În contextul în care Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a solicitat Procuraturii Generale reevaluarea și reexaminarea acuzațiilor și cauzelor penale cu vădit substrat politic, deschise în ultimii ani unor aleși locali, fostul primar al orașului Cimișlia Gheorghe Răileanu ne spune ce argumente aveau procurorii atunci când îi intentau dosare penale, cum afectează activitatea aleșilor locali aceste metode de intimidare și care este soarta acestor cauze.

În cei 12 ani de activitate în calitate de ales local, Gheorghe Răileanu a pierdut numărul dosarelor deschise pe numele său, majoritatea dintre ele nici nu au ajuns să fie examinate în ședințele de judecată. Totuși, aceste metode de intimidare erau folosite pe larg de către fostele guvernări și nu știm dacă actualii aleși locali nu vor fi nevoiți să treacă prin asemenea experiențe.  Gheorghe Răileanu este convins de faptul că majoritatea dosarelor penale i-au fost intentate la comanda politicului, dar au fost și cazuri cînd dosarele au fost inițiate de interese economice, cu susținerea politicului. „Când am devenit primar eram conștient de ceea ce se petrece în Republica Moldova. Până atunci acumulasem pe parcursul a 10 ani experiență în calitate de agent economic, știam de corupție, estorcări de bani, studiasem economia la facultate, dar am lucrat și la un agent economic unde am văzut cum funcționează economia tenebră.” Ajungând primar al orașului Cimișlia, Gheorghe Răileanu avea și obiectivulcombată corupția din localitate, cel puțin acolo unde avea competențe, să nu admită estorcări de bani și să nu permită grupurilor de interese să influențeze ilegal activitatea APL.  A fost greu să schimbe psihologia cetățenilor în raport cu primarul, majoritatea considerând că pentru a soluționa o problemă trebuie să ofere bani ori servicii.  „La primul mandat, în patru din cele cinci dosare era vorba despre abuzurile unui agent economic care, a apelat la PCRM (partid de guvernare la acea vreme), în acest proces fiind implicată procuratura și Cancelaria de Stat.”  Era conștient că putea să se împotmolească în dosare dar n-a cedat nici pe parcursul celorlalte două mandate. A avut aproximativ câte cinci dosare penale în fiecare dintre cele trei mandate.  Gheorghe Răileanu a precizat că și în prezent, un agent economic, chiar dacă în acest caz Procuratura Anticorupție și Procuratura Generală nu găsesc temei, insistă să-i fie intentat un dosar penal. Fostul primar spune că deja sunt câțiva ani de când are loc un ping-pong și explică faptul că cererea este de la proprietarii unei stații de alimentare cu combustibil construită neautorizat, contrar prevederilor Planului Urbanistic General al orașului Cimișlia. Din cauza că Gheorghe Răileanu nu a vrut să închidă ochii la construcția stației de alimentare cu combustibil el a fost atacat și în judecată în vederea achitării pretinsului prejudiciu și a cheltuielilor de judecată în sumă de circa 1, 4 milioane lei.

„În legătură cu construcția neautorizată a stației, exploatată de o companie transnațională, pot afirma că aceasta a dominat efectiv, cu mici excepții  până acum, instituțiile de drept și de control ale Republicii Moldova, asigurându-și decizii favorabile.

„Uneori suntem nevoiți să încălcăm unele proceduri”

 Alte două dosare cauze penale pe numele lui Gheorghe Răileanu sunt pe rol în prima instanță de judecată deja pe parcursul a peste 2,5 ani, fiind comasate într-un singur dosar. „Într-un caz este vorba despre asfaltarea în 2016 a străzii Alexe Mateevici din orașul Cimișlia. Gheorghe Răileanu spune că a acceptat ca un agent economic, care avea materialul, tehnica și personalul necesar la fața locului să execute urgent lucrările, deoarece erau ultimele zile din sezon, neașteptînd finalizarea procedurii de achiziție, deoarece agentul economic a numit un preț foarte convenabil și a dat asigurări precum că nimeni nu va putea oferi la concurs un preț mai mic.  „Am organizat concursul pentru selectarea ofertei după executarea lucrărilor, mai mult ca atât, pe motiv că la prima etapă a  achizițiilor publice au participat doar doi agenți economici, am fost nevoiți să repetăm concursul. „Mi-am asumat un mare risc și am economisit aproximativ 500 mii de lei. Admit că aș fi putut fi pedepsit pentru încălcarea procedurii în ordine contravențională”, explică Gheorghe Răileanu.

 Într-un  alt dosar, proprietarului unui local de alimentație publică din Cimișlia, Consiliul orășenesc, în anul 2000, din motive neclare i-a vândut doar o treime din terenul aferent atribuit pentru construcție. Dându-și seama că mai poate procura o porțiune din terenul aferent, proprietarul a prezentat la primărie un certificat favorabil, eliberat de Agenția Proprietății Publice și a mai făcut o tranzacție. Din cauza că a semnat contractul de vânzare-cumpărare a porțiunii suplimentare de teren și n-a contestat respectiva decizie a Consiliului local, pe numele lui  Gheorghe Răileanu a fost deschis un alt dosar penal.  

„Puteau fi și alte dosare”, spune fostul primar, menționând că instituțiie de control, solicită pornirea cauzelor penale cu orice ocazie, adevărat că în ultimul timp se mai întîmplă și refuzuri.

„Cele mai multe dosare nici nu au ajuns în instanța de judecată”

În cazul primelor cauze penale deschise pe numele său, Gheorghe Răileanu era surprins de faptul că la bază lor erau învinuiri absolut nefondate. „Cu toate că mă așteptam la intimidări, nu-mi puteam imagina că instituțiile de drept ale statului pot acționa atât de brutal, contrar interesului public, mai ales că primele patru dosare au fost intentate concomitent în al doilea an de exercitare a primului mandat și aproape tot CNA-ul din Chișinău a stat câteva săptămîni la primăria din Cimișlia.”

 Un alt aspect care l-a surprins pe Gheorghe Răileanu, a fost numărul impunător al specialiștilor care muncesc la aceste dosare, sentiment care nu l-a părăsit nici până astăzi. „Mă îngrozesc când constat câtă lume este implicată, cât de voluminoase sunt dosarele, câte materiale se adună, etc. Ținând cont de ceea ce se scrie în dosare, de faptul că argumentarea practic lipsea în cauzele mele penale, inițial mă gândeam că specialiștii din MAI, Procuratură, CNA sunt foarte slab pregătiți. Mai târziu însă m-am convins că majoritatea acestor angajați sunt competenți, doar că au fost impuși de către sistem să ticluiască aceste dosare și le făceau fără nici o tragere de inimă.”

 Gheorghe Răileanu este nedumerit și de faptul că în sărăcia în care trăim se cheltuie atâta energie, bani publici și capacități ale specialiștilor pentru a investiga niște cauze neînsemnate, pe când problemele majore care afectează economia statului, adevăratul interes public, rămân fără atenție. 

„Urmăream ce se întâmplă și în cazul altor primari și am ajuns la concluzia că foarte mulți erau intimidați din momentul în care ajungeau în această funcție. Mulți au cedat presiunilor, deoarece nu puteau să aibă încredere în justiție și înțelegeau că pot avea dosare penale dacă nu vor face ceea ce li se cere”, consideră actualul consilier orășenesc și raional, dar și președintele Asociației Aleșilor Locali ai PLDM.

Gheorghe Răileanu spune că orice primar poate comite greșeli, unele sunt din necunoaștere, iar altele constiente pentru a economisi bani și pentru a evita/simplifica procedurile birocratice care pot dura la nesfârșit, ori barierele neîndreptățite.  Primarii procedează astfel, asumându-și uneori riscuri exagerate și  din cauza sărăciei în care trăim, dar și a faptului că banii se distribuie pe criterii politice și trebuie economisit orice leu din buget adunat de la contribuabil.”

Comentând declarația fostului premier Pavel Filip care se mândrea că 600 de primari deja sunt membri ai PD-ului, având în vedere pe cei ce au trecut de la alte pertide, Gheorghe Răileanu a menționat că taseismul politic este încurajat de toate partidele care guvernează în Republica Moldova, la fel s-a procedat și la ultimele alegeri locale, anume din cauza că justiția nu funcționează și pe parcursul mandatului primarul riscă să se trezească cu dosare penale sau presiuni. „Al doilea motiv este conștientizarea faptului că ei nu vor putea face nimic pentru comunitățile lor dacă partidul de guvernământ nu le va da bani, iar dacă vor primi bani, le va fi asigurată realegerea și în mandatul viitor. Aleșii locali încă nu cred cu adevărat că ar putea exista un partid care să guverneze statul fără șantaj și folosirea banilor publici în scopul coruperii politice. Aceste două circumstanțe îi fac pe aleșii locali să migreze de la un partid politic la altul, demoralizînd electoratul și reducînd efectul competiției în cadrul pluralismului politic anunțat și consfințit în Constituție”, a explicat Gheorghe Răileanu.

Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM

 

Imprimare