Ce uneste cinci orase precum Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara? Statutul de “pol regional principal” pe care doar aceste cinci orase il au intr-un proiect cu impact urias asupra organizarii teritoriale: Guvernul propune reclasificarea oraselor in sapte categorii si a comunelor in doua in functie de cativa parametri ce iau in calcul noile realitati sociale. Proiectul promovat de Ministerului Dezvoltarii arata in ce categorii urmeaza sa se inscrie localitatile si prevede ca actualizarea clasificarii se va face la fiecare trei ani. Proiectul prevede o masura cu mare impact social, administrativ si politic: localitatile cu scaderi accentuate de populatie sa fie unificate cu altele din cadrul ariilor functionale, la initiativa autoritatilor locale. Daca pana la finele anului 2025, comunele vizate nu ating anumiti indicatori, ele vor fi unificate cu altele invecinate, la initiativa Guvernului.
Potrivit proiectului de lege , localitatile urbane urmeaza sa fie reclasificate astfel:
- Municipiu capitala , de importanta nationala si europeana: Bucuresti
- Municipii poli regionali principali cu potential transnational (Conditii: peste 250 de mii de locuitori si 400 de mii in aria functionala, sedii de institutii de interes national, minim o universitate cu peste zece mii de studenti sau cu specializare unica pe tara, spitale de categoriile I si II si monoprofil cu nivel de competenta inalt, Institute Nationale de Cercetare-Dezvoltare): doar cinci orase: Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara .
- Municipii poli regionali secundari (conditii: peste 100 de mii de locuitori si 300 de mii in aria functionala, sedii de institutii de interes judetean /supra-judetean, accesibilitate la sistemele de transport, minim o universitate, spitale de categoria III SI IV / V, minim o entitate de Inovare si Transfer Tehnologic): Arad, Pitesti, Bacau, Oradea, Botosani, Brasov, Braila, Buzau, Galati, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Targu Mures, Piatra Neamt, Ploiesti, Satu Mare, Sibiu, Suceava si Ramnicu Valcea
- Municipii poli judeteni principali cu potential transnational (conditii: peste 40 de mii de locuitori si 200 de mii in aria functionala, sedii ale administratiilor judetene, minim 1 filiala de universitate sau unitate postliceala, spital de categoria III si IV/V, institutii culturale de reputatie judeteana) Alba Iulia, Bistrita, Resita, Sfintu Gheorghe, Tirgoviste, Tirgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Calarasi, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalau, Alexandria, Tulcea, Vaslui si Focsani
- Municipii si orase poli judeteni secundari. Conditii: peste 20 de mii de locuitori si 50 de mii in zona de influenta / cu potential de arie functionala urbana, minim o filiala universitara sau unitate postliceala. Vezi lista oraselor cuprinse in aceasta categorie aici (pag. 6-8 in document).
- Municipii si orase centre urbane cu rol zonal . Conditii: peste cinci mii de locuitori si 30 de mii in zona de influenta / potential de arie functionala urbana, minim 1 liceu / grup scolar, spital de categoria IV / V sau centru de permanenta, Institutii culturale de importanta locala). Vezi lista oraselor cuprinse in aceasta categorie aici (pag. 8-14 in document)
- Municipii si orase centre urbane cu functii specializate , municipii si orase necuprinse in categoria precedenta si care sunt de regula subordonate unui municipiu din categoriile I-V, caracterizate printr-un specific turistic, economic, de transport, energetic, rezidential, etc. Conditii: cel putin 2 dintre urmatoarele: acces la drumuri nationale si judetene, acces la o magistrala feroviara in limita a 100 km si autogara in limita a 30 km; minim 1 liceu / grup scolar. Vezi lista oraselor cuprinse in aceasta categorie aici (pag. 14-23 in document).
Proiectul de lege introduce si notiunea de oras cu caracteristici rurale . Guvernul defineste aceste localitati ca acele orase care satisfac comulativ cele putin 3 din urmatorii 4 indicatorii: peste 30% din populatie ocupata in agricultura, mai putin de 50% din totalul strazilor modernizate, scaderea numarului de locuitori in ultimii 20 de ani si peste 40% din populatie cu domiciliu in sate apartinatoare si localitati componente, altele decat localitatea resedinta de unitate administrativ teritoriala. Pe lista oraselor cu caracteristici rurale identificate de guvern intra majoritatea comunele transformate fortat in orase in anul 2004, prin Legea 83/2004. De-a lungul timpului, presa a consemnat nemultumirile locuitorilor din aceste foste comune. Ei sunt nevoiti sa plateasca impozite calculate la nivelul oraselor, insa fara a beneficia de infrastructura si dotarile specifice unui oras. Vezi lista localitatilor incadrate ca oras cu caracteristici rurale aici .
Localitatile rurale vor fi impartite in comunele poli rurali (comune cu rol de service intercomunala la nivelul zonelor lipsite de orase pe o distanta de minim 25 km) si alte comune . Satele componente ale comunelor si cele care apartin municipiilor si oraselor sunt parte a retelei de localitati rurale, mai prevede proiectul de lege. Vezi lista localitatilor incadrate in aceasta categorie.
Guvernul a intocmit si o lista a localitatilor in care s-au produs scaderi accentuate de populatie , precum si a celor care au in structura lor localitati cu populatia sub 100 de locuitori. Pentru aceste localitati, executivul “incurajeaza unificarea administrativa” la initiativa autoritatilor locale si ca urmare a vointei exprimate prin referendum local de catre populatie. Comunele vizate trebuie sa respecte anumite dotari si indicatori prevazuti de lege pana la sfarsitul anului 2025 daca vor sa isi pastreze statutul actual. Altfel, incepand din data de 1 ianuarie 2026, aceste localitati vor fi unificate cu altele invecinate, la initiativa Guvernului prin lege.
Scaderi ale populatiei cuprinse intre 20 si 50% s-au inregistrat in aproape 50 de orase si municipii si circa 170 de comune. Printre orasele incluse pe lista localitatilor in care s-a inregistrat o scadere accentuata a populatiei se numara: Brasov, care a pierdut peste 76 de mii loc. din 1990 pana in 2012 , Resita , cu peste 29 de mii de loc in minus, Medias , cu 23 de mii, si Hunedoara , care a pierdut aproape 22 de mii de loc. Vezi lista localitatilor in care s-a produs o scadere accentuata a populatiei aici.
Noua lege va aduce si o modificare a modului de calcul a impozitelor locale, care va fi pus in acord cu proiectul de lege la 6 luni de la publicarea sa in Monitorul Oficial.
