Foaia de parcurs revizuită privind democrația locală și regională a fost semnată la 15 aprilie de către președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE) Leendert Verbeek și secretarul general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi. Documentul care a fost consultat cu Guvernul și CALM reprezintă o continuitate logică a primei Foi de parcurs din 2016, fiind întocmită ca urmare a procesului de post-monitorizare a Republicii Moldova de către Consiliul Europei. Foaia de parcurs prevede multiple activități ale autorităților publice centrale ce urmează a fi realizate pentru a asigura funcționarea democrației locale în statul nostru, iar prin semnarea acestui document, Republica Moldova își asumă punerea în aplicare a Recomandărilor CALRE.
În Recomandările anterioare ale Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Congresul și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu tendințele de recentralizare și nivelul scăzut al democrației locale în Republica Moldova, inclusiv autonomia fiscală și resursele autorităților locale foarte limitate, dependente de transferurile și subvențiile de stat. De asemenea, Congresul a regretat intervenția puternică a statului în treburile locale printr-o supraveghere prea frecventă și discreționară. O preocupare deosebită a fost faptul că nu au putut fi identificate mecanisme de consultare adecvate între guvernul central și autoritățile locale. O altă îngrijorare a vizat contextul politic privind exercitarea funcțiilor de primar– o practică afectată negativ de inițierea urmăriri penale împotriva primarilor și a altor reprezentanți locali.
Instabilitatea politică este unul dintre factorii ce nu permit consolidarea autonomiei locale, susțin raportorii CoE care constată că în doar 9 ani în Republica Moldova s-au format 9 guverne. „Schimbarea neprogramată a guvernelor pune la îndoială continuitatea planurilor, strategiilor și angajamentelor de descentralizare ale guvernelor anterioare”, se menționează în Foaia de Parcurs pentru RM.
Strategia națională de descentralizare (SND), aprobată în 2012 de Parlamentul Republicii Moldova și prelungită până în 2018, este un document de politică vast și cuprinzător și urma să fie unul de referință pentru politicile administrației publice locale, determinând mecanismele naționale de descentralizare pentru asigurarea unei autoguvernări autentice. Cu toate acestea, reprezentanții guvernului central recunosc direct că doar până la 50% din planul de acțiune al SND a fost pus în aplicare, CALM-ul fiind de părere că și mai puține acțiuni au fost întreprinse în acest sens. În orice caz, ambele părți au constatat că acest document nu mai este unul de referință și este nevoie de o nouă abordare ce ar consta în pregătirea unui pachet scurt, concret și fezabil, care să conțină un număr redus de măsuri (maxim 10-12) care ar putea fi implementate în următorii doi ani.
Evaluând situația generală a democrației locale, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei constată regrese în diferite domenii și vine cu mai multe propuneri:
CALRE invită autoritățile moldovenești să revină pe calea descentralizării printr-o implementare adecvată și completă a tuturor recomandărilor anterioare ale Congresului: 179 (2005), 322 (2012) și 411 (2018), precum și prin intermediul transferului competențelor la nivel local și accelerării procesului de îndeplinire a obiectivele aprobate în Strategia Națională de Descentralizare și alte politici relevante.
În dialogul cu CALRE, reprezentanții autorităților centrale și ai Cancelariei de Stat au menționat despre necesitatea de a avea APL puternice, acest lucru fiind perceput ca un instrument esențial pentru dezvoltarea economică. „APC au exprimat dorința puternică a guvernului de a realiza reforme territoriale care să genereze o guvernare locală mai puternică în R. Moldova și au făcut apel de a susține descentralizarea.”
În contextul celor menționate mai sus, CALRE recomandă evaluarea implementării Strategiei Naționale de Descentralizare pentru ani 2012-2018; dar și elaborarea și aprobarea de către Guvern, până în octombrie 2023, a proiectului de document strategic în domeniul consolidării autonomiei locale.
Alte acțiuni recomandate de către CALRE sunt:
– consolidarea unei platforme de comunicare și consultare a opțiunilor de politici publice din domeniul APL cu CALM/APL, dar și prezentarea permanentă a numărului de proiecte ce au fost consultate și vizează interesele APL;
– revizuirea și clarificarea sistemului de competențe locale, pentru a evita situațiile de suprapunere, dar și pentru a asigura finanțarea necesară
CALRE constată că rolul și numărul raioanelor sau autorităților locale de nivelul doi sunt un alt subiect de controversă în RM. „Chiar și reprezentanții APC recunosc că există unele dezacorduri privind rolul acestor autorități de nivelul doi (în special numărul și competențele acestora). În acest domeniu, din nou, se pare că puterile și responsabilitățile unităților administrativ-teritoriale de primul și al doilea nivel nu sunt clar definite și distinse, adică există încă unele suprapuneri în
sfere de acțiune ale ambelor tipuri de guvernare locală.” În acest context, CALRE recomandă înființarea de către Cancelaria de Stat a unui grup de lucru care să elaboreze modificările necesare ale cadrului legal pentru a clarifica și distinge, în mod clar, responsabilitățile autorităților locale de primul și al doilea nivel. Acest grup ar urma să fie compus din reprezentanți ai Guvernului, experți profesioniști și reprezentanți ai asociațiilor APL, inclusiv reprezentanți ai APL de nivel I și II.
Creșterea resurselor financiare ale autorităților locale
CALRE invită autoritățile moldovenești să aloce resurse financiare suficiente autorităților locale, în conformitate cu principiul conform căruia
resursele ar trebui să corespundă funcțiilor. În cadrul vizitelor de monitorizare efectuate de Congres în Republica Moldova au fost identificate mai multe aspecte nesatisfăcătoare ale finanțelor locale, iar în cea mai mare parte aceste
neajunsuri rămân neschimbate (volumul prea limitat al cheltuielilor publice
la nivel local, volumul foarte redus de „resurse proprii”, autoritățile locale sunt prea dependente de transferurile alocate de stat etc).
Raportul recent al NALAS constata, de exemplu, că „în 2015 și 2016 guvernele locale moldovenești au fost împinse la marginea falimentului”. O altă problemă de îngrijorare este faptul că autoritățile centrale distribuie fonduri de investiții între autoritățile locale într-un mod netransparent și care nu este obiectiv. Printre acțiunile recomandate în vederea redresării situației din acest domeniu, CALRE specifică necesitatea aprobării unor inițiative legale în vederea creșterea stabilității financiare a APL; participarea autorităților locale la colectarea impozitelor de stat, necondiționarea distribuirii fondurilor naționale etc.
La capitolul creșterea capacității fiscale a autorităților locale, CALRE invită autoritățile moldovenești să permită autorităților locale să stabilească impozite locale și mărimea acestora, să delimiteze terenurile pentru a permite reevaluarea acestora în scopuri fiscale; să susțină cu toate mijloacele economice și tehnice posibile proiectul finanțat de Banca Mondială privind delimitarea bunurilor; să se ia în considerare simplificarea și adaptarea sistemului de impozitare a imobilelor la nevoile din mediul rural; să prezinte Parlamentului propuneri legislative care vizează dezvoltarea sistemului de impozite locale etc.
Consolidarea capacităților manageriale ale autorităților locale
CALRE invită autoritățile moldovenești să ofere APL mai multă libertate și
flexibilitate în gestionarea resurselor umane, astfel încât acestea să poată crea oportunități de formare și adaptare a remunerațiilor propriilor angajați.
CALRE constată că sistemul de remunerare în administrația publică locală trezește motive de îngrijorare. Există un decalaj semnificativ între plata câștigată de angajații administrației centrale și cea câștigată de personalul administrației locale,
primele fiind mai mari decât cele din urmă. De asemenea, s-a constatat încă o dată că sistemul de remunerare pentru liderii locali este extrem de centralizat, ceea ce lasă mai puțină marjă de manevră pentru aleșii locali în domeniul
resurselor umane.
O altă problemă majoră constă în faptul că numărul de personal pe care îl poate avea o autoritate locală este strict limitat de legile și reglementările naționale. Cifra depinde de numărul de locuitori din comunitate și nu există posibilități pentru creșterea plafonului. De asemenea, lipsește și un sistem corespunzător de tehnică și de formare profesională la nivel local.
Acțiunile recomandate de CALRE este ca autoritățile centrale ale statului să revizuiască sistemul de remunerare pentru angajații administrației locale și să facă propuneri concrete pentru creșterea salariilor plătite de autoritățile locale personalului lor. Acestea ar trebui să stabilească un termen pentru a reduce treptat decalajul existent între salariile autorităților centrale și personalului din APL. În acest sens ar trebui incluse măsuri concrete în proiectul de lege privind bugetul de stat pentru 2021, care ar trebui discutate cu CALM (în conformitate cu articolul 4.6 din Carta europeană a autonomiei locale).
Pentru a crește autonomia locală, dar și pentru a găsi surse alternative de
remunerație în administrația publică locală, se propune crearea unui sistem flexibil de prime și bonusuri pentru aleși locali și angajații de la nivel local.
Pentru a crește și mai mult capacitatea managerială a autorităților locale, CALRE a recomandat ca Ministerul Finanțelor, Academia de Administrare Publică și CALM să convină asupra unui program cuprinzător de cursuri de formare personalizate, programe de consolidare a capacităților și activități special concepute pentru angajații administrației locale, dar și alte opțiuni ce permit dezvoltarea unor cariere adecvate la nivel local.
Totodată, CALRE recomandă autorităților centrale să majoreze salariile primarilor și președinților consiliilor raionale, astfel încât acestea să fie proporționale cu importanța responsabilităților lor.
Termenul limită de implementare a acestor acțiuni este 2021- 2023.
Serviciul de Comunicare al CALM
