Colaborare // În ultimii zece ani, mai multe localități din Republica Moldova s-au înfrățit cu orașe din România. Primarii acestor sate și orașe spun că au doar de câștigat din aceste „legături”
Se înfrățesc și trăiesc ca frații: își împart experiența frumoasă, fac schimb de idei și „fură” unii de la alții practicile bune. Vorbim despre mai multe sate și orașe din R. Moldova, care au semnat acorduri de înfrățire cu localități din România. Un calcul simplu arată că în fiecare raion din republică sunt câteva localități care s-au înfrățit cu orașe din România, iar peste 30 de sate și orașe din R. Moldova au semnat asemenea acorduri de colaborare. Orașele care se înfrățesc semnează „declarații de parteneriat bilateral”, în care își asumă reciproc mai multe angajamente. Unele localități chiar și-au extins colaborarea de la un oraș la mai multe, cum este cazul orașului Cimișlia, care colaborează cu patru localități din România, sau municipiul Chișinău, care e frate cu trei orașe românești. Altele sunt abia la început, însă și unii, și alții spun același lucru: frăția aduce numai beneficii pentru ambele părți.
S. Gura Galbenei, Cimișlia – Măgurele, Prahova
Satul Gura Galbenei, cea mai mare localitate rurală din raionul Cimișlia, s-a înfrățit cu localitatea Măgurele din Prahova anul trecut, chiar de Ziua Independenței R. Moldova. Deși a trecut mai puțin de un an de la semnarea Acordului de Colaborare, primarul satului spune că a reușit deja să facă multe împreună cu frații români. „În primul rând, am fost în Prahova și am vizitat localitatea Măgurele, m-am întâlnit cu autoritățile locale de acolo. Am decis să facem un schimb de experiență în privința dezvoltării locale, pentru că ei sunt în Uniunea Europeană și putem învăța multe: dezvoltarea economiei, schimbul cultural între școli și grădinițe, vizite reciproce și schimburi de experiență”, spune primarul satului Victor Stână. Acesta crede că satul său va avea doar de beneficiat din experiența pe care o ia de la frații de peste Prut.
Victor Stână, primarul satului Gura Galbenei:
„Ne apropiem de neamul românesc”
„Merg des în România și mereu rămân entuziasmat de ce văd acolo. Aș vrea să cultiv dragostea pe care o remarc acolo și în satul nostru. Văd modul în care au ei grijă de localitatea lor. Prin această înfrățire, am văzut o oportunitate de a apropia mai mult neamul românesc. Am călătorit mult în România și am văzut schimbările care s-au produs până la aderarea țării lor la Uniunea Europeană și după asta. Aș vrea mult să duc conducătorii de instituții din sat în România, ca să vadă cu ochii lor cum este Uniunea Europeană. Trebuie și noi să ne schimbăm mentalitatea, comportamentul și cultura”.
S. Molești, raionul Ialoveni – Cotnari, Iași; Măgurele, Prahova; Cungrea, Olt
Satul Molești din raionul Ialoveni are o istorie bogată în relațiile de înfrățire cu orașe din România. Prima localitate cu care s-au înfrățit a fost Măgurele, Prahova, cu aproape 10 ani în urmă. Ulterior, au legat prietenii cu Iașiul și cu Oltul. Toate trei orașe le-au devenit surori, iar sătenii din Molești au început a trece periodic Prutul pentru a-și vizita „rudele”. Primarul din sat spune că a remarcat schimbări la oamenii care „nu mai ieșiseră din spațiul închis” și care veneau total impresionați după vizitele din România. De la românii din Prahova au primit, într-un an, 200 de seturi de lenjerie pentru grădinița din sat, dar și multă carte românească. La rândul lor, moleștenii le-au dus românilor cărți despre folclorul din R. Moldova.
Mihail Catan, primarul satului Molești, Ialoveni:
„Frații noștri au făcut un salt european”
„La fiecare sărbătoare, avem un autocar plin cu 40-60 de cetățeni, pe care îi ducem la diferite sărbători din România. Încerc să îi iau pe acei oameni care sunt pro-estici, ca să le arăt cum este Vestul. Vin înapoi foarte pozitivi, pentru că îndată ce trec vama, ei văd saltul european pe care l-a făcut România. Sătenii care merg acolo și-au schimbat mentalitatea. Înfrățirea cu localitățile din România înseamnă o poartă spre Europa. În fiecare an, mergem la târgul de toamnă din Măgurele, unde vedem tradițiile lor naționale. Frații de peste Prut au o credință mai profundă în Dumnezeu și o cultură a vorbirii. Își păstrează cu demnitate tradițiile și sunt mândri că sunt români, iar noi ar trebui să preluăm asta”.
S. Cazangic, raionul Leova – Tomșani, Prahova
În ziua în care R. Moldova a împlinit 22 de ani de independență, locuitorii din satul Cazangic, raionul Leova, semnau acordul de înfrățire cu localitatea Tomșani, din Prahova. Primarul satului spune că spiritul românesc trăiește în fiecare sătean de multă vreme, însă abia anul trecut localitățile s-au luat de frați. „Ce înseamnă cuvântul frate? Înseamnă, înainte de toate, reciprocitate, dezvoltarea comunităților împreună. Suntem același popor, trebuie să împărtășim aceleași aspirații și valori, să nu existe bariere, iar populația trebuie să conștientizeze asta”, spune primarul Ion Guțu. „Ne simțim liberi în comunicare, avem aceleași tradiții. Ne simțim ca acasă și sperăm că într-o bună zi nu vor mai fi hotare”, declară primarul.
Ion Guțu, primarul satului Cazangic, Leova:
„Ne simțim ca acasă”
„Planificăm să facem un schimb de experiență, mai ales în domeniul agricol. Aș vrea ca mai mulți fermieri și agenți economici de la noi să meargă în România și să învețe de la agricultorii de acolo cum se face agricultură. La ei este foarte dezvoltată partea asta cu serele, cu prisăcile. La noi, ca să lucrezi vreo 30 de ari, îți trebuie mai mulți oameni, acolo se descurcă unul singur – este un nivel de dezvoltare mult mai înalt. Și ei sunt interesați de comunitatea noastră: le place că am păstrat tradițiile, că suntem ospitalieri și avem un mod frumos de primire. Mai vrem să facem o zonă de schimb: să vândă ei la noi și noi la ei. Sperăm că într-o bună zi nu vor mai fi hotare”.
Orașe înfrățite
Bălți – Miercurea-Ciuc; Briceni – Rădăuți; Cahul – Medgidia; Căinari – Murfatlar; Călărași – Călărași; Chișinău – București, Iași, Alba Iulia; Cimișlia – Vălenii de Munte, Hârlău, Huși, Câmpina; Criuleni – Orăștie; Drochia – Dorohoi, Rădăuți; Durlești – Blaj; Dondușeni – Târgu Neamț; Edineț – Râmnicu Sărat, Săcele; Glodeni – Botoșani; Hâncești – Ploiești; Ialoveni – Tomești, Topraisar; Nisporeni – Lugoj; Leova – Vetrișoaia; Orhei – Bicaz, Piatra Neamț, Focșani; Râșcani – Năvodari; Sângerei – Hârlău; Soroca – Flămânzi; Strășeni – Sebeș; Ungheni – Reghin.
Dumitru Duca, primarul comunei Cerașu, județul Prahova:
„Unde-i unul, nu-i putere…”
„Când prietenii noștri din Cimișlia au vizitat Vălenii de Munte, l-am cunoscut și pe primarul satului Hârtop din raionul Cimișlia și așa s-a născut ideea unei înfrățiri. Acordul l-am semnat în luna aprilie 2014. Am plecat de la ideea de comunități care să aibă o relație sinceră, oamenii de la noi sunt la fel ca și cei din Hârtop. Unde-i unul nu-i putere, la nevoi și la durere, unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește – așa se spune. Oamenii de acolo sunt deosebiți și am spus că merită să facem o înfrățire cu ei, mai ales vrem să facem un schimb de experiență în domeniul învățământului și culturii. Vrem să facem schimb de păreri și de abordări și să le oferim românilor din Hârtop tot ce avem noi mai bun”.