Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța, prim-vicepreședinte al Asociației Comunelor din România (ACoR), președinte al Ligii Femeilor Primar de Comune din România este un model de femeie-primar. Orice proiect inițiat de Mariana Gâju este realizat cu minuțiozitate, se ține cont de cele mai mici detalii și astfel rezultatul întrece toate așteptările. De acest lucru s-au convins și cele 36 de femei primari din cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova care, alături de colegele lor din România au participat la Sesiunea extraordinară a Ligii Femeilor de Comune din România. Evenimentul a avut loc în perioada 14-16 septembrie, la Constanța, România. După încheierea lucrărilor Sesiunii, Mariana Gâju a acordat un interviu pentru calm.md.
Povestiți-ne despre evenimentul ce tocmai s-a încheiat aici, la Constanța…
Mariana Gâju: Este sesiunea extraordinară a Ligii Femeilor Primar de Comune din România, precum și Rețeaua Femeilor din cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova. 61 de femei primar s-au reunit în Țara Mumă pentru a puncta care sunt problemele cu care se confruntă APL din ambele țări, care sunt propunerile de modificări legislative pentru a putea depăși obstacolele pe care le întâmpinăm în implementarea unor proiecte de investiții majore, dar mai ales în adoptarea și aplicarea unei administrații publice locale corecte, coerente, rapide, fără birocrație, care să vină în sprijinul oamenilor. Acesta a fost scopul acestei întâlniri care am ales să se desfășoare sub auspiciul Centenarului Marii Uniri 1918-2018, precum și al aniversării a 140 de ani de revenire a Dobrogei la Patria Mamă. Este o datorie sacră a noastră, a urmașilor celor care în urmă cu 100 de ani s-au sacrificat pentru ca noi să avem un stat unitar, independent, pentru ca noi să putem să trăim în pace, în siguranță, într-o Românie care să fie respectată, iar românii să fie primiți cu brațele deschise oriunde în lume. Dacă am deschis lucrările sesiunii cu imnul Uniunii Europene, România fiind membru al UE, am încheiat lucrările acestei sesiuni cu imnul satului românesc, interpretat de doamnele primari din Republica Moldova, care nu a făcut altceva decât să aducă lacrimi în ochii noștri, decât să mă determine să spun într-un glas cu ele „La mulți ani, România! „La mulți ani, Limbă Română! Să știți însă că nu totul a fost la nivel declarativ, festiv, ci simțind aceleași greutăți, sunt aduse în discuție problemele cu care ne confruntăm. Era și firesc ca noi să i le spunem domnului Emil Drăghici, președintele ACoR și să încercăm să promovăm unele modificări legislative. De-a lungul anilor, cel puțin de 14 ani, de când fac parte din Aociația Comunelor din România, sunt abordate probleme care nu și-au găsit rezolvarea, indiferent de culoarea politică a Guvernului.
Dar sunt și probleme care au fost soluționate…
Mariana Gâju: Sunt și nu puține, iar toate acestea nu au făcut decât să ducă la o armonizare a legislației din APL, la o coroborare a legilor, la o înlesnire fiscală care să permită ca la bugetul local să rămână resurse financiare care vin din localitatea respectivă și să permită APL să se dezvolte fără ca primarul să stea cu mâna întinsă la poarta Guvernului sau a ministerelor care, de foarte multe ori, rămâne închisă. Este, din păcate, o realitate crudă cu care ne confruntăm și niciodată nu trebuie să spunem că e de ajuns cât muncim pentru copiii noștri, pentru viitorul nostru, pentru educație, pentru sănătate, pentru apărarea mediului înconjurător, dar și pentru dezvoltarea mediului de afaceri, pentru înlăturarea legilor sociale care permit unora să considere că li se cuvin ajutoarele sociale. Este un of al meu, pentru că nu trebuie să determinăm acel decalaj între pensia mică pe care o au oamenii care au muncit peste 40 de ani și ajutorul social care le vine gratuit celor care nu muncesc și spun că nu au serviciu și vor asigurat ajutorul social. Spui că nu ai găsit doar atunci când nu vrei să muncești. Am considerat că în România se acordă cu prea mare ușurință ajutorul social și din acest motiv, ACoR este structura asociativă care a cerut înăsprirea regulilor care să permită acordarea acestor ajutoare sociale. V-am spus doar câteva dintre probleme. Când vorbim de educație, vorbim de teama de a nu desființa școlile – luptă comună și în Republica Moldova, și în România, de a nu le comasa în așa fel încât să învețe copiii de la clasa întâi la clasa a opta toți într-o clasă, de a permite medicilor să poată să aibă condițiile firești, să vină la sat, să acorde asistență medicală, de a nu dezrădăcina populația de la sate obligând-o să se mute spre oraș, ci de a da posibilitatea acelor suprafețe de 80% din populația României de fi locuite de oameni cu suflet, care să le iubească, să le întrețină și, în același timp, să stabilizăm tinerii aici, acasă la noi, creând posibilitate investitorilor să vină, să realizeze investiții care să aducă locuri de muncă pentru populația din mediul rural și venituri la bugetul local. Alte obiective ale noastre se referă la modificarea Legii 50 – a Construcției, Legea Cadastrului, Legea Fiscalității, Legea Codului Administrativ, Legea Poliției, privind colaborarea între poliția națională și APL, Legea 165, Legea 80 care prevede costurile minime dar, în același timp, acoperitoare a funcționării, a cheltuielilor materiale din cadrul unei APL. Nu în ultimul rând trebuie să eliminăm decalajele mari dintre mediul urban și mediul rural. Actul administrativ este același și la comună, și la oraș. De ce să nu fie și nivelul de salarizare același? Toate acestea trebuie bine gândite, bine împletite. De 18 ani sunt reprezentantul vremelnic al comunei Cumpăna cu cei 16 mii de locuitori și spun întotdeauna că politicul trebuie să meargă împletit întotdeauna mână în mână cu administrativul. Nu se pot realiza acte majore, acte care să dăinuie, dacă aceste direcții nu merg mână în mână.
Ce sentiment trăiți după aceste trei zile petrecute alături de colegele DVS. din România și Republica Moldova?
Mariana Gâju: Pentru mine, ca și președinte al Ligii Femeilor Primari de Comune din România este o bucurie. În urma celor trei zile de activitate am adoptat în unanimitate Rezoluția comună a structurilor asociative a femeilor primari din Republica Moldova și din România, rezoluție ce punctează în cadrul său solicitarea către cele două Guverne rezolvarea acestor probleme. Această Rezoluție cuprinde în componența sa probleme comune ambelor țări, ambelor structuri asociative, dar și probleme specifice României, care vor fi înmânate și Republicii Moldova, după ce această Rezoluție va fi aprobată în cadrul Consiliului Director al Asociației Comunelor din România (octombrie 2018), precum și în cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova. Întâlnirea noastră s-a finalizat în anul Centenarului. „Prin Unire se realizează fapte mari este mottoul Asociației Comunelor din România. Aici, la Constanța și-au dat acordul de înfrățire un număr de 15 localități din Republica Moldova cu localități din România. Ce poate fi mai frumos ca atunci când ca și obiect de activitate a acestora ai, în primul rând, copilul, promovarea copilului prin concursuri, olimpiade, desfășurate atât în R. Moldova, cât și în România, prin realizarea de schimb de experiență, prin vacanțele copiilor din Republica Moldova în România, fie la mare, unde ne aflăm acum, sau la munte, sau la șes, în toată țara noastră România, care este atât de frumoasă. Eu cred că cel mai mare câștig este de a-i face pe copiii noștri să-și iubească rădăcinile, să știe de unde vin și încotro se îndreaptă. Apoi, de ce nu și bucuria aleșilor locali, a funcționarilor publici, a specialiștilor din Republica Moldova de a veni în România, tot în cadrul acestor parteneriate. Noi, primarii, care din patru în patru ani mergem în fața alegătorilor și le cerem voturile, știm că doar oferind investiții puternice, solide, realizate în cei patru ani cât am fost primari, putem să câștigăm încrederea și votul dumnealor. Astfel, grija cea mai mare și pe care am pus-o și în paginile Rezoluției comune este aceea de extindere a prevederilor legislative pentru implementarea investițiilor, prin programul operațional regional, adică fonduri europene nu numai localităților situate până la 50 km de graniță, ci pe tot teritoriul României, acolo unde există înfrățire realizată. Comuna Cumpăna are 7 localități înfrățite pe tot teritoriul Republicii Moldova. De ce eu nu pot să accesez fonduri europene și să le implementez și în localitățile-surori din Republica Moldova, și în comuna Cumpăna? Că nu mă aflu pe linia de graniță? Nu toate cele 3200 unități administrative ale României pot fi situate doar pe granița țării. De ce nu putem folosi și noi acești bani europeni? În acest caz revine în sarcina Guvernului României de a negocia cu Comisia Europeană aceste condiții specifice țărilor noastre, România fiind poarta de intrare în Uniunea Europeană, iar Republica Moldova fiind țara care luptă pentru aderarea la Uniunea Europeană. Avem de ce să susținem această cerință. Mai mult decât atât, s-a propus ca realizarea investițiilor prin Programul Național de Dezvoltare Locală, gestionat de ministerul Dezvoltării și Administrației Publice în România, să poată să se adreseze în egală măsură localităților din România care accesează aceste programe și au înfrățiri cu localități din Republica Moldova, cu o parte din suma alocată să realizeze în oglindă o investiție în localitatea-soră din Republica Moldova. Astfel, aceste înfrățiri pe care noi le consfințim prin hotărâri ale Consiliului local nu sunt doar schimburi de experiență, ci sunt concretizate prin bani alocați pentru creșe, grădinițe, școli, drumuri, rețele de alimentare cu apă sau canalizare în țările noastre, care de ce să nu recunoaștem, au atâta nevoie de civilizație. Și cum femeia este suflet și echilibru, iar un mare înțelept spunea că femeia reprezintă temperatura civiliației, să știți că femeia este soție, soră, mamă și simte cel mai bine de ce este nevoie pentru copilul ei, pentru soțul ei, pentru familia ei. Dar noi nu răspundem doar de familiile noastre formate din 5-10 membri, ci de mii de membri ai familiei colectivităților pe care le reprezentăm. Noi atât îi rugăm pe domnii parlamentari din cele două Parlamente, au avut neoie și de voturile cetățenilor din mediul rural, din comunele României și ale Republicii Moldova, să țină cont de cerințele acestora, de nevoile lor, iar acestea sunt civilizație, trai liniștit, în pace, cu forță de muncă la noi acasă și copiii să nu ne fie pribegi în lume, ci în sânul familiilor care le-au dat naștere și acolo unde au crescut. De noi toți depinde să realizăm acest obiectiv de suflet, de credință, al nostru, al celor care vremelnic reprezentăm administrația publică locală.
Vă mulumim!
Departamentul de comunicare al CALM