Haideti sa ne gandim impreuna – cum se construieste un sat european? Stand la carciuma si meditand? Cu siguranta – nu. Locuitorii din satul Braviceni au descoperit formula mult inaintea altor moldoveni. Ei stiu ca daca muncesti, ai. Aici fiecare a treia gospodarie are o mica afacere, iar ceilalti sunt angajati la consatenii lor. Asa ca somajul e pentru ei o notiune straina. Din pacate, asta nu e lege pentru intreaga tara. Multi moldoveni, inca in putere, stiu mai bine drumul spre carciuma decat spre munca.
Cristina GHEICEANU, REPORTER PRO TV: Braviceniul este numit si satul businessmanilor, si pe buna dreptate – aici fiecare al treilea satean este om de afaceri. Sa intram in una dintre gospodarii.
Aceasta este imparatia lui Dumitru – 10 sere in care a investit multa dragoste, timp si munca.
Dumitru CARAMAN, BUSINESSMAN DIN BRAVICENI: Vand cate 500-700 de kilograme de legume pe zi la kilogram
Ar vinde si mai mult asa ca se gandeste sa-si extinda afacerea, mai ales ca are si ajutor, toata familia, 5 fete si sotia.
Dumitru CARAMAN, BUSINESSMAN DIN BRAVICENI: Am inceput cu legumele pe un teren mic, apoi am vazut ca merge si de 14 ani de asta ne ocupam.
Ecaterina CARAMAN, FEMEIE DE AFACERI DIN BRAVICENI: Cel mai bine e sa faci un ban acasa si sa fii cu familia
De la familia Caraman, mergem la Vladimir Stratanenco, un alt locuitor din Braviceni. Barbatul a cochetat un timp cu gandul de a pleca la munca peste hotare, insa a renuntat. A gasit o incapere veche si a trasnformat-o in ceva, ce ii aduce acum profit – o fabrica de mezeluri.
Vladimir STRATANENCO, OM HARNIC: Foarte gustos, dar si accesibil pentru moldoveni.
Are acum 18 angajati, cei mai multi au muncit peste hotare, iar acum se bucura ca au un loc de munca langa casa
Cel mai bine e aici. Nu mai trebuie sa ducem dorul celor dragi.
Lista afacerilor nu se incheie aici. Acest barbat si-a cumparat un utilaj performant cu ajutorul caruia face granule pentru hrana animalelor, pe care le vinde.
Si am putea continua cu alte destinatii profitabile ale bravicenilor: o fabrica de cascaval, una de mozarella, alta de prepelite sau iepuri. Toate aceste afaceri au fost deschise datorita fondurilor primite din Polonia. La asta, primarul satului si-a pus umarul direct. Probabil, vi-l amintiti din campania Am cu ce, unde a fost unul dintre eroii nostri.
Vladimir COCIORVA, PRIMAR BRAVICENI: Chiar daca fiind primar faceam canalizare si apa nu avea cine sa plateasca serviciile. De aceea am acordat o atentie mai mare la micul business.
Asa se face ca acum salariul mediu in satul Braviceni este de 4500 de lei, cu 600 de lei mai mare decat media pe tara. (3900 lei) Si cum satenilor le merge bine si-au dorit sa aiba si un sat frumos, asa ca le-au luat pe rand. Si-au renovat biserica din sat, si-au facut un gard pentru cimitir, iar in doua luni va aparea si un pod care sa uneasca Braviceniul de satul vecin, Breanova. In asa mod si locuitorii din Breanova se vor putea angaja la Braviceni, caci de lucru este aici de ajuns si de ramas.
Vladimir COCIORVA, PRIMAR BRAVICENI: Majoritatea celor de la Breanova nu au de lucru şi vin pe jos la Brăviceni, trecând prin apă. Podul se face pentru că la Brăviceni nu ajung cadre de muncă.
Daca toti moldovenii si-ar da interesul si si-ar sufleca manecile, la fel ca locuitorii din Braviceni, tara noastra ar arata altfel si am trai cu totii mai bine. Din pacate, lucrurile arata exact invers in multe alte sate.
Luni, inainte de pranz. Satul Suric. Cand in mod normal lumea ar trebui sa fie la lucru, carciuma e plina. Motto-ul multor sateni pare a fi: la bautura inainte, iar la munca inapoi!
Azi am de gand sa ma imbat. Eu cred ca o data in saptamana se poate. Ce in zadar muncesc?
Am mers in satul vecin, acelasi scenariu.
Pentru ca nici locuri de munca nu prea sunt si nici dorinta de a le crea, o buna parte din sateni au plecat peste hotare. Altii trebaluiesc prin propriile gospodarii, iar ceilalti asteapta postasul sa le aduca indemnizatia de somer. La fel ca si acesti barbati care s-au adunat la un pumn de seminte ca sa-si planga soarta, dand vina pe statul care nu le ofera o viata mai buna.
N-avem unde lucra. Uite in ce pantaloni sunt – 3 4 saptamani ii port. Ce fac parlamentarii pentru noi?? Traim foarte greu.
Potrivit Biroului National de Statistica, anul trecut in Moldova erau inregistrati 63 mii de someri, adica peste 5 la suta din populatia apta de munca. Daca e sa ne luam dupa cifre, suntem la acelasi nivel cu tari foarte dezvoltate precum Germania sau Austria. Totusi lucrurile sunt diferite.
Valentina BULIGA, MINISTRUL MUNCII: Daca sa vorbim despre o alta formula de calcul ca sa vedem situatia reala, avem o rata a somajului de peste 15 la suta, asta daca persoanele plecate s-ar intoarce acasa si ar cauta un serviciu
Profesia de somer pare a fi destul de convenabila pentru unii, dar grea pentru bugetul statului. Astfel in 2013, 330 de someri au primit indemnizatie mai mare de 3000 de lei, cam cat primeste un medic sau un profesor incepator.
Cristina GHEICEANU, REPORTER PRO TV: In anul 2013 statul a cheltuit 64 milioane de lei pentru indemnizatiile somerilor. Din aceasta suma ar putea fi construiti in fiecare an cate 4 kilometri de drum nou sau sa fie reparate capital strazi precum Alecu Russo, plus intreaga strada Ismail. In asa fel, am putea avea in cativa ani, o capitala cu drumuri europene.
Asa ca somajul, ba chiar si lenea sunt la noi printre cele mai grave boli nationale si primele pe care ar trebui sa le tratam daca vrem si noi sa fim in rand cu europenii.
Cristina GHEICEANU, REPORTER PRO TV: Cei care nu reusesc sa le trateze isi ineaca tristetea in pahar sau pleaca intr-o tara straina, unde o iau de la capat.
