Alexei Busuioc, primar de Capaclia (Cantemir) şi Viorel Pârvan, expert la IDIS Viitorul, au analizat, în cadrul emisiunii Vocea Administraţiei Locale, Strategia de reformă a administraţiei publice care, în anul 2017, nu prea a înregistrat rezultate la capitolul implementare, în condițiile în care așteptările edililor devin din ce în ce mai mari.
Expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan, a vorbit despre monitorizarea implementării acestei reforme, efectuată de instituția pe care o reprezintă: Scopul monitorizări a fost de a descoperi lacunele și problemele din cauza cărora această reformă nu se implementează. A fost un angajament al Guvernului, bazat pe recomandări și studii ale experților internaționali. Această reforma este necesară pentru eficientizarea administrației publice. Reforma este împărțită în cinci componente de bază. Avem documente bune, dar stăm prost la capitolul realizare. Decizia de a schimba data limită de aplicare a Strategiei nu este de înțeles.
Viorel Pârvan a declarat că în studiul realizat de IDIS Viitorul se remarcă întârzierea multor acțiuni prevăzute în Plan: Studiul nostru este aproape de final. Am analizat indicatori cantitativi și impactul acestora. Se constată că în perioada decembrie 2016 – noiembrie 2017, o mare parte a acțiunilor nu au fost realizate. Tot în această perioadă, circa 30% din acțiuni au fost realizate, doar că în mare parte la nivel central: formarea ministerelor, noua Lege a Guvernului, secretarii de stat, biroul Cancelariei de stat. Informația este dispersată sau plasată într-o asemenea manieră încât cetățeanul simplu nu va reuși să perceapă informația despre această reformă. Transparența nu înseamnă doar publicarea unor documente, ci și stabilirea unor mecanisme de întruniri și dialog, care ar ajuta la comunicarea dintre CALM și Guvern.
Edilul de primar de Capaclia (Cantemir), Alexei Busuioc a comparat ceea ce se întâmplă în țară cu o taiga: Sus e gălăgie mare, dar jos e liniște totală! Reforma a început, înțelegem că, chipurile, se face total pentru popor, cu reducerea ministerelor, dar tot pentru troica lor este. Este o părere subiectivă. Suntem pentru reforma teritorial-administrativă, dar făcută bine. De câte ori vin diplomații pe la Capaclia, le spun că abia aici e Moldova, nu la Chișinău.
Reprezentantul IDIS Viitorul a menționat că unele proceduri tărăgănează implementarea reformei: În ce privește noțiunile de reformă și optimizare, opinia publică este fixată pe reduceri, dar acesta este doar un segment al unei reforme. Nu întotdeauna o reformă trebuie să însemne și reduceri. Trebuie să discutăm de salarii, guvernare electronică. Trebuie de văzut realitățile din teritoriu. Oamenii nu sunt cifre. Doar după anumite studii trebuie să vedem dacă este necesară optimizarea sau comasarea unităților administrativ-teritoriale. Avem exemple din alte state unde astfel de reforme au eșuat. Cu regret unii anume așa văd astfel reforma administrativ-teritorială.
Cabinetul de miniștri a aprobat în 2016 Strategia privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020. Strategia presupune reorganizarea instituţională a Guvernului, optimizarea numărului şi funcţiilor autorităţilor administrative şi instituţiilor publice, stabilirea unui mecanism pentru evaluarea costurilor şi necesităţilor la crearea noilor autorităţi şi instituţii publice, consolidarea poziţiei Curţii de Conturi în sistemul public, crearea comisiei specializate de audit în cadrul Parlamentului.
„Obiectivul general al reformei administraţiei publice este crearea unei administraţii publice moderne, profesioniste şi orientate spre oferirea serviciilor publice de calitate, în corespundere cu necesităţile şi aşteptările cetăţenilor şi cele ale entităţilor sociale şi economice., se arată în documentul Strategiei privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020, pe care autoritățile s-au angajat să o implementeze în două etape.
Reforma sistemului administraţiei publice este unul dintre angajamentele R. Moldova, asumat în iunie 2014, odată cu semnarea Acordului RM-UE. Republica Moldova şi-a asumat obligația de a dezvolta instituţii democratice, în conformitate cu standardele şi regulile Uniunii Europene.
