Cu ocazia Sesiunii Extraordinare a Ligii Femeilor Primari de Comune din România care a avut loc în perioada 14-16 septembrie, la Constanța, România, 36 de femei primari din Republica Moldova au fost împreună timp de trei zile. Cu ce impresii s-au întors de la evenimentul ce s-a desfășurat pe litoralul Mării Negre, în ce condiții activează APL din România, ce am avea de învățat de la primarii de peste Prut, dar și ce ar putea prelua aceștia de la colegii din Republica Moldova, este binevenită sau nu reforma administrativ-teritorială, cum putem opri exodul populației din localitățile rurale, cum am putea face atractive satele atât pentru băștinași, cât și pentru turiști, dar și ce reprezintă Congresul Autorităților Locale din Moldova pentru primari, sunt doar câteva dintre întrebările ce le preocupă pe alesele noastre locale. Vă invităm să le cunoașteți pe o parte dintre ele.
Ala Guzun, primar al comunei Bilicenii Vechi, Sângerei: „CALM-ul ne dă din puterea lor pentru ca noi s-o transmitem cetățenilor
M-am pornit la Mamaia cu gândul la grijile comunității și la necesitatea de a fi în localitate. Totuși, acum am sentimentul că am făcut un lucru bun, am fost alături de femeile primari, atât cele din România, cât și cele din Republica Moldova, iar întâlnirea noastră s-a finalizat cu o Rezoluție. Am observat că problemele autorităților publice locale pot fi soluționate dacă acestea sunt discutate și raportate organelor centrale ale statului. Astfel, acestea devin cunoscute și APC. În acest context vreau să accentuez importanța CALM-ului, pentru că ne unește în vederea obținerii unor rezultate mai eficiente, pentru a însuși unele lucruri pe care mulți primari nu le cunosc. CALM-ul ne dă și nouă din puterea lor pentru ca ajungând în comunitate noi s-o transmitem cetățenilor.
Veronica Cernețchi, primar al comunei Tănătarii Noi, Căușeni: „Pentru a face reforma trebuie să asigurăm condiții de infrastructură
De mult timp nu am avut parte de o asemenea odihnă cu folos, instructivă. Prin intermediul rețelei CALM, dar și prin intermediul Rețelei Femeilor Primari din cadrul CALM comunicăm foarte des cu colegele primari, ne întâlnim în cadrul diverselor întruniri. Totuși, fiind la primul mandat, am nevoie de consultații periodice, deoarece legislația noastră lasă loc de interpretări. Am observat că femeile primari din România merg cu regularitate la cursuri de perfecționare, ceea nu se întâmplă, cu regret, și în Republica Moldova. Sunt și la noi asemenea cursuri, dar contra plată, iar cu salariul nostru nu ne permitem să mergem. Instabilitatea politică din țară, de asemenea, nu ne motivează. În APL am venit din pedagogie, deoarece am vrut să fac o schimbare, nu doresc să plec din satul meu natal. Suntem îngrijorați în privința implementării reformei administrativ-teritoriale, noi avem cea mai mică primărie din tot raionul. Mi-a plăcut ideea spusă de președintele ACoR Emil Drăghci că în Franța sunt șapte localități în care nu este niciun locuitor, dar oricum acestea nu sunt șterse de pe hartă. Pentru a face reforma trebuie să asigurăm condiții de infrastructură, altfel cum se vor deplasa oamenii în vârstă pe timp de iarnă? Trebuie să chibzuim foarte bine înainte de a face schimbări majore.
Nina Costiuc, primarul satului Budești, municipiul Chișinău: „Ne dorim ca toate comunele înfrățite să aibă posibilități financiare de a dezvolta proiecte comune
Mi-am dorit foarte mult o asemenea întâlnire, chiar de la începutul existenței Rețelei Femeilor Primari din cadrul CALM și în sfârșit am avut posibilitatea să fim împreună, femeile primari din România și femeile primari din Republica Moldova. Avem foarte multe lucruri comune și foarte multe posibilități, apar și multe oportunități. Mai ales că la întrevederea noastră a participat și președintele Asociației Comunelor din România Emil Drăghici. Această simbioză de idei, propuneri din partea femeilor primari au fost auzite de către domnul președinte și sunt convinsă că lucrurile vor lua o altă întorsătură, deoarece atât Emil Drăghici, cât și Mariana Gâju, vicepreședinte al ACoR s-au angajat ca Rezoluția adoptată să ajungă în Guvernul României, dar și în Parlamentul European. Este vorba despre unele modificări legislative care ar da posibilitate ca procedura de obținere a proiectelor transfrontaliere să fie simplificată, la ora actuală fiind discriminate celelalte județe, care nu se află la 50 km de hotarul de la Prut. Plus la aceasta, ne dorim ca toate comunele înfrățite de pe o parte și alta a Prutului să aibă posibilități financiare de a dezvolta proiecte comune.
Ecaterina Popov, primar al comunei Mârzești, Orhei: „E bine să ai un sprijin, un umăr care știi că oricând te va susține
M-a emoționat evenimentul de la Constanța. Am fost întâmpinate de o doamnă cu sufletul ca pâinea caldă, Mariana Gâju, care atunci când a spus cuvântul soră a ajuns în inima mea și m-a făcut să lăcrimez. O să preiau și eu acest cuvânt pentru că te apropie. De acum încolo voi avea și eu o soră primar în România. Mă bucură mult și colaborarea dintre CALM și ACoR, jos pălăria pentru ei. Nu m-am așteptat ca acest eveniment să fe nu pentru bifă, sunt convinsă că va avea continuitate, așa am simțit eu lucrurile. CALM-ul este primul ajutor al primarilor, este sprijinul nostru. Din 1989 sunt angajată în APL, dar oricum nu le cunoști pe toate și e bine să ai un sprijin, un umăr care știi că oricând te va susține, așa te simți mai multă siguranță, mai protejată.
Elena Hreașca, primarul satului Năvârneț, raionul Fălești: „Colegele mele primari pun pe primul plan serviciul și apoi familia
De multe ori mă gândesc cum am putea mări veniturile la bugetele locale, am făcut și dezbateri publice ca să decidem cum să folosim mai rațional cele 500 de ha de pășuni, de exemplu. Cred că dându-le în arendă, său făcând un parteneriat public privat am putea aduce niște venituri în localitate. Cetățenii satului însă sunt conservatori, cel puțin deocamdată. Avem și clădiri nevalorificate din care tot am putea obține venituri suplimentare. La reuniunea femeilor primari din România și Republica Moldova am văzut că legile sunt aproape identice, viața lor este la fel ca și a noastră. N-am fost în România de la Podul de Flori și m-am bucurat nespus să particip la festivalul „Satele Unite ale României din Maramureș, dar și la reuniunea femeilor primari de la Constanța. Câtă energie pozitivă am primit de la dna Mariana Gâju. Și colegele mele primari m-au impresionat, sunt foarte muncitoare, pun pe primul plan serviciul și apoi familia. Suntem recunoscători CALM-ului pentru că este alături noi, indiferent de situație.
Maria Munteanu, primarul satului Hâncești, raionul Fălești: „Închizând școlile și primăriile nu facem altceva decât să distrugem satele
În ultimul timp se discută foarte mult despre refoma administrativ – teritorială, dar nu sunt de acord că trebuie să comasăm satele mici. Chiar dacă avem o primărie mai mare în apropiere, în localitatea noastră sunt mulți oameni în vârstă, bolnavi, care nu se vor putea deplasa 3-4 km pentru a soluționa o problemă sau alta. Acești oameni vor rămâne în voia sorții, închiși în curțile lor, fără acces la internet, ei nu știu să se informeze, ce vor face ei? Noi nu avem o farmacie în localitate, nici măcar în satul vecin nu este, cine le va aduce un medicament necesar? Vom lăsa acești oameni fără niciun sprijin. Ne-au închis gimnaziul din localitate, deși era frecventat de către 92 de copii, după aceasta mulți cetățeni și-au luat copiii și au plecat, dacă închidem și primăria vor pleca și puținii tineri care au mai rămas. Noi trebuie să păstrăm satele, dar închizând școlile și primăriile nu facem decât să le distrugem. Chiar dacă avem o primărie mică, cu un milion nouă sute bugetul reușim să soluționăm multe probleme. Noi avem Pădurea Domnească și ar putea să ne plătească impozite pentru că folosesc pământul nostru, de jur împrejur suntem înconjurați de păduri, inclusiv Ocolul Silvic Glodeni e pe pământul nostru, avem ape, o mie de ha în lunca Prutului. Din veniturile pe aceste resurse satele s-ar putea menține și chiar dezvolta.
Nina Nistreanu, primarul comunei Gradiște, raionul Cimișlia: „Comuna cu care ne-am înfrățit ne-a acordat bani pentru renovarea apeductului
Sunt convinsă că seminarul ce a avut loc la Mamaia va da rezultate. Am învățat lucruri ce ar putea fi implementate în interesul localității. Primul lucru asupra căruia trebuie să atragem atenția sunt cetățenii, astfel încât ei să fie mulțumiți de lucrul pe care îl facem. Problemele APL din România sunt asemănătoare cu cele de la noi. Totodată, dacă ne vom uni eforturile, capacitățile, cunoștințe vom avea rezultate mai bune. Nimeni nu se naște primar și în primii doi ani de mandat trebuie să înveți această profesie, de aceea e greu să reușești să faci multe în primii patru ani de mandat. Din 2015 suntem înfrățiți cu comuna Măneciu, județul Prahova și anul trecut, pe neprins de veste ne-au telefonat colegii și ne-au anunțat că vin la noi în vizită, cu toți cei 19 consilieri, ca să vadă cu ce pot să ne ajute. Inițial vroiau să renovăm primăria și să facem parcare europeană în localitate. M-au întrebat ce părere am eu și le-am spus că oamenii nu au apă. Astfel, APL din România au luat decizia de a ne acorda 141 mii de roni pentru renovarea apeductului din localitate, lucru pentru care le mulțumim. Contribuie și cetățenii, primăria, Consiliul raional și astfel vom reuși.
Raisa Lozinschi, primarul de Chetroșica Nouă, Edineț: „CALM ne călește, venim aici ca într-o familie
Comunitățile locale din România au mai multe posibilități financiare decât noi pentru că țara vecină este în Uniunea Europeană și ei au însușit cum să acceseze proiectele și să aducă bani în localitățile lor. În primăria noastră sunt funcționari cu studii, dar remunerarea este net inferioară, cum să mai scrie ei și proiecte cu așa salarii mizere, asta pe lângă atribuțiile pe care le au? În România sunt oameni care primesc salariu doar pentru că alcătuiesc proiecte. La CALM vin întotdeauna cu mult respect, dar și cu jenă. Eu sunt la primul mandat, dar alții au multe mandate și când încep să spună câte au făcut în localitatea lor plec acasă bucuroasă pentru dânșii, dar și cu inima frântă că eu nu reușesc să fac atât de mult. CALM ne călește, venim aici ca într-o familie, simțim că în spate există o uniune ce poate aduce în discuții unele întrebări, dar veni și cu soluții privind ajustarea legislației la rigorile spre care tindem, dacă dorim să fim parte a UE.
Raisa Vacari, primari de Pervomaiscoie, Drochia: „Chiar dacă nu avem ieșire la mare am avea și noi ce arăta turiștilor
Evenimentul de la Constanța nu îl pot reda prin cuvinte. Sunt pentru prima dată în acest oraș și am rămas profund impresionată de ospitalitate, primire și conlucrare. O să fac tot posibilul ca comunitatea în care sunt primar să aibă beneficii de pe urma acestei vizite de studiu. Concluzia mea este că trebuie să muncim, deoarece aceasta este vocația primarului. România este un stat mult mai mare, au comune cu 16 mii de locuitori, la noi orașul Drochia are 8 mii de locuitori. Am observat că aici sunt foarte multe hotele, în Drochia există un singur hotel. Avem foarte mult de lucru și de învățat. O problemă a noastră este că suntem puțin mai retrași, am observat acest lucru chiar și în comunicările cu doamnele primari din România. Chiar dacă noi nu avem ieșire la mare am avea și noi ce arăta turiștilor. Pentru a mări veniturile locale trebuie să dezvoltăm ramura de prelucrare a producției agricole, nu există piață de desfacere, sunt foarte mulți intermediari și omul nu poate să aibă un venit care să corespundă muncii depuse. Dacă am avea niște fabrici de prelucrare și produsele ar putea fi prelucrate, ambalate, beneficiile ar fi mai mari, totodată s-ar crea și locuri de muncă.
Svetlana Țâbârnă, primarul comunei Baccilia, Căușeni: „În România există o colaborarea sănătoasă dintre autoritățile publice locale și autoritățile centrale
În cele patru mandate de primar particip pentru prima dată la întrunirea comună a Rețelei Femeilor din Cadrul CALM și a Ligii Femeilor Primari din cadrul Asociației Comunelor din România (ACoR). M-a uimit faptul că noi, comparativ cu România, avem mult mai multe femei primari. Am înțeles că nu avem probleme la capitolul egalității de gen și de aceea ar fi bine ca la acest capitol România să preia din experiența noastră. Noi am avea de preluat de la ei colaborarea sănătoasă dintre autoritățile publice locale și autoritățile centrale ale statului, agenții economici. Mi-am dat seama că orașul-port Constanța are o infrastructură deosebită, bogată. Înțeleg că au și de unde dezvolta infrastructura pentru că și posibilități au mult mai multe. Cel mai des colaborez cu CALM-ul atunci când am nevoie de consultații juridice. Sunt profesoară de specialitate și uneori e greu să-mi dau seama cum trebuie să aplic legislația corect.
Tatiana Buruiană, primarul comunei Mereșeni, raionul Hâncești: „ Noi nu reușim să asimilăm tot ce ne oferă CALM
Mi-am dorit în cadrul acestei vizite de studiu să fac cunoștință cu colegele mele din Republica Moldova, pentru că nu le cunosc pe toate. Totodată, am vrut să fac și un schimb de experiență cu colegele din România și aveam în gând să fac o înfrățire cu una dintre comunele românești. Nu am reușit acest lucru, dar nu renunț la această idee, plus că nu doar primarul trebuie să fie pregătit pentru înfrățire, dar și localitatea. Mă întorc de la Constanța cu niște idei pe care doresc să le aplic în practică. M-au impresionat locurile frumoase, oamenii ospitalieri, dar și modul de organizare a APL-urilor. CALM-ul ne acordă tot sprijinul necesar, noi nu reușim să asimilăm tot ce ne oferă această asociație.
Vera Golan, primarul satului Rădenii Vechi, raionul Ungheni: „Acum tot mai multe case devin pustii
Și la noi în localitate putem aduce turiști deoarece aceasta are o așezare geografică deosebită. Rezervația Plaiul Fagului este pe teritoriul nostru, avem mai multe locuri pitorești chiar și pentru vizitatori din Republica Moldova. Ne dorim să identificăm în sat locuri de cazare, căsuțe mai vechi care au specificul nostru tradițional. Sunt pentru prima dată la Constanța și am rămas impresionată de modul de organizare atât a CALM-ului nostru, cât și a ACoR-ului. Femeile primari din România cunosc bine legile, le studiază și intervin acolo unde trebuie de făcut modificări, ne-ar plăcea să preluăm și noi din experiența lor. Mi-ar plăcea să cooperăm cu colegii de peste Prut în vederea scrierii proiectelor și accesării fondurilor europene. De când am venit în funcția de primar am înțeles că proiectele ne pot ajuta la dezvoltarea satelor. Totodată, îmi doresc ca agenții economici locali să se dezvolte, oamenii să nu mai plece, deoarece acum tot mai multe case devin pustii.
Violeta Vitu, primar al comunei Ciuciuieni, Sângerei: „Îmi doresc ca mai mulți oameni să înțeleagă că și Republica Moldova este frumoasă
Îmi doresc să schimbăm lucrurile și în țara noastră. Copiii sunt viitorul nostru și de aceea trebuie să investim mai mult în educație, în cultură, dar pentru aceasta este nevoie de finanțe, de dezvoltare a infrastructurii locale. Am activat 22 de ani în domeniul medicinii și cunosc care sunt necesitățile ciuciuienilor. Cu părere de rău, avem tot mai puțini tineri care vor să se întoarcă în localitate și să facă ceva bun pentru ea. Ca să-i reîntoarcem acasă, trebuie să-i motivăm cumva. Salariile din Republica Moldova nu-i vor convinge să nu plece. E un cerc închis. Mi-a plăcut faptul că femeile primari din România au spus deschis în ședință cu ce probleme se confruntă și sunt convinsă că prin ACoR se reușește obținerea unor rezultate destul de bune pentru APL, așa cum se întâmplă și în cazul CALM-ului. De câte ori plec pentru perioade scurte, gândul meu este acasă, mi-aș dori ca mai mulți oameni să înțeleagă că și Republica Moldova este frumoasă.
Departamentul de Comunicare al CALM
