O discuție cu directoarea executivă a „Milleniun Challenge Moldova” pe tema proiectului susținut de guvernul american „Tranziția la agricultura performantă”.
Începind de ieri, 1000 de fermieri din raionul Orhei au acces la apa pentru irigarea pămintului datorita sprijinului guvernului american prin programul Provocarile Mileniului. Valentina Ursu a stat de vorba pe această temă cu Valentina Badrajan, directorul exectiv al Millenium Challenge Moldova.
Europa Liberă: Doamnă Valentina Badrajan, am înţeles că până a fi reabilitate aceste sisteme de irigare, ele au scos lacrimi chiar şi din ochii celor care azi le utilizează sau vor fi beneficiarii.
Valentina Badrajan: „Nu a fost simplu să ajungem până la momentul de astăzi, în care ne bucurăm toţi de rezultatele atinse. Au curs lacrimi de bucurie la producătorii agricoli care deja au văzut că lucrările sunt în toi în teren şi ei vor beneficia de această apă. Ne-au curs lacrimile nouă de mândrie că am făcut acest lucru şi am întrunit aşteptările producătorilor agricoli. Pentru noi era foarte important ca această apă să ajungă la beneficiari în termenii stabiliţi şi să asigurăm lucrări de calitate într-un mod transparent de implementare. Şi unii dintre producătorii agricoli au menţionat că au fost alte proiecte, în diverse domenii, dar ei nu au văzut o aşa transparenţă înaltă, o deschidere totală şi o comunicare a întregului proces de implementare. Pentru noi acesta este un factor îmbucurător, pentru că noi am avut acest scop – să deschidem oamenii spre comunicare, să-i informăm şi speranţele lor, de mult timp, să devină o realitate.”
Europa Liberă: Eu am discutat cu foarte mulţi oameni care vorbesc despre generozitatea, mărinimia poporului american. Mai rar se întâlneşte în Republica Moldova când cetăţeanul ţării mulţumeşte cuiva din exterior.
Valentina Badrajan
Valentina Badrajan: „Pentru că anume acest proces de elaborare a Programului „Compact” şi implementarea este un proces larg consultativ şi un proces cu implicarea beneficiarului acestui program. Anume acesta este unul dintre factorii majori care asigură succes în orice proiect. Dacă nu implici beneficiarii şi nu ţii cont de doleanţele lor la etapa de proiectare, la etapa de implementare, atunci nu vei avea un succes. Şi astăzi foarte multă lume este mulţumită, fericită, pentru că s-a ţinut cont de doleanţele lor. Aceasta a fost una dintre cerinţele guvernului SUA – a avea un proces larg, consultativ şi comunicativ.”
Europa Liberă: Cu câţi oameni aţi discutat?
Valentina Badrajan: „Noi în sistemele noastre de irigare avem peste 9 mii de beneficiari utilizatori de apă. Cu jumătate dintre ei s-a discutat, pentru că au fost adunări generale ale Asociaţiei Utilizatorilor de Apă, am avut consultări permanente în localităţi şi nu numai o singură dată au fost instruiţi. Şi vom continua pe parcursul anului prin Programul „Compact” să-i instruim cum se utilizează tehnologiile moderne de irigare, să-i instruim cum să crească produsele de valoare adăugată înaltă pe aceste terenuri deja irigabile, să-i instruim cum să negocieze şi ei cu cei care cer în arendă aceste terenuri. Fiindcă piaţa funciară a sporit considerabil anume în zonele de irigare, a crescut costul unui hectar de teren agricol, se măreşte plata pentru arenda acestor terenuri agricole.”
Europa Liberă: Dar apa ce preţ are?
Valentina Badrajan: „Apa în unele sisteme este, practic, de două ori mai ieftină decât era în cadrul Agenţiei, stabilit de „Apele Moldovei”. Pentru că ei stabilesc tariful de sine stătător, îşi aprobă bugetul Asociaţiei, îşi aprobă graficul de livrare a apei. Şi acele şapte asociaţii care au preluat managementul în anul trecut deja au succese. Noi avem asociaţia de la Coşniţa, care a colectat cotizaţiile şi anul trecut a avut servicii de irigare, a colectat peste 700 de mii de lei. Aceasta nu este puţin. Şi este una dintre cele mai mari asociaţii, care are o suprafaţă de peste 2 500 de hectare şi aproape 2 000 de membri.”
Europa Liberă: De ce nu acoperiţi întreg teritoriul Republicii Moldova?
Valentina Badrajan: „Programul „Compact” a avut o sumă limitată de bani, pentru tranziţia la agricultura performantă, erau destinate iniţial 102 milioane dolari. În contextul reabilitării drumurilor, noi am obţinut economii din rezultatul tenderelor şi 20 de milioane de dolari au fost transferaţi de la Proiectul de drumuri pentru Proiectul „Tranziţia la agricultura performantă”. Astăzi noi am semnat contracte cu companiile care implementează, reabilitează sistemele, de circa 80 de milioane de dolari. Sunt în lucru pentru reabilitarea sistemelor de irigare. Aceasta nu este suficient pentru Republica Moldova, dar acesta este un proiect-model, un model care poate fi replicat şi de către alţi donatori.”
Europa Liberă: Replicat, dar nu extins?
Valentina Badrajan: „Nu extins, pentru că Programul „Compact” are termeni exacţi, de cinci ani de implementare. La 1 septembrie 2015 se finalizează cinci ani de implementare. Noi suntem în speranţa că Consiliul de directori al Corporaţiei în luna decembrie 2014 va lua o decizie, posibil, de un „Compact II”. Dar aceasta este o competiţie pentru mai multe ţări care accesează resursele Corporaţiei „Provocările mileniului” şi decizia nu ne aparţine nouă, aparţine Consiliului de Directori al Corporaţiei „Provocările mileniului”.
Europa Liberă: Şi dacă se ia o decizie pozitivă, ce ar mai face Moldova cu suportul venit din partea americanilor?
Valentina Badrajan: „Din câte noi cunoaştem, şi guvernul, şi alte persoane oficiale din Republica Moldova în cadrul vizitelor la Washington au avut întâlniri cu conducerea Corporației „Provocările Mileniului” și cu alte persoane oficiale din guvernul SUA care au vorbit despre necesitatea unui eventual „Compact II”, dar au menționa domeniul energetic, reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova de unele țări, în primul rând, de Rusia de unde importăm resurse, gaze naturale, cât și energie electrică. Deci, a fost menționată reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova. Noi, în cadrul Programului „Compact”, suntem convinși că vom asigura implementarea cu succes a „Compact I”, potențialul de acordare a Programului „Compact II” depinde de realizarea „Compact I”. La momentul actual noi suntem în pas cu toți termenii stabiliți și cu obiectivele stabilite, implementăm cu succes acest program.”
Europa Liberă: Ați reușit cumva să schimbați mentalitatea moldoveanului, ca să înceapă a se conduce de spiritul gospodăresc și să vrea să se implice în modernizarea agriculturii?
Valentina Badrajan: „Am reușit, poate, însă nu în măsura în care ne-am dorit. Avem mai puțin de un an și jumătate de implementat Programul „Compact”, implicăm activ societatea, prin întâlnirile noastre, discuțiile publice și instruirile pe care le organizăm permanent. Și în proiectul de drumuri, și în proiectul de irigare, în fiecare localitate unde implementăm Programul „Compact” sunt create comitete de monitorizare a impactului social și de mediu. Noi discutăm cu societatea și învățăm oamenii să nu fie indiferenți față de ceea ce fac, că lucrurile nu se realizează pentru mine sau pentru guvernul Republicii Moldova, sau pentru guvernul SUA. Aceasta se face pentru cetățeanul Republicii Moldova din zona de intervenție a Programului „Compact” și ar fi păcat ca cetățenii noștri să fie indiferenți.
Deci, prin participarea lor în aceste comitete de monitorizare a impactului social și de mediu, noi avem mesagerii noștri care ne informează cum se derulează lucrările în teren, cum se implică cetățenii pentru că nu trebuie să vină cineva să îți facă și tu să aștepți, cum era o tradiție la moldoveni: cineva va face, eu voi beneficia. Implicarea activă a societății este unul dintre factorii succesului.”
Europa Liberă: Mai în glumă, mai în serios am auzit o vorbă de la un fermier care zicea că americanii își ispășesc păcatele după implementarea Programului „Pământ”, numit și „Mormânt” uneori.
Valentina Badrajan: „Sunt diferite opinii în acest sens. Unii nu sunt fericiți că a fost Programul „Pământ”, cei care erau, probabil, liderii sau conducătorii unor gospodării agricoli, sunt fericiți cei care au preluat terenurile, sunt astăzi proprietari de teren. Ei pot să își consolideze terenurile, pot să le dea în arendă, pot să lucreze de sine stătător. Cineva spune că poți să faci agricultură numai pe terenuri consolidate, cu plantații masive. Deci, agricultura o faci pe diferite suprafețe, depinde ce dorești să cultivi, care este abordarea ta, care sunt tehnologiile tale, cât de bine ești instruit, cum știi tu să vinzi, cum îți găsești piețe, ce suport ai adițional la aceste lucruri. Este un complex de factori cu care poți atinge succesul și pe un teren mai mic, și pe o suprafață mai mare, totul depinde de interesul celui care lucrează acest teren.”
