Gheorghe Damian: Cea mai gravă problemă este încercarea partidelor de a controla mereu această masă de primari care este generatoare de voturi
Comuna Ciugud este un exemplu de administrare eficientă și de dezvoltare. Primarul Gheorghe Damian a atras fonduri de peste 27 milioane de euro, reușind astfel să creeze locuri de muncă și condiții de trai pentru locuitorii comunei, poate chiar mai bune decât cele de la oraș, pentru că în marile urbe nu mai există liniștea serilor, nu se aude trilul păsărilor, și nici mireasma florilor nu mai este prezentă. Despre cum a reușit Gheorghe Damian să dezvolte comunitatea pe care o administrează, dar și cum vede dezvoltarea APL-urilor din RM aflăm din interviu.
Cum ați reușit să faceți un model din comuna DVS., să aduceți atâtea proiecte, să crească numărul populației, lucru care nu se prea întâmplă în alte localități rurale.
– Povestea a început în anul 2000, când am ajuns primar. Sunt un iubitor împătimit al satului românesc și nu mi-aș dori pentru nimic în lume să mă mut la oraș. Nu găsim nicăieri la oraș liniștea, simfonia păsărilor, mirosul salcâmului înflorit și mi-am pus problema ce trebuie să facem ca Ciugudul să fie salvat, pentru că era un sat ca oricare altul, fără șanse, fără speranțe, cu oameni îmbătrâniți și cu lipsă de infrastructură. Cred că am avut o viziune sănătoasă, clară, am fost sinceri cu noi, am analizat unde ne aflăm și unde vrem să ajungem peste 5-10-20 de ani și care sunt oportunitățile, pentru că nu poți să visezi să fii Alain Delon, dar ești brunet, cu ochi căprui și nici talent cinematografic nu ai. Am construit alături de mine o echipă de oameni tineri, profesioniști, care au înțeles viziunea mea, dar și faptul că oamenii din Ciugud merită mai mult. Intrarea României în UE a fost determinantă pentru noi, dacă până în 2007 eram antrenați în fonduri de preaderare, după intrarea României în UE ne-a fost foarte ușor, având o echipă am atras toate fondurile posibile, necesare. La ora actuală avem atrase peste 27 milioane de euro, sau peste 9 mii de euro pe cap de locuitor. Nu există localitate sau casă care să nu beneficieze de toate utilitățile: apă, canalizare, gaze naturale, internet, iluminat public, asfalt la poartă, ș.a.m.d.
Asfalt s-a pus nu doar la poartă, dar și până la câmpurile arabile…
– Suntem prima comună care a asfaltat 30 de km de drumuri de câmp. Avem curent electric de la iluminatul public asigurat de o microcentrală eoliană, avem foarte multe proiecte de succes și care pot fi modele pentru administrația publică. Am fost prima comună din țară unde contribuabilul putea să plătească de acasă, pe internet, datoriile către primărie, poate de acasă să depună o cerere și să urmărească la ce etapă de examinare este în primărie, ș.a.
Pentru că jurnaliștii sunt cu ochii pe comuna DVS., mă întreb cu ce îi veți mai impresiona de acum încolo, mai aveți ce face în comună?
– Lucrurile nu se termină niciodată. Vara aceasta, parcarea primăriei de la Ciugud va fi acoperită cu panouri fotovoltaice, stâlpii de susținere vor arăta ca niște copăcei ce vor duce la ideea de verde. Primăria Ciugud va achiziționa un autoturism sută la sută electric și vom pune la dispoziție un punct de încărcare a mașinilor electrice, în așa fel încât să încurajăm populația din comună să utilizeze asemenea tip de transport. Am început construcția unei grădinițe cu program prelungit, ne propunem să începem construcția unui pod peste râul Mureș care să scurteze distanța de la Ciugud până în Alba Iulia cu circa 5 km, ne dorim multe.
De ce sunt importante vizitele DVS. în Republica Moldova, ce ați avea DVS. de învățat de la noi?
– Am multe de învățat. În primul rând îmi place extrem de mult căldura sufletească a fraților de aici. De fiecare dată când vin în Republica Moldova mă întorc acasă bine dispus și încărcat, îmi place extrem de mult gândirea pro-activă a primarilor de aici, îmi aduc aminte cât de greu mi-a fost în anii 2000, la început de activitate în calitate de primar, erau o mulțime de probleme și nu aveam resurse. Îi înțeleg pe primarii de aici, îi încurajez să stea relaxați, să nu încerce să schimbe ceva peste noapte, pentru că e imposibil, să o ia cu pași mărunți și siguri spre realizarea obiectivelor.
Primarilor din Republica Moldova le este mult mai greu din punct de vedere al accesării fondurilor, al descentralizării, cu câți ani rămânem în urmă față de ceea ce se întâmplă acum în România?
– Să știți că și aici s-au făcut progrese importante. Am văzut schimbări mari în ultimul an și jumătate. Din punct de vedere legislativ lucrurile s-au schimbat destul de bine în ceea ce privește descentralizarea. În opinia mea, cea mai gravă problemă este această dependență de clasa politică și încercarea partidelor de a controla mereu această masă de primari care este, de fapt, generatoare de voturi pentru ca ei să ajungă în Parlament și Guvern. De multe ori îi înțeleg pe primari, deoarece atunci când vrei neapărat să faci ceva pentru satul tău și nu prea ai alte mijloace, poți ajunge uneori și la așa-numita „prostituție. Eu cred că guvernanții ar trebui să înțeleagă de ce cei de jos, primarii vor descentralizare, de ce fondurile, care ei le împart după bunul plac ar trebui să fie împărțite după niște reguli bine stabilite. Atunci nu ar mai fi discuții, invidie între primari, lucrurile s-ar întâmpla într-un mod firesc și natural.
Care ar fi beneficiile descentralizării pentru guvernare?
– În primul rând este vorba de o dezvoltare sănătoasă a țării, vorbim de o democrație participativă. Primarul vine cu problema omului din satul respectiv, o aduce la nivel raional și apoi se merge la Guvern. Așa e normal să se întâmple într-o democrație sănătoasă. Dacă vocea celui de la firul ierbii este auzită o dată la patru ani, când le ceri votul, sau îl cumperi cu o sticlă de ulei, o bere sau niște mici, nu mai e o stare de lucruri normală. Guvernanții trebuie să înțeleagă că pe termen lung condamnă această țară la pieire, adică tineretul va fugi de aici, nici oamenii educați nu o să stea aici, o să rămână doar clasa socială de jos, iar problemele sociale vor crește enorm de mult în așa fel încât într- o bună zi o să ne uităm mai mult spre Africa, decât spre vest.
– Vă mulțumim!
