centru să facă studii, a reuşit să studieze la distanţă IT, iar la moment predă în acest centru utilizarea calculatorului copiilor beneficiari. Acesta, la fel ca ceilalţi specialişti activează doar la jumatate de normă, cât e posibil conform bugetului anual al centrului. Dădaca centrului, Ianacova Maria este, de fapt, o mamă a doi copii cu dizabilităţi – beneficiari ai centrului, care datorită susţinerii centrului a purces la studii – este studentă la Institutul Pedagogic din Tiraspol, facultatea psihologie. Părinţii şi specialiştii centrului au elaborate un concept de proiect anume pentru crearea serviciilor suplimentare pentru copiii cu dizabilităţi prin activităţi artistice, astfel au şi încadrat un specialist care se ocupă cu copiii în acest sens. Copiii de aici beneficiază de servicii de masaj. La Centrul pentru copiii cu dizabiltăţi din satul Congaz, actualmente, sunt deserviţi 20 de copii cu dizabilităţi. Părinţii îşi pot lăsa copiii pe durata zilei de muncă, iar pentru fiecare dintre ei sunt selectate programe după necesitate. Pentru finanţarea Centrului de reabilitare „Raza soarelui” din satul Congaz, raionul Comrat, autorităţile alocă anual 1,19 mln de lei. Colaboratorii instituţiei speră că vor avea şi în continuare susţinerea necesară pentru o bună funcţionare a Centrului.
„Vreau la Paris prin Rusia”
O locuitoare a satului Congaz, Olga, specifică că oamenii încet-încet îşi schimbă mentalitatea şi ajută la înflorirea comunei cu forţele proprii. „E greu să îmbunătăţeşti condiţiile din sat. Însă acest lucru e posibil şi datorită oamenilor care încep să înţeleagă că fără aportul lor nimic nu apare peste noapte. Pleacă peste hotare, iar banii îi investesc în dezvoltarea satului. De exemplu, acest Centru. Totodată, locuitorii au mai pus bani şi au reparat o porţiune de drum, iar acum de-o dragoste să mergi până în satul vecin fără ca să-ţi speli ciubotele”, spune femeia. O altă consăteancă, Maria, se alătură discuţiei şi se laudă că de curând a venit din Turcia şi că modul de viaţă e diferit. „Turcii trăiesc bine. Când m-am întors acasă, m-am speriat. Parcă am nimerit pe altă planetă. Acolo e civilizaţie. Nu vreau în Europa, noi suntem cu Rusia, dar după ce am fost în Turcia vreau să trăiesc după standardele europene. Şi nu ne mai întrebaţi atâta de Europa, că parcă a fost referendum şi 95 la sută din participanţi au optat pentru Rusia. Şi punct”, încheie femeia, care recunoaşte că o călătorie la Paris ar unge-o la inimă.
