Locuiește la Chișinău, dar este primar de Capaclia, raionul Cantemir, sat situat la 115 kilometri depărtare de capitală. Săptămânal, face circa 500 de kilometri pentru a se afla timp de două zile la Primărie. Zice că nu a vrut să candideze la funcția de primar, dar l-au rugat consătenii s-o facă încă în 2003. De atunci, a câștigat alegerile cu peste 80% din voturi de fiecare dată.
Alexei Busuioc, primar de Capaclia și președinte al Asociației primarilor din raionul Cantemir, conduce un sat mic, de circa 2 000 de locuitori, care are un buget de circa trei milioane de lei. După două mandate și jumătate, Alexei Busuioc se arată convins că numai integrarea europeană și accesul la fondurile europene pot salva satele din R. Moldova, a căror problemă numărul unu este infrastructura care sperie investitorii.
O condiție primordială ar fi și descentralizarea care ar oferi o mai mare independență primarilor, ar stopa traseismul politic și presiunile la care sunt supuși în prezent aleșii locali.
Dle Busuioc, având în vedere situația din R. Moldova, când finanțările de la centru sunt alocate în teritoriu în mare parte pe criterii politice, cum se descurcă un primar independent, așa cum sunteți Dvs.?
Cu ajutorul partenerilor din afară. Capaclia are o colaborare de mulți ani cu Asociația „Passerelle Alsace – Moldavie” din Franța. Cu ajutorul francezilor am reparat școala și grădinița din localitate. Avem, cred, cea mai frumoasă grădiniță de la sudul R. Moldova. Am adus vreo șase convoaie de ajutoare umanitare din Franța. În total, francezii au făcut investiții de circa 200 de mii de euro la Capaclia.
Totodată, avem trei înfrățiri cu localități din România și încercăm acum să rezolvăm problemele legate de aprovizionarea cu apă, canalizare și reparația drumurilor din Capaclia cu ajutorul prietenilor de peste Prut.
Suntem înfrățiți cu Ciugud, localitatea cu cea mai mare absorbție de fonduri europene, condusă de Ghiță Damian, președintele Asociației primarilor din Alba, cu satul Cumpăna de pe malul mării, condusă de Mariana Gâju, cea mai renumită femeie din România. În fiecare an, 25 de copii din Capaclia se odihnesc gratuit timp de o săptămână la mare. Acum ne-am înfrățit și cu Tulcea, care are o regiune din câteva case ce se numește Capaclia. Noi îi zicem „Capaclia de dincolo”.
Iată, în zilele viitoare, domnul Niculiță de la Tulcea ne va da cinci mii de euro pentru scaune în Casa de cultură din sat unde facem o reparație.
La Ciugud a venit tehnică nouă europeană și domnul Ghiță vrea să dea Capacliei un buldozer de vreo șase-șapte ani pe care îl are. Gratuit.
În viitorul apropiat ne vom duce din nou în ospeție la domnul Ghiță cu toți primarii din raionul Cantemir. Am reușit să înfrățesc deja câteva localități din Cantemir și Alba și acum s-ar mai putea pune bazele altor înfrățiri.
Alexei Busuioc și Mariana Gâju
Sunt deschiși primarii din România să ofere ajutor?
Foarte deschiși. Nu sunt nici ei foarte bogați, dar să știți că, din puținul pe care îl au, ne dau și nouă. Sângele apă nu se face.
Ce buget are Primăria Capaclia?
Trei milioane, cu tot cu grădinița. Venituri proprii sunt vreo 18%. Nu putem să ne întreținem. Suntem un sat mort. Ca să începem a ridica taxele, oricum nu acoperim cheltuielile și, cel mai important, nici nu ai de la cine lua. În sat au rămas vreo mie 800 de oameni, dintre care vreo 300 sunt copii, vreo 600 – bătrâni. Nici nu ai de unde lua și nici nu putem să creăm locuri de muncă, fiindcă nu avem infrastructură.
Apa am făcut-o, a mai rămas o parte micuță de sat. Turnurile de apă le-am făcut cu ajutorul unei biserici americane, niște prieteni.
La un primar, cel mai important este câte numere de telefoane are în agendă, contacte ale unor prieteni la care să te poți adresa după ajutor.
Dle Busuioc, dar cum rezistă un primar independent astăzi în R. Moldova? Vedem în ultimul timp tot mai mulți transfugi, arestări ale primarilor…
Bravo transfugilor. Eu îi numesc primari în adormire. Fug de nevoie, pe ei îi presează cu dosare. Au fost câteva tentative și în ce mă privește, dar nu le-a reușit.
Astăzi, iei cel mai prost procuror din R. Moldova și îl trimiți în orice primărie, orișicare, el până în seară iese de acolo cu art. 328 sau 329 din Codul Penal – exces de putere, depășirea atribuțiilor sau neglijență în serviciu. Imediat zic că nu ai semnat aceea, nu ai făcut cealaltă… Și, culmea, e răspundere penală, deși în Europa e administrativă.
Până la urmă, bun sau rău, eu sunt ales. Dar tu, ca procuror, ești numit. Tot timpul întreb – după procuror ce stă? O semnătură. În spatele unui primar stau locuitorii satului.
Sigur, dacă un primar e prins în flagrant delict, nu se discută. Cătușele și înainte.
Bine, dar asta nu înseamnă că primarul poate să facă orice îi trăsnește prin cap, numai de aceea că e ales…
Sigur, sunt și primari între primari. Dar primarii nu sunt decât o oglindă a societății. Fură toți în toate părțile, încearcă și el să se descurce, fiindcă are un salariu de 4 200 de lei.
Sunt și primari cu business, care se află în incompatibilitate. Totuși, în cazul unora se închide ochii, până le convine.
De ce pe mine nu mă ating? Eu nu am business, nu am nimic.
Dar eu sunt sigur că toți primarii din R. Moldova au dosare. Numai că acestea nu sunt activate până în momentul în care consideră că ai trecut linia roșie stabilită de nu știu cine. Și această linie roșie nu e stabilită de cei de la Chișinău, dar o fac cinovnicii locali care vor să fie „nacialnici” (șefi – n.r.). El trebuie să-i raporteze celui care i-a dat funcția că lucrează și așa ajunge să preseze primarii. Pe ei, însă, nimeni nu-i controlează. Tu ești nimeni, zero, păduche, dar ei comandă.
Ați avut anterior o poziție tranșantă în cazul primarului de Taraclia, înlăturat din funcție pentru că a tăiat niște arbori. Le spuneați colegilor să nu tacă, fiindcă „mâine puteți fi voi în locul lui”. Acum avem un caz de arest și la Basarabeasca…
E clar că și în acest caz e vorba de politică. PD-ul face, drege, îi trage pe toți sub partid, iar acesta de la Basarabeasca a opus, pe semne, rezistență.
Vreun șefuleț local a vrut să arate ceva cuiva, o fi dat comanda și i-a găsit că nu a întreprins măsuri în cazul unei fetițe violate. Dar ce are primarul cu asta? E vorba de un caz penal! Este polițist de sector.
Învinuirea se referă la faptul că nu a intervenit în acest caz, deși a fost sesizat.
Dar cum să intervin eu, doamnă? Să stăm noi, ca primari, cu lumânarea? Este asistent social. S-a pus această problemă pentru alți funcționari?
Dacă ați observat, au scris acolo în învinuire numai punctele care i-au interesat, dar la prevederile legale care îi apără pe primari nici nu s-au uitat.
Ca și în cazul de la Taraclia. Te strici de râs. Primarul a tăiat copacii în baza deciziei Consiliului local. Primarul este autoritate executivă. Dacă nu îndeplinești deciziile Consiliului, încalci legea și poți fi pedepsit.
Am impresia că vin anii 37 ai secolului trecut. Eu nu am trăit atunci, dar a trăit bunica, cea care m-a crescut. Este o frică în societate ca să nu spui ceva mai tare ca să nu audă acela sau celălalt.
Dacă o să se rupă frica aceasta, cred că noi o să reușim să schimbăm mai multe lucruri.
Ștefan cel Mare, 42 de războaie… Mă uit în jur și mă întreb cu cine a luptat Ștefan cel Mare? Iată eu scot astăzi sabia și zic: „Moldovenii mei, la luptă!”. Cu cine? Toți sunt în tufari.
Dle primar, în ultimul timp se vorbește foarte mult despre descentralizare. Credeți că această reformă ar putea să „învie” satele depopulate și extrem de sărace din R. Moldova?
Descentralizarea se referă în primul rând la finanțe. Primele elemente ale descentralizării noi le vedem abia în acest an. Din Fondul Rutier vom primi niște bani. Descentralizarea ar mai însemna distrugerea a tot felul de fonduri și împărțirea banilor per capita. Banii vor veni cu destinație concretă și nu vor putea fi cheltuiți, să zicem, cei de la ecologie pentru drumuri.
Guvernarea centrală ne acuză pe noi, primarii, că am fi proști, că nu am putea gestiona banii aceștia. Bun, hai unul, doi, zece îs proști, dar chiar și acela, dacă îi vin banii de la ecologie și acolo e scris clar că tu poți să faci doar apă, canalizare, fântână, el nu o să-i cheltuiască în altă parte.
Descentralizarea ar revigora bugetele locale și ar face primarii mai autonomi și independenți față de puterea politică raională și centrală, ceea ce ei nu vor. Pierd pârghiile.
Ca primarul să nu se dezlănțuie și să fie liber în gândire, să facă ceea ce îi spune mintea și echipa locală, să nu-și permită luxul ca să fie independent, descentralizarea nu o să fie dusă niciodată până la capăt. Cei de la centru oricum o să-și lase o pârghie ca administrațiile locale să nu fie independente față de nivelul central.
O să se vorbească despre descentralizare, se va promite, dar nu va fi dusă la bun sfârșit. Nimeni nu vrea să dea cârnațul.
Totuși, Legea finanțelor publice, adoptată cu greu, a ajuns să funcționeze!
Da, funcționează. Dar haideți să ne amintim câtă bătălie a fost din partea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) pentru a aproba această lege. Cu câtă sudoare și discuții.
Până nu am fost noi, vreo 40 de primari, la Strasbourg, am făcut un flash-mob, am răcnit de la tribunele celea ca să audă ai noștri… La un moment dat, noi discutam cu ai noștri prin Strasbourg. Cred că autorităților de la Chișinău li s-au pus niște condiții și așa am obținut-o. Le-am spus și acum celor de la CALM: să procedăm la fel și în cazul descentralizării.
Această reformă va pune imediat punct traseismului, dacă e să revin la o întrebare de mai sus.
Dar descentralizarea este o noțiune cam vagă. Este pe undeva și un risc ca în teritorii să apară tendințe de separatism. Cunosc sate la Sud în care pot să apară. Acestea, însă, trebuie limitate prin lege.
Reforma este extrem de necesară și vă dau propriul exemplu: mie îmi trebuiesc astăzi 300 de mii de lei pentru un proiect care vizează asfaltarea unui drum din localitate, ca mai apoi să găsesc cele șapte milioane de lei necesare pentru lucrări. Iată eu astăzi mai repede găsesc acele șapte milioane pentru asfaltat, decât 300 de mii de lei pentru proiect. Dacă o să vină banii din Fondul Rutier, o să-i folosesc la elaborarea proiectului. Pe urmă o să caut ceilalți bani, fie din fonduri europene, fie de la ADR-uri.
Dar banii prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională sunt împărțiți echitabil localităților?
Chiar recent am avut o ceartă acolo, fiindcă sunt și membru al ADR Sud. Noi nu votasem nimic, dar au fost dați bani pentru un drum dintr-un sat. Se vede că primarul a trecut dintr-un partid în altul și, drept recompensă, i-au dat banii pentru acel drum.
Nu consider ADR-urile structuri serioase. Banii trebuie acordați per capita, pentru a exclude factorul politic.
Dle Busuioc, care este cea mai mare problemă a satului Capaclia pe moment?
Infrastructura. Din cauza faptului că nu avem infrastructură, noi nu putem să atragem investitori. Am avut o propunere din Polonia, niște prieteni care voiau să mute o fabrică de tricotaje din această țară la Capaclia. Au venit în sat, era soare, am băut cafea, am stat de vorbă, am pus parcă punctele pe i. A doua oară au venit să discute deja cu oamenii, intenționau să angajeze 100 de femei.
Aveți forță de muncă suficientă în sat?
Dacă nu e la noi, găsim și din satele vecine. Dar a doua oară polonezii au venit pe o ploaie și când au văzut glodul acela… Apoi m-au întrebat dacă avem apă, căldură, drum etc. N-aveam. Mi-au spus că, atunci când le vom avea, vom discuta.
Iată Ghiță Damian a făcut la Ciugud în primul rând infrastructura și a creat o zonă industrială care astăzi îi aduce venituri în bugetul local.
Noi nu avem putere financiară și nici acces la fondurile europene, că demult făceam asta și eu la Capaclia. Abia acum avem un flux de trei-patru capaclieni care se întorc acasă din Italia, Grecia, cumpără pământuri și încep să-și facă afaceri.
Proiectele de infrastructură sunt cele mai costisitoare. Atât timp cât nu o să avem acces la banii europeni, de unii singuri nu ne vom descurca. Cu ADR-urile mai cârpim un drum, mai facem una, alta, dar proiecte complexe de infrastructură nu vom reuși să implementăm fără ajutor din exterior.
Integrarea europeană ar fi o salvare pentru R. Moldova. Cine nu înțelege acest lucru, ori e un dușman, ori e prost. Pe lângă raționamentul economic, există și cel civilizațional. Noi suntem latini până la urmă, nu slavi.
Avem însă un președinte prorus care ne vrea în Uniunea Euroasiatică. Ce credeți că ar însemna întoarcerea R. Moldova în acest moment spre Est?
O catastrofă.