Pelinia are locuri frumoase, bucate alese, meșteșuguri valoroase, tradiții unice și oameni care pot crea o poveste din toate astea. Este concluzia la care au ajuns într-o zi locuitorii satului amplasat în raionul Drochia. Așa că s-au pus pe treabă și au valorificat tot ce au mai bun. Mai exact, au pus bazele unui Centru de artizanat.
Deși cândva Pelinia era cel mai mare sat din nordul țării și avea peste 14 mii de locuitori, în ultimul deceniu, fiecare al treilea om din localitate a luat calea străinătății. Tradițiile, obiceiurile și meșteșugăritul, cândva cartea de vizită a localității, au rămas ca niște copii ai nimănui, pentru că lumea nu mai are timp și interes pentru ele.
Așa că locuitorii din Pelinia au decis să valorifice tot ce au mai bun. Cea care a reunit femeile și bărbații din sat pricepuți la meșteșuguri a fost Valentina Chilaru. Conducătoare artistică timp de 50 de ani, ea știe cum să păstreze tradițiile la ele acasă. „Pentru a aduna frumosul din întregul sat, oamenii au adus la Casa de cultură din localitate tot ce au avut mai de preț, păstrat din străbuni: instrumente de țesut, brodat, împletit, prelucrat lâna. Totuși, asta nu era suficient pentru a da viață acestui proiect ambițios – dezvoltarea economică locală prin tradiții și obiceiuri”, povestește Valentina Chilaru.
La această etapă a început scrierea unei propuneri de proiect. Guvernul Elveției, prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), a oferit un grant de 25 de mii de dolari. Pentru crearea unui Centru de artizanat în sat, au pus umărul și băștinașii, care au contribuit cu peste trei mii de dolari.
Timp de trei luni, a fost amenajat Centrul de artizanat și a fost dotat cu tot echipamentul necesar. Concomitent, a fost gândit planul de activitate al Centrului și gama de produse. Iar, în luna august, Centrul a fost deschis.
„Tare mă bucur că imediat ce terminăm de strâns roada de pe deal, când dă frigul, avem unde să ne adunăm în șezători să toarcem, țesem, brodăm. Când o să fie ger și omăt mare o să iau războiul acasă și o să lucrez: dau focul în sobă, fac călduț și țes oleacă, apoi mai dau mâncare la găinuși și iar vin la țesut”, spune mătușa Volinta, care, la ai săi 80 de ani, a țesut sute de covoare, iar acum ar putea avea și un venit din ceea ce îi aduce cea mai mare satisfacție.
Situat în incinta Casei de Cultură din localitate, Centrul „Zestrea” are o suprafață de 200 de metri pătrați. Acesta a fost creat pentru a răspunde necesităților oamenilor, pentru a oferi șanse și surse de venit localnicilor deja implicați în confecționarea de covoare, haine, încălțăminte și alte accesorii tradiționale.
Tradițiile dezvoltă satul
„La ziua de azi, șapte femei sunt deja antrenate în lucrul de creare a pieselor manuale: covoare, prosoape, haine tradiționale, iar doi bărbați se dedică cusutului de căciuli din piei de oi și opinci. Mai mult, câteva femei care nu se pot deplasa și care vor fi implicate în toarcerea lânii și vor primi un salariu pentru aceasta. Astfel, peste 15 bărbați și femei din Pelinia au un venit stabil”, spune primarul de Pelinia, Titus Sărăteanu.
La Centru deja sunt angajate patru femei, cu vârsta între 30-45 de ani ,care lucrează la mașinile de cusut și brodat. Restul lucrează de acasă, punând la dispoziție comenzile primite în prealabil de la centru.
„Asta îmi amintește de copilărie și tinerețe. Eu am construit toată casa în care trăiesc acum din banii câștigați din vinderea covoarelor pe care le-am țesut. Atunci tare erau întrebate covoarele țesute manual”, spune Liuba Parea, de 64 ani.
Primii beneficiari ai centrului sunt cei peste 500 de copii și tineri care sunt încadrați în cele opt colective artistice care activează la Casa de cultură din sat.
Pentru lansarea Centrului de artizanat a fost organizat un festival al tradițiilor și bucatelor din Nordul țării „Zestrea nordului”. La sărbătoare au fost vândute primele articole produse de centru și au fost distribuite materiale promoționale.
„Centrul de artizanat Zestrea este un model local de afacere care vine să răspundă provocărilor cu care se confruntă localitățile din Republica Moldova. Pe de o parte, produce sinergii între oportunități și necesități, iar pe de altă parte, contribuie la valorificarea potențialului cultural local, desfășurarea activităților generatoare de venit, scăderea ratei șomajului, reducerea nivelului de migrație și schimbul de experiență între generații”, menționează Oxana Maciuca, managera proiectului „Migrație și Dezvoltare Locală” al PNUD Moldova.
Crearea Centrului de artizanat este unul dintre cele 14 proiecte de dezvoltare economică locală realizate în cele 38 localităţi partenere ale Proiectului „Migrație și Dezvoltare Locală”, implementat cu suportul PNUD Moldova și susținerea financiară a Guvernului Elveției.
