Cum s-au văzut din teritoriu negocierile post-electorale prelungite? Îi deranjează pe primarii din ţară lipsa unui buget de stat şi în ce măsură au început curtările de la centru, ţinând cont de faptul că în câteva luni ţara intră în campania electorală pentru alegerile locale?
Răspunsuri la aceste întrebări aflăm peste câteva minute într-un interviu cu directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, Viorel Furdui.
Viorel Furdui: „Primarii, sau autorităţile locale sunt pe prima linie în faţa cetăţenilor. Din cauza faptului că foarte mult timp nu s-a ajuns la formarea guvernului, ei sunt în continuare nevoiţi să explice oamenilor de ce cei pe care ei i-au promovat, găsesc atât de greu limbaj comun. Cu siguranţă, acest lucru a afectat atât populaţia, cât şi autorităţile publice locale, punându-i într-o situaţie destul de dificilă, mai ales că este un an electoral pentru autorităţile locale.”
Europa Liberă: Domnule Furdui, am o curiozitate. De obicei, în campanie electorală, primarii sunt cei care aduc din greu voturi partidelor din care fac parte. În ce măsură după, atunci când se negociază funcţii de miniştri, de exemplu, se negociază anumite strategii, se ia în calcul şi părerea primarilor?
Viorel Furdui: „În mediul primarilor se vorbeşte că ei sunt interesanţi pentru liderii de partide, liderii politici numai până la alegeri, după aceasta, din păcate, opinia lor mai puţin contează. Deşi, din câte cunoaştem, formal parcă au existat anumite consultări, dar de fapt, nimeni nu s-a interesat în mod serios de opinia celor care, de fapt, au mestecat, într-un anumit sens, glodul cel mai mult şi au adus voturile tuturor partidelor.
Nimeni nu s-a interesat de opinia autorităţilor publice locale în toată această discuţie, şi respectiv, vreau să vă spun că foarte mulţi primari,în prezent sunt destul de dezamăgiţi de astfel de comportament.”
Europa Liberă: Dar suntem totuşi în 2015, un an electoral, vor fi alegeri locale, marea bătălie se va da în câteva luni. În ce măsură au început să fie curtaţi primarii din sate şi oraşe, de politicienii de la centru?
Viorel Furdui: „Ceea ce s-a întâmplat cu formarea guvernului şi această perioadă destul de îndelungată, sigur că i-a pus în dificultate pe primari, chiar din perspectiva alegerilor locale. Ei sunt cei care în primul rând contează pentru locuitorii comunităţilor locale.
Pe de altă parte, cu siguranţă a început acest proces de recrutare, dacă el poate fi aşa numit, recrutare de primari, de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale care au o mai mare greutate în cadrul comunităţilor locale. Vreau să menţionez că în cadrul acestui proces de recrutare, deseori se folosesc unele mijloace nepermise.
Deja avem nişte semne când primarii sunt pur şi simplu puşi sub presiune administrativă, politică, se iniţiază nişte controale inopinate, deci se fac presiuni pe diferite căi ca anumiţi primari să aibă un anumit comportament, să accepte anumite condiţii, ori o schimbare de partid. Este un sistem pus la punct în Republica Moldova deja de mulţi ani, care se datorează în opinia noastră, anume lipsei unei democraţii locale, lipsei unei descentralizări reale şi datorită unui sistem de relaţii, unui sistem de finanţe publice excesiv de centralizat, atunci când pârghiile, majoritatea, se află în mâinile unor grupuri politice. Si spun pârghii financiare, dar şi administrative şi cele de control, care, din păcate, deseori sunt folosite nu în beneficiul sau spre îmbunătăţirea sistemului de administraţie, condiţiilor de lucru pentru autorităţile locale, dar anume pentru a face presiuni şi pentru a-i determina la un anumit comportament.”
Europa Liberă: Domnule Furdui, din câte ştiu, de la 1 ianuarie se realizează noua formula de finanţare a primăriilor şi este pusă în aplicare şi strategia de descentralizare. Va influenţa cumva acest lucru traseismul impus de care vorbiţi?
Viorel Furdui: „Într-adevăr, în sfârşit, după o insistenţă şi a autorităţilor locale şi a partenerilor Republicii Moldova, începând cu 1 ianuarie 2015 se implementează prima etapă a noului sistem de finanţe publice locale. Acesta este doar un prim pas, un pas important, dar de departe suficient pentru ca să schimbe cardinal relaţiile care au existat până în prezent.
În Republica Moldova rămân încă o sumedenie de aspecte legate de funcţionarea administraţiei publice locale, care încă nu au fost soluţionate. De exemplu, este problema modului cum se
repartizează fondurile publice. Există un mare grad de netransparenţă şi de subiectivism, şi abordări pe criterii politice.
Sunt o sumedenie de contradicţii legale care împiedică administraţia publică locală să ia decizii corecte şi care sunt folosite de organele de control anume pentru a face presiuni asupra autorităţilor locale.
S-a tărăgănat foarte mult implementarea strategiei descentralizării. Conform datelor noastre, la 80 de procente nu a fost implementată şi însăşi modificările acestea la legea finanţele locale abia constituie primul pas, mai real şi mai concret în ceea ce priveşte implementarea procesului de descentralizare. Timp încă nu a fost suficient pentru ca, într-adevăr, să vorbim despre nişte schimbări cardinale, care ar duce la schimbarea fundamentală a relaţiilor în domeniul administraţiei publice locale cu cele centrale.”
Europa Liberă:Domnule Furdui, rămânem tot la finanţe, dar revenim la negocierile politice, prelungirea acestora au făcut posibilă neadoptarea bugetului pentru 2015. Ce riscuri implică pentru primăriile din ţară această întârziere?
Viorel Furdui: „Dacă ne referim la funcţionalitatea autorităţilor locale, neadoptarea bugetului pentru anul 2015 a afectat poate mai puţin autorităţile locale, deoarece s-a reuşit adoptarea unor măsuri care să permită totuşi autorităţilor publice locale să activeze chiar în condiţiile în care bugetul pentru 2015 nu a fost adoptat. Au fost introduse nişte modificări în legislaţie anterior.
O problemă este din punct de vedere al resurselor investiţionale. Din acest punct de vedere, neadoptarea bugetului de stat afectează autorităţile publice locale pentru cu nu pot să primească resurse pentru investiţii capitale în teritoriu, pentru drumuri, sunt diverse tipuri de reparaţii.”
Europa Liberă: Slăbirea leului a dat bătăi de cap multora în Republica Moldova, de la instituţii medicale care s-au pomenit fără medicamente, până la simpli cetăţeni. Au fost afectate şi primăriile?
Viorel Furdui: „Cu siguranţă. Acum există un pericol mare în legătură cu scumpirile destul de mari, respectiv poate fi afectată funcţionalitatea diverselor instituţii publice, precum sunt grădiniţele, şcolile, deoarece mulţi furnizori refuză să execute obligaţiile contractuale la preţurile care au fost negociate anterior. Şi respectiv, autorităţile publice locale sunt puse în situaţia ca să caute noi modalităţi de a asigura instituţiile respective cu alimente, de exemplu.
Însă procedurile existe în prezent, în domeniul achiziţiilor publice, lipsa flexibilităţii şi o sumedenie de contradicţii legale care nu permit autorităţilor publice locale să se adapteze la condiţiile care există, ele de fapt pun în pericol activitatea administraţiei publice locale de a menţine siguranţa, inclusiv funcţionării acestor instituţii sociale, educaţionale şi altele.”
Interviul dimineții: cu Viorel Furdui (CAL)
Diana Răileanu
