Ghenadie Gaidibadi: „Este nevoie de o reformă administrativ-teritorială”

Ghenadie Gaidibadi: „Viitor în sat este, doar că noi trebuie să contribuim ca acest viitor să devină o realitate. În Europa, în America, în Canada, toate acele lucruri frumoase care sunt acolo au fost făcute tot de oameni. Deci, noi trebuie pur și simplu să mergem pe tot acest drum, să creăm drumuri, apeduct, să dezvoltăm sistemul cu gaz, iluminatul stradal și atunci cei care sunt plecați peste hotare vor reveni acasă, deoarece ei s-au deprins cu anumite comodități acolo și vor să le aibă și acasă la ei.”

Europa Liberă: Dar ca să fie îmbunătățită infrastructura unei localități e nevoie de investiții foarte și foarte mari, de unde bani?

Ghenadie Gaidibadi: „Sunt anumite rezolvări la aceste probleme, una dintre care ar fi dizolvarea consiliilor raionale. Banii pe care îi gestionează consiliile raionale ar putea fi gestionați direct de către primari.”

Europa Liberă: Adică să dispară această verigă?

Ghenadie Gaidibadi: „Să dispară această verigă și pot să mai vin cu o recomandare, deoarece în cadrul consiliilor locale sunt prea mulți consilieri, am putea chiar să-i reducem la jumătate. Conform cadrului legal, noi în comuna Țareuca avem 13, dar cred că ne putem descurca și cu șase sau chiar cu cinci consilieri, după modelul celor din România.”

Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că prioritar ar trebui o reformă administrativ-teritorială?

Ghenadie Gaidibadi: „Exact, este nevoie de o reformă administrativ-teritorială și, mai mult ca atât, aș fi de acord ca și școlile care sunt în sate să revină în gestiunea primăriilor. Și nu doar școlile, dar chiar și asistentul social, de ce nu? Fiecare primar are o capacitate de a gestiona aceste servicii și eu cred că cu mare succes ar putea să meargă tot așa mai departe.”

Europa Liberă: Guvernarea locală poate să ajungă să fie de importanță națională? Și cum vedeți dialogul dintre centru și teritoriu?

Ghenadie Gaidibadi: „La momentul de față, dialogul dintre centru și teritoriu este în felul următor: când este de atribuit o responsabilitate, tot timpul aceste responsabilități sunt distribuite prin teritoriu, iar când este nevoie de bani, toți acești bani sunt concentrați la centru. Noi avem acum nevoie de o descentralizare, ca banii care sunt în centru să vină în localități, anume în sate.”

Europa Liberă: De ce atât de greu se face această descentralizare?

Ghenadie Gaidibadi: „Se face foarte greu, deoarece prin bani poți să manipulezi un pic aleșii locali, mai ales în perioada alegerilor și aceasta a devenit și este un instrument foarte iscusit pe care cei de la centru îl promovează și nu vor să-l piardă.”

Europa Liberă: Apropo, dacă ar fi să dați o notă activității noii puteri, pentru că s-au împlinit 100 de zile de când cei de la guvernare au preluat puterea, ce note le-ați pune?

Ghenadie Gaidibadi: „Nu cred că aș putea acum să-i evaluez, pentru că 100 de zile este prea puțin, reieșind din pregătirea pe care ei o au. Practic, ei au fost aleși pe val și nu prea cred că 100 de zile este timpul potrivit după care poți să-i evaluezi pe acești guvernanți.”

Europa Liberă: Dar pe ce ar trebui să-și mai focuseze atenția acum ca să livreze rezultate pe potriva așteptărilor cetățenilor?

Ghenadie Gaidibadi: „Ei au nevoie de oameni profesioniști și care au o dragoste mare de țară, ar trebui să-i găsească și împreună cu ei să se dezvolte. Și atunci, viteza de dezvoltare o să se mărească. Ca și într-o reacție chimică ai nevoie de catalizatori, anume de acești catalizatori ei au acum nevoie.”

Europa Liberă: Care sunt prioritățile pe care trebuie să se insiste în continuare?

Ghenadie Gaidibadi: „Ar trebui să pornească această reformă de autonomie locală de dizolvare a raioanelor, pentru că mulți ne-au promis deja în ultimul an de conducere, ei atunci ne-au promis, dar nimeni nu se apucă de acest lucru.”

Europa Liberă: Cum se scapă de sărăcie?

Ghenadie Gaidibadi: „De sărăcie se scapă prin educația noastră financiară. Dacă am pune accentul pe această educație din grădiniță, de la școală, deja la bătrânețe noi am putea să fim asigurați și cu bani, și cu toate celelalte.”

Europa Liberă: O reformă în justiție ar putea aduce bunăstare?

Ghenadie Gaidibadi: „Cu siguranță, doar că sunt multe semne de întrebare, pentru că noi nu prea avem așa de mulți oameni în justiție care, de exemplu, să-și ia responsabilitatea ca să ducă o reformă la bun sfârșit. De multe ori, aceștia sunt niște ciori albe sau ciori negre.”

Europa Liberă: Ați revenit de peste hotare, unde ați avut o ședere de câți ani?

Ghenadie Gaidibadi: „Trei ani de zile am fost ca migrant în Canada și doi ani de zile, ca muncitor calificat în Rusia. Deci, în total, cam cinci ani.”

Europa Liberă: Și cum ați luat această decizie de a reveni în Republica Moldova, pentru că mulți spun că își găsesc confortul acolo unde s-au stabilit peste hotare și că revenirea acasă ar depinde de foarte, foarte mulți factori? Este greu?

Ghenadie Gaidibadi: „A fost ușor, deoarece noi încă eram tineri și am luat această decizie, oricum fiecare om are perspectivă. Mai este și o lege universală pe care n-a anulat-o nimeni, omul se simte bine acolo unde s-a născut și tot acolo îi merge cel mai bine. Deci, nu poate să spună cineva că se simte confortabil acolo unde nu este acasă.”

Europa Liberă: De ce v-ați dorit funcția de primar?

Ghenadie Gaidibadi: „Această funcție a fost una propusă de către săteni, au venit o echipă de săteni și mi-au propus să candidez, deoarece, în opinia lor, contracandidații mei nu prea aveau șanse ca să dezvolte aceste două sate. Noi suntem în comuna Țareuca, am în gestiune două sate: Țahnăuți și Țareuca. Am venit în funcția de primar ca să schimbăm un pic lucrurile și am pornit-o cu serviciul de alimentare publică cu apă. Când am venit, acest serviciu de alimentare publică cu apă era în gestiunea unui SCL (Serviciu comunal locativ), unde permanent erau niște riscuri de a nu avea capacitatea ca să achite curentul electric sau salariile operatorilor. Am convins consilierii să-mi dea șansa ca acest serviciu să fie gestionat direct de către primărie, pentru că mi se pare o crimă economică să dai în gestiune la un SRL, SCL patrimoniul acestui sat și ei să-l gestioneze oferindu-și salarii și atât, pentru că în cadrul SCL-ului un administrator poate să aibă un salariu mult mai mare decât un primar, legea permite acest lucru și este riscul ca administratorul de la SCL să-și pună un salariu mare, pe care tot o să vină și o să-l cerșească în cadrul Consiliului local. Mi s-a părut cam dubios acest fapt și l-am trecut ca serviciu public pe lângă primărie. În acești doi ani de zile, noi l-am modernizat destul de bine, l-am gestionat foarte bine, anul trecut chiar am ieșit cu o economie de 50 de mii pe cont la acest serviciu. Noi acum suntem unicii din raionul Rezina care avem așa echipamente precum stabilizatoare trifazate la fântânile arteziene.”

Europa Liberă: Câtă populație este conectată la apeduct?

Ghenadie Gaidibadi: „Avem în jur de 750 de consumatori casnici și trei agenți economici. Noi mai avem 1.200 de gospodării, dintre care cam 500 își doresc acest serviciu.”

Europa Liberă: Care alte proiecte vă doriți să le implementați în mediul rural, aici, și cât e de posibil totuși ca să fie valorificate proiectele?

Ghenadie Gaidibadi: „Noi acum suntem în cadrul înregistrării unui grup de acțiune locală. Am fost inițiatorul acestei idei, suntem la momentul când colectăm ideile de proiect, care în cadrul strategiei acestei idei de proiect vor fi incluse, ca ulterior să se facă referință că, uite, este așa idee și trebuie s-o implementăm. Grupurile de acțiune locală, conceptul lor este dezvoltarea economico-rurală, acest grup de acțiune este mai mult pentru agenți economici, persoane cu inițiative, poți să ai doar inițiativă și să-ți dorești să faci ceva, poți să ai și patentă, poți să nu ai patentă, dar ar fi de dorit ca să participi la acest grup de acțiune locală, deoarece îs 18 primării care participă în cadrul acestui grup, participă nu doar primăriile, participă și societatea civilă, și agenții economici care doresc să-și deschidă o afacere sau o dețin și vor să o modernizeze în mediul rural.”

Europa Liberă: Dar ce afaceri ar fi cu șanse să fie dezvoltate? Eu am străbătut, de exemplu, aceste două sate și am văzut multe case abandonate, multe case pustiite. Asta înseamnă că o bună parte din cetățenii acestei comune sunt plecați peste hotare?

Ghenadie Gaidibadi: „Da, așa este, și exact așa gândeam și eu, doar că în cadrul acestui grup de acțiune locală fiecare din primării a venit cu identificarea atractivităților, ceea ce au ei în sat și noi am descoperit că în raionul Rezina sunt o grămada de atracții turistice: aceleași Lalova, Țâpova, Saharna, Echimăuți, în comuna Țareuca noi tot avem câteva atracții turistice și chiar ne-am propus-o și în strategia GAL-ului să o dezvoltăm, tot în strategia GAL-ului. GAL înseamnă grup de acțiune locală, în cadrul acestui grup noi ne-am propus să dezvoltăm și partea cu energia regenerabilă, adică parcuri fotovoltaice și stații eoliene de producere a curentului electric. Tot în cadrul acestui GAL, participanți au fost și oameni care se ocupă de agricultură, acești oameni văd și ei o oportunitate de a dezvolta afaceri în domeniul agriculturii chiar.”

Europa Liberă: Aici, în teritoriu, câți agenți economici aveți?

Ghenadie Gaidibadi: „Noi avem peste 24 de agenți economici.”

Europa Liberă: Și care este contribuția lor la vărsarea veniturilor în bugetul local?

Ghenadie Gaidibadi: „Avem doi mari agenți economici, avem o stație PECO în comuna Țareuca, care varsă în fiecare an câte 100 de mii de lei, taxă locală. Al doilea mare agent economic este Gospodăria țărănească „Andrei Gârlea”, care la fel ne asigură cam tot cu aceeași sumă, până la 100 de mii de lei anual.”

Europa Liberă: Dar bugetul per total cât e?

Ghenadie Gaidibadi: „Bugetul variază între cinci milioane și patru milioane de lei. Majoritatea acestor bani se duc pe salarii și întreținerea instituțiilor publice pe care le avem în gestiune, ceea ce ne rămâne per an este în jur de 500 de mii. Deci, acești bani formează soldul disponibil și investim în necesitățile care apar după prioritate. Dacă avem ceva de rezolvat la grădiniță, în primul rând rezolvăm acolo și pe urmă ne uităm ce mai avem de făcut prin sate. Acești bani se formează din economiile pe care noi le-am realizat. Bunăoară, dacă ne-am planificat să cheltuim 1.000 de metri cubi de gaz și am cheltuit doar 500, păi, uitați-vă că acei 500 de metri cubi transformați în bani rămân în soldul disponibil și deja cu banii ceia noi dezvoltăm localitatea.”

Europa Liberă: Ziceam că sunt foarte multe case pustiite și că exodul a lăsat urme adânci inclusiv aici, în comuna Dvs., ați spus înainte de a include microfonul că doar 90 de copii astăzi fac studiile la gimnaziu. Reieșind din această situație, credeți că e cu putință cineva să se întoarcă, să schimbați imaginea localității?

Ghenadie Gaidibadi: „Brusc imaginea localității cred că nu o s-o schimbe nimeni, dar atât timp cât un primar crede că localitatea lui poate fi dezvoltată și toți acei care au plecat se vor întoarce, eu cred că localitatea are șansă ca să devină la fel de plină cu oameni, cu lume ca odinioară.”

Europa Liberă: Pentru că și Dvs. ați plecat, e mai greu să iei decizia de a pleca sau de a reveni acasă?

Ghenadie Gaidibadi: „E mai greu de luat decizia de a reveni acasă, deoarece toți cei care sunt plecați intră într-o zonă de confort, au văzut lucruri mult mai frumoase, doar că acest confort a fost creat tot de oameni și noi trebuie doar să mărim numărul de meseriași în Republica Moldova care pot realiza aceste lucruri. Deci, noi avem nevoie acum de oameni tehnici, meseriași, meșteșugari care pot să ne facă aceste infrastructuri, aceste comodități și atunci băștinașii noștri care sunt plecați o să se întoarcă acasă.”

Europa Liberă: Cât de interesat este cetățeanul dacă Moldova să se apropie mai mult de Est sau de Vest? Despre geopolitică mereu s-a discutat, ce spun cetățenii?

Ghenadie Gaidibadi: „E un pic amuzant să discutăm noi despre geopolitică când încă mai avem veceuri în grădină. Eu aș spune că ar fi foarte oportun să începem să dezvoltăm albinele lucrătoare pe care le avem în Republica Moldova, și anume agenții economici care sunt. Este toamnă, vedem foarte bine problemele agricultorilor, cum ei recoltează sau seamănă, ară, se scumpesc carburanții, dispar piesele de schimb sau aceste piese de schimb sunt la un preț foarte mare și de o proastă calitate, pe urmă ei recoltează și nu au ce face cu producția. Eu cred că ar fi oportun cineva chiar de la guvern să găsească o piață de desfacere în alte țări decât Rusia sau să mărească cota de participare pe piața europeană în alte țări care au un deficit de aceste produse. Noi, spre exemplu, aici în localitățile noastre, în raionul Rezina, la fel creăm această platformă, acest grup de acțiune locală care, apropo, se numește „Stejarii Strămoșești”. Așa tip de GAL în raionul Rezina este al doilea, mai este unul care cuprinde satele care se încep cu Trifești și se termină cu Ignăței, ei sunt un pic mai spre centru, centru-vest și, uitați-vă, având în localități această platformă, toți cei care doresc să se întoarcă acasă, să-și deschidă o afacere, ei pot să devină membri ai acestui grup și, respectiv, să acceseze fonduri, și nu numai moldovenești, dar și europene, pentru a-și lansa o afacere.”

Europa Liberă: Contează acum Moldova mai aproape de Est sau de Vest?

Ghenadie Gaidibadi: „Moldova trebuie să fie prieten bun cu toți vecinii, nu putem să excludem nicio piață, deoarece noi știm că toate aceste piețe sunt atractive ca și cum avem anotimpurile: toamna, iarna, primăvara… Iarna, în timpul iernii cumpărăm noi mai mult din partea estică și deja știm produsul care este, și el acum este foarte scump.”

Europa Liberă: Gazul...

Ghenadie Gaidibadi: „Da, acest gaz. Dacă am putea și noi așa să ne vindem merele, ar fi foarte bine.”