Deși este în fotoliul de primar de peste zece ani, nu face politică, ci își duce la bun sfârșit toate proiectele ce țin de dezvoltarea orașului.
Cel puțin aceasta afirmă primarul or. Hâncești, Alexandru Botnari, care a fost printre primii care a înaintat proiecte la organizaţii internaţionale şi a obținut finanţări pentru restaurarea monumentelor istorice, pentru reparaţia şi amenajarea drumurilor și reutilarea stațiilor de epurare. Iar pentru acest an, primarul de Hâncești își propune să asigure locuitorilor apă potabilă de bună calitate și să dezvolte sistemul de canalizare.
–Anul trecut, ați împlinit zece ani de mandat în calitate de primar al orașului Hâncești. Care au fost principalele realizări ale dvs. în acest deceniu?
–Deși mi-am dorit mai multe realizări, eu sunt mulțumit de ceea ce am dus la bun sfârșit. Când am venit în funcția de primar, era un dezastru în oraș: străzi deteriorate, neiluminate, întreprinderea municipală nu avea nicio unitate de transport, adică nici posibilitate tehnică sau financiară de a amenaja orașul. Așadar, în acest deceniu, am reparat foarte multe străzi, având acum aproape 100 de străzi în stare bună, au fost efectuate renovări interioare și exterioare în cinci grădinițe din oraș, dar și în patru licee. Și, totodată, Hâncești a fost singurul oraș din RM care, într-un an și jumătate, a fost complet racordat la rețelele de gaz. S-au investit peste 300 mln. de lei și mă mândresc foarte mult că orașul are o altă față. Mai mult, noi am fost printre primii care am avut finanțare europeană de 170 de mii de euro, în timp ce în RM cea mai mare finanțare era de 20 de mii de euro, bani din care am reparat și reutilat stația de epurare.
–Tot anul trecut ați declarat că o problemă pentru care nu ați găsit încă soluţii este construcţia sistemului de canalizare a oraşului. Ce anume vă împiedică să duceți la bun sfârșit acest proiect?
–Orașul este acoperit 35 la sută cu sistem de canalizare, iar pentru construcția integrală a lui sunt necesare 35 milioane de lei. În acest sens, noi încă mai ducem tratative cu Ministerul Mediului. Totuși, deși am cerut cel puțin 10 milioane de lei de la minister, am fost refuzați acum, în timp ce sunt sate unde se dau chiar 19 milioane de lei. O altă problemă o orașului este faptul că apa nu este de cea mai bună calitate, pentru că e cu mult sulf. Iar din economiile noastre de un milion de euro dintr-un proiect cu BERD vrem ca până în luna iulie să oferim apă potabilă locuitorilor.
–Pe lângă problema apei și sistemului de canalizare, care sunt alte priorități ale Primăriei or. Hâncești pentru 2014?
–Avem o listă de zece străzi ce trebuie reparate, apoi alte 25 de străzi care trebuie iluminate și să găsim o sursă de bani pentru canalizare. Totodată, agenda primăriei mai cuprinde câteva proiecte legate de sport, tineret și chiar amenajarea unui teren de tenis de câmp. Mai mult, avem pornit un proiect ce ține de salubrizarea orașului, dar și de sortarea gunoiului.
–Care este cea mai importantă problemă actuală din orașul Hâncești și necesită a fi rezolvată imediat?
–Sistemul de canalizare, restabilirea drumurilor, iluminatul stradal. Toate acestea sunt primordiale astfel încât orașul Hâncești să fie un oraș în tot sensul cuvântului.
–Ce buget are or. Hâncești pentru 2014?
–Bugetul orașului este de 15 milioane 800 de mii lei.
–Cum ați caracteriza mediul de afaceri din or. Hâncești și cu ce probleme se confruntă cei care vor să-și lanseze eventual o afacere?
–Mediul de afaceri se confruntă cu probleme mari și știu asta, fiindcă și eu am venit din acest mediu. Totuși, deși mediul de business nu este o problemă care depinde direct de autoritatea locală, deoarece multe legi care se aprobă țin de guvern sau de parlament. Așadar, recent ne-am înfrățit cu un oraș din China, un oraș de 8 milioane de oameni, și ne-am propus să dezvoltăm un parc industrial de producere în Hâncești. În prezent, este vorba de un parc de prelucrare a produselor alimentare, și anume, legume, fructe, vinuri, dar și produse de uz casnic, materiale de construcție etc. Asta ne va oferi posibilitatea ca orașul să se dezvolte economic. De asemenea, Hânceștiul este înfrățit și cu orașul Ploiești din România, dar și cu orașe din Israel, Rusia, Ucraina. Învățăm din experiența lor, dar și ei din a noastră.
Per general, însă, oamenii nu prea vor să muncească, toți vor salarii bune. S-au obișnuit cu banii de peste hotare și nu vor să muncească aici.
–Anul trecut, a apărut inițiativa ca or. Hâncești să primească statut de municipiu. Credeți că orașul întrunește toate condițiile pentru a deveni municipiu?
–Consider că orașul Hâncești întrunește toate cerințele. Sunt instituții publice de specialitate, avem trei hoteluri, restaurante. Este un oraș regional, cu drumuri de acces, dar și de tranziție spre sudul țării. Cred că a mai rămas puțin timp până se va rezolva acest lucru, important e să ne realizăm obiectivele.
–Odată ce va fi încheiată restaurarea complexului istorico-arhitectural Conacul-parc Manuc Bey de la Hâncești, restaurare care se va face din fonduri europene și naționale și va costa circa 2 milioane de euro, conacul va deveni un obiectiv turistic pentru publicul larg?
–Primăria Hâncești este alături de acest proiect național. După părerea mea, R. Moldova nu are un asemenea complex istorico-arhitectural și este de importanță majoră. Lucrările au început deja. Responsabil de proiectul dat este Consiliul raional Hâncești. Așadar, acest complex va fi unul pentru publicul larg, care va atrage turiști. Iar odată ce ai turiști, se dezvoltă serviciul hotelier, locurile de agrement, restaurante ș.a.
–Monumentul lui Kotovski, conducător militar bolșevic și activist comunist, se înalţă şi acum în centrul oraşului. Credeți că acest monument mai trebuie păstrat până în ziua de astăzi?
–În 1991 a existat o inițiativă pentru a-l demonta, însă fiind foarte mare și pentru că nu dispuneau de o asemenea tehnică, acest lucru a fost imposibil. Eu sunt, însă, de altă părere. În țări europene, precum Austria, Germania, monumentele nu se distrug, indiferent de cine a fost persoana respectivă. Istoria o spune de la sine. Monumentele se păzesc, se amenajează și se construiesc altele. Noi am făcut un pic de reparație și am reamenajat în jurul lui, dar nu propriu-zis monumentul. Cândva, a fost o carte de vizită a Hânceștiului, dar să schimbăm ceva acum este complicat și presupune costuri mari, pe care cetățenii nu le vor înțelege. Totodată, însă, am construit și alte monumente, precum cel al veteranilor care au luptat în Afganistan, al celor care au luptat în conflictul din Transnistria, am instalat bustul lui Ștefan cel Mare și mai sunt niște planuri pentru monumentul lui Grigore Vieru și al lui Mihalcea Hâncu.
–Ați menționat mai sus că ați venit din mediul de afaceri. Cum ați decis să lăsați afacerile pentru politică?
–După 13 ani de business, am decis să candidez la funcţia de primar, pentru că am vrut să am realizări la care să mă uit cu mândrie când voi întoarce capul spre trecut, aşa cum m-a învăţat tatăl meu. Așadar, la 33 de ani am devenit primar independent (în 2003). Eu îmi doresc ca lumea să conștientizeze că noi facem lucrurile până la capăt, fără a promite în zadar. Totodată, cetățenii ar trebui să fie mai puțin indiferenți față de responsabilitățile lor, pentru că își fac bine lor, nu președintelui sau liderilor de partid.
–Vă mulțumesc!
Un articol de: Victoria Puiu
