Interviu cu primarul or. Hânceşti, Alexandru Botnari

-Dacă vă mai amintiţi, care a fost prima realizare după ce aţi fost investit în funcţia de primar al oraşului Hânceşti, în primul dvs. mandat?

-Am fost investit în funcţia de primar al oraşului Hânceşti în luna iunie a anului 2003, anul acesta fiind deja al 13-lea an de când activez în calitate de primar. Primele 5-6 luni de lucru au fost îngrozitoare şi eram într-o continuă depresie. În buget erau doar 5 milioane de lei, aceşti bani nu acopereau nici suma necesară pentru gazoduct. În afară de aceasta, drumurile erau într-o stare deplorabilă şi multe instituţii necesitau reparaţie. La un moment dat mă gândeam dacă se merită să merg înainte sau e mai bine să cedez. Mama m-a susţinut mult şi s-a rugat pentru mine, m-am rugat şi eu lui Dumnezeu să văd o cale dreaptă şi într-un final am luptat ca să găsesc soluţii de îmbunătăţire a condiţiilor din oraşul Hânceşti. În acea perioadă am fost susţinut mult de Consiliul raional. Astfel, în toţi aceşti ani, în oraşul nostru au fost investiţi în jur de 500 de milioane de lei, până la momentul actual.

-Ştim că aţi realizat multe pentru oraş, totuşi care sunt proiectele cu care vă mândriţi cel mai mult?

– Proiectele cu care mă mândresc cel mai mult sunt acelea care prezintă o importanţă majoră pentru oraş şi care oferă condiţii mai bune de trai pentru cetăţeni. Aici e vorba despre apeduct, sistemul de canalizare, reparaţia şi modernizarea grădiniţelor şi a şcolilor, reparaţia drumurilor şi asfaltarea în sumă de 50 mii lei, amenajarea ogrăzilor blocurilor locative etc. Acestea sunt proiectele prioritare.

-Cum reuşiţi să-i motivaţi pe tineri să rămână în oraş?

-Nu este deloc uşor să îi motivezi pe tineri să rămână în oraş, atât timp cât nu este posibil de oferit un salariu mai mare. Astăzi, tinerii care absolvesc universităţi şi vin să se angajeze aici în oraş, nu vor să lucreze cu un salariu de 2000 – 2500 de lei pe lună. Toţi caută un venit mai mare, alţii renunţă chiar la specialitatea pe care au studiat-o. Mulţi au plecat peste hotare şi mulţi din ei ar dori să se reîntoarcă dacă aici ar fi mai multe oportunităţi atât de gen material cât şi de o potenţială creştere pe scara profesională. Totuşi, există şi tineri care cred în ceea ce cred şi eu, că este posibil de crescut profesional şi în oraşul nostru şi că în perspectivă se poate de reuşit multe. Spun asta pentru că tind să depun maxim efort pentru a realiza proiectul cu referire la parcul industrial, acesta va genera noi locuri de muncă. În acelaşi context, avem deja planul şi proiectul semnat pentru construcţia, la periferia oraşului, a unor vile şi blocuri de locuit anume pentru tinerii specialişti.

-În acelaşi context, vreau să vă întreb ce locuri de agrement le poate oferi primăria generaţiei în creştere?

-Acesta la fel nu este un aspect uşor pentru primăria oraşului, deoarece şcolile nu se află în gestiunea primăriei. Din păcate, la noi nu se cultivă interesul pentru o potenţială meserie sau abilitate chiar din primii ani de şcoală aşa cum am văzut chiar în Israel, unde elevii de mici îşi aleg ce vor să facă şi în şcoli există diverse cursuri de specialitate, ore opţionale etc. Astfel, copilul de la o vârstă fragedă îşi alege domeniul său de activitate, industrie, ştiinţe, medicină, mass-media etc. Totuşi, noi avem un Centru de creaţie pe care îl frecventează copiii de vârsta preşcolară şi şcolară. Aceştia învaţă diverse abilităţi artistice cu care ne bucură la multe evenimente desfăşurate în localitate. Avem Şcoala de sporturi a primăriei Hânceşti care are mari succese pe parcursul anilor datorită emeriţilor antrenori, fraţii Ilie şi Mihai Buiuc. Datorită lor avem aşa sportivi ca Octavian Nacu, Valeriu Duminică care recent s-a plasat pe locul 7 la Campionatul Mondial, Grand Slam Abu Dhabi din 53 judocani la categoria sa de 81 kg. Acesta este un rezultat de o importanţă majoră nu doar la nivel de oraş, ci la nivel de ţară în ansamblu. În acest context am un vis şi un scop. Îmi doresc în locul vechii clădiri a şcolii ruse de cândva să construim un Centru pentru tineri, unde ar avea sediu şi Centrul de creaţie actual, în care tinerii s-ar ocupa de multe alte activităţi pe placul lor. Astfel, îşi vor ocupa timpul liber cu îndeletniciri utile. Până atunci, avem un parc în care se află teatrul de vară. Acolo se organizează diverse evenimente pentru copii în special. Tot în parcul orăşenesc, aceştia se pot odihni împreună cu părinţii, pot să practice sport şi să se joace la toboganele instalate pe teritoriu.

-Care este situaţia la capitolul demografic din localitate?

-Aş putea spune că la capitolul demografic nu stăm rău. La momentul actual toate grădiniţele din oraş sunt supraîncărcate. Trebuie să recunosc că în unele grupe, dorm câte doi copii pe un singur pat, iar solicitări a părinţilor pentru frecventarea grădiniţelor se fac cu multe luni înainte. Mă mândresc cu faptul că pe parcursul mandatelor anterioare am reuşit să renovăm câteva din grădiniţe. Ne-a rămas de reparat grădiniţa din regiunea Rogatka. Tot aici, ne dorim să mutăm într-un sediu aparte Biblioteca publică care actualmente se află în incinta grădiniţei nr. 4, iar în locul acesteia vor fi posibil de inaugurat încă trei grupe de copii. Aceste modificări şi lucrări de renovare urmează să fie făcute în următorii ani.

-Care a fost cel mai dificil moment în cei aproape 13 ani în funcţia de primar?

-În cei aproape 13 ani în care sunt primar cel mai dificil moment a fost atunci când nu găseam surse de finanţare pentru anumite proiecte care erau de urgenţă pentru oraş. Au fost şi momente de comunicare defectuoasă chiar cu unii colaboratori ai primăriei. Şi totuşi cel mai dificil este să activezi atunci când nu ai o conlucrare reuşită atât cu unele persoane publice, şi cel mai grav – cu cetăţenii. Sunt oraşe în care primarul poate realiza relativ puţine obiective, dar este înţeles de cetăţeni, şi e altceva când munceşti şi depui efort, dar rezultatul nu este apreciat, or poţi să te alegi şi cu reproşuri. De aceea zic că conlucrarea şi colaborarea cu cetăţenii este un punct, poate cel mai important în activitatea unui primar. Este suficient uneori să facă fiecare cetăţean ordine la poarta sa, ca să contribuie astfel la bunăstarea întregului oraş, pentru că de la fiecare din noi începe ordinea şi disciplina.

-Din proiectele planificate, ce nu aţi reuşit să realizaţi?

-Trei proiecte care le consider eu foarte importante şi de mare amploare nu mi-au reuşit în anul acesta: apeductul, parcul industrial şi iluminarea stradală despre care am vorbit în nenumărate rânduri. Vreau să-mi cer scuze în faţa cetăţenilor pentru imposibilitatea de realizare a acestor proiecte în timpul apropiat şi rog să fiu înţeles corect. Nu este vina mea, întrucât toate primăriile din Republica Moldova au rămas fără finanţare din cauza situaţiei actuale din ţară. Situaţia de criză în domeniul economic, politic dar şi social a cauzat stoparea oricăror investiţii în toate oraşele, nu doar în Hânceşti. Aceasta nu înseamnă că proiectele sus numite nu sunt posibile de realizat. Este nevoie de găsire a altor soluţii, alte surse de investiţie care să contribuie la implementarea proiectelor date şi eu voi face tot posibilul ca proiectele planificate să fie realizate indiferent de circumstanţe.

-Cum a fost pentru dvs. scrutinul din 14 iunie 2015?

-Pot afirma că acesta nici măcar nu a fost un scrutin, ci mai mult un spectacol. Am urmărit cu toţii cum oamenii se vând şi se cumpără nu doar pentru bani, ci şi pe produse, pe băutură şi alte valori false. A fost o luptă murdară, în care unii şi-au permis să ponegrească pe alţii, ceea ce eu consider că este nedrept. Pentru mine au fost nişte alegeri complicate şi istovitoare însă, mă bucur că împreună cu echipa mea am reuşit să demonstrăm cetăţenilor că tot ce am vorbit a fost adevărat. Noi nu ne-am ocupat de minciuni şi ponegrirea altor candidaţi, am adus la cunoştinţa oamenilor adevărata situaţie a oraşului şi le-am vorbit despre acele proiecte care astăzi se află în derulare şi care vor fi duse la bun sfârşit. Trebuie să recunosc că încă nu am avut ocazia să le mulţumesc echipei cu care am lucrat în perioada campaniei electorale pentru faptul că mi-au fost alături şi poate că acesta este momentul potrivit. Vreau să mulţumesc echipei PDM, echipei primăriei Hânceşti şi tuturor care mi-au fost alături pentru susţinere şi implicare în perioada alegerilor. Împreună am reuşit să obţinem succes şi încrederea cetăţenilor pentru care am muncit toţi aceşti ani şi pe care trebuie să o justificăm şi în continuare prin acţiune şi fapte.

-Care sunt priorităţile pentru următorii patru ani?

-Îmi doresc să duc la bun sfârşit proiectul cu apeductul. Acesta constituie o prioritate deoarece este de strictă necesitate pentru cetăţenii oraşului. Aici putem include şi instalarea sistemului de canalizare care la fel se află în derulare.

-Fiecare om e mânat în viaţă de un vis. Care este visul dvs. în rol de primar şi în cel de cetăţean de rând?

– Am realizat că nu mai sunt în anii în care să am aşa multe vise. Astăzi îmi doresc să am o conlucrare reuşită cu cetăţenii oraşului Hânceşti şi împreună să contribuim la prosperarea localităţii. Visez ca în aceşti patru ani să realizez ceea ce mi-am propus. Activând deja în al patrulea mandat în funcţia de primar, pot spune cu siguranţă că voi lăsa ceva frumos şi util în urma mea. Sunt un om împlinit şi ca orişicare altul, îmi doresc să fie sănătoşi toţi cei apropiaţi, familia, rudele. Şi cel mai mare vis este ca feciorul meu să-mi aducă nepoţi. Şi pentru că suntem în ajun de Hramul oraşului Hânceşti, vreau să mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut, inclusiv agenţilor economici care mi-au acordat suport şi sprijin întru organizarea acestei sărbători. Recunosc, că nu am avut în plan să serbăm în acest an ziua oraşului, dar ei, împreună cu echipa primăriei Hânceşti m-au convins că tradiţiile trebuie menţinute de la an la an şi că este necesar să sărbătorim cel puţin simbolic ziua oraşului Hânceşti. M-am convins o dată în plus că numai prin colaborare frumoasă şi contribuţia fiecărui cetăţean putem obţine multe realizări spre care tindem să îndreptăm oraşul nostru – Hânceşti.

– Vă mulţumim pentru interviu!

A intervievat Elena Golubnic