LA BOROGANI, OIERITUL SE MODERNIZEAZĂ ȘI DEVINE TOT MAI RENTABIL

Pe Victorin l-am găsit printre oile familiei sale. La cei 24 de ani ai săi, Victorin alege să fie acasă, la Borogani. Împreună cu tatăl său, dezvoltă oieritul ca afacere cu profit, iar în paralel, au deschis un business în construcții, asta inclusiv datorită faptului că Victorin a făcut patru ani de școală în construcții și instalații la Bacău, în România. În 2017, s-a întors în Borogani și de atunci e alături de familia sa.

Povestește că a crescut printre oi, pe care familia sa le are de când se ține minte. Tata a fost mereu cel care a avut grijă de hrana, sănătatea și păscutul oilor, iar mama, cea care făcea brânza și pregătea mieii de Paște. Atunci când familia sa a decis să se alăture proiectului de modernizare a afacerilor cu animale, și-a susținut și ajutat părinții în toate. Din economiile lor și cu banii de pe cele 50 de oi moldovenești pe care le-au vândut, au cumpărat 40 de oi de prăsilă, Assaf.

O oaie Assaf are la 4 ani o greutate de circa 70 kg, în timp ce berbecul poate ajunge și la 150 kg. Producția anuală de lapte este între 390-440 de litri. Se adaptează ușor noului mediu și este rezistentă la vremea rece.

Victorin are un vis, devenit deja aspirația întregii familii: să facă din actualul teritoriu al stânii de oi un complex agro-turistic.

Povestea a început acum câțiva ani când familia Ciobotaru a cumpărat terenul de la primăria satului, cu condiția ca să lichideze gunoiștea neautorizată, amplasată acolo. A urmat o perioadă în care au „luptat” cu sătenii, care continuau să aducă gunoiul acolo, în pofida marcajelor care anunțau că terenul aparține Ciobotarilor. Deșeuri de tot felul erau debarasate până când, într-o zi, primul cetățean prins cu gunoiul în sac de către inspectorii ecologici a fost amendat. De atunci, s-a dus vestea în sat că se dau amenzi și, în sfârșit, familia Ciobotaru a putut să-și curețe terenul și să înceapă să-l îngrijească. Au crescut din nou iarba pe urmele gunoiștii neautorizate, au pus gardul stânii și au adus oile. În ultimii ani, au sădit mii de pui de copaci și vreo 5 000 au prins deja rădăcini.

Victorin este încrezător că datorită dezvoltării economiei în Borogani și naturii unde e amplasată stâna, inclusiv iazului din apropiere, zona are toate șansele să devină o atracție turistică.

„Sursa de energie electrică este atât de departe, încât ar fi trebuit să ‘vindem’ tot satul ca să aducem electricitatea până la stână. Fără electricitate nu aș fi putut avansa, pentru că îmi doream să construiesc și un șopron modern. Am început deja construcția acestuia, precum și a unei căsuțe pentru oier. Pot să vă zic că tot cimentul de care am nevoie, îl fac singur cu utilaje electrice, acum că am electricitate”, spune Simion Popa.

Simion Popa are acum 90 de oi. Păscutul și mulsul oilor sunt ocupații ale sale încă din copilărie. Și totuși, adult fiind, a vândut turma de câteva ori și a plecat peste hotare în speranța unei vieți mai bune, dar tot la oile sale s-a întors. Acum visează și la un sistem automatizat de muls oile sale dragi.

După ce revin de la păscut, văcuțele sunt aduse în noua sală, în care mulsul are loc în mod automatizat. Aici, laptele văcuțelor se colectează într-un dispozitiv și de aici ajunge direct în colectorul de răcire. Și încă un aspect important. Acum, procesul mulsului durează maximum o oră și un sfert, iar angajaților le e mult mai ușor, deoarece anterior mulsul manual dura și până la trei ore. Și, bonus, sala se și mai spală automat.

Noua tehnologie modernă a deschis ușile pentru negocieri cu fabricile de lapte, spune Svetlana și acum, poate sta cu capul sus la masa de tratative. Laptele e mult mai calitativ și indicii sanitari sunt respectați întru totul. Următorul obiectiv al Svetlanei este să înnoiască șeptelul cu animale de prăsilă.

„Cazul Borogani este, cu adevărat, un caz de succes și un model pentru Republica Moldova. Aici au fost create toate condițiile pentru dezvoltarea ramurii. A fost posibil grație unei abordări complexe și practice. Federația va prelua acest caz de succes pentru prezentare altor localități pe care le consultăm.”, spune Pavel Prisăcaru, președintele Federației naționale a crescătorilor de ovine și caprine pentru carne și lapte.

„Pentru Borogani, care nu are altă ramură economică, aceasta era unica șansă de a revitaliza economia locală, dar și de a face comunitatea atractivă și interesantă pentru moldovenii născuți în satul nostru și plecați peste hotare care poate ar dori să revină acasă și să înceapă o afacere”, spune Elena Savițki, primara de Borogani.