Măsurile urgente de stimulare economică urmează a fi însoțite de descentralizare administrativă și financiară reale!
În contextul unor bugete austere, autoritățile publice locale identifică soluții pentru a minimaliza impactul răspândirii coronavirusului dar și a efectelor pandemiei în comunitățile pe care le reprezintă. În cadrul unui interviu pentru calm.md vorbim cu expertul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Viorel Gîrbu despre finanțele publice locale în această perioadă de criză, dacă Guvernul de la Chișinău susține sau nu agenții economici locali, dar și în ce condiții ar putea autoritățile publice locale să reușească implementarea proiectelor investiționale preconizate pentru acest an.
O parte din finanțele bugetelor locale sunt direcționate în această perioadă în vederea combaterii răspândirii COVID-19…
Viorel Gîrbu: Anul acesta este unul cu totul deosebit. Epidemia declanșată la nivel global a influențat și modul în care evoluează lucrurile în RM. Chiar dacă și în perioada anterioară bugetele locale se confruntau cu deficite importante de resurse în anul curent situația este și mai dificilă. De altfel, dezechilibrele bugetare au început în anul 2018-2019, odată cu aprobarea Legii salarizării. Anul 2019 a fost unul dificil, iar anul curent este chiar mai problematic. În cazul bugetelor locale trebuie să ținem cont și de capacitatea autorităților centrale să aloce transferuri din bugetul de stat. Aproximativ 2/3 din ceea ce se acumulează la nivelul bugetelor locale sunt transferurile venite din bugetul de stat, iar acesta nu este într-o situație tocmai bună. Așa cum spun și unii oficiali, încasările fiscale s-au înjumătățit, acest lucru înseamnă și o capacitate mai mică de a opera transferuri. În afară de acest factor, trebuie să luăm în considerație că aproximativ 25%, cam ceea ce rămâne în bugetele locale, sunt venituri elastice care depind de intensitatea activităților economice la nivel local. Atunci când volumul activității economice este în creștere, veniturile sunt, la fel, în creștere, iar dacă atestăm o stagnare atunci și la nivelul încasărilor în bugetele locale lucrurile vor regresa. În anul curent vom avea o stagnare economică, magnitudinea căreia momentan nu o cunoaștem. Sperăm că a trecut faza cea mai grea a acestei pandemii și de acum încolo activitățile economice vor fi relansate la cotele anterioare. Dacă acest lucru nu se întâmplă atunci situația va arăta mult mai sumbru decât în prezent.
NALAS a elaborat un studiu în care prezintă cât au investit guvernele statelor din Sud-Estul Europei pentru a contracara criza economică ce a fost cauzată de răspândirea COVID-19. Doar guvernul RM nu a avut dorință sau posibilitate de a investi în economie…
Viorel Gîrbu: Guvernul RM nu a găsit de cuviință să vină cu un suport real pentru economie. Primul lucru la care trebuie să ne gândim este faptul că noi economie dezvoltată nici nu am avut în perioada anterioară. Nici până acum Guvernul nu a investit suficient în dezvoltarea industrială, crearea întreprinderilor mici și mijlocii, dezvoltarea economiei în ansamblu și astfel nici nu are ce susține în prezent. Suportul acordat agenților economici trebuie să fie unul mult mai mare. Pe de altă parte, bugetul de stat este unul sărăcit, iar posibilitățile de împrumut din exterior sunt foarte limitate. RM este o țară mică, cu o economie săracă și nu are de unde să redistribuie mijloace financiare în vederea relansării economice. Dacă guvernele altor state au posibilitatea să se împrumute de pe piețele internaționale la costuri mici, în cazul RM, costurile pentru asemenea împrumuturi vor fi semnificativ mai mari și întrebarea este dacă Guvernul va merge la acest pas. La moment, Guvernul a alocat pentru susținerea economică mijloace financiare în valoare de aproximativ 33 milioane de euro, o sumă neglijabilă. Dacă facem referință la sumele alocate de guvernele altor state, atunci acestea sunt de ordinul a 5-10% din PIB. În cazul RM, sumele echivalente s-ar ridica la 10-20 miliarde de lei. Momentan, resursele puse la dispoziție sunt în mărime de mai puțin de un miliard de lei. Consider că Guvernul mai mult simulează un anumit suport pentru a fugi de răspundere și nu propune un sprijin real mediului de afaceri.
Primarii spun că producătorii agricoli nu au unde să-și realizeze marfa, afacerile de la nivel local fiind într-un real pericol…
Viorel Gîrbu: Riscul falimentului multor afaceri mici și mijlocii este mare, iar efectele asociate sunt de-a dreptul catastrofale. Sectorul agricol este unul sensibil care generează rezultate diferite, în funcție de perioada calendaristică. În trimestrul doi și trei a anului, volumul valorii adăugate generate în sector este la nivel maxim. În acest context, trebuie să amintim că aproximativ jumătate din forța de muncă activă de la nivel rural activează în sectorul agricol. Astfel, fiecare al doilea cetățean de la nivel rural va fi afectat în cazul în care va crește numărul falimentelor generate atât de pandemie, cât și de măsurile restrictive luate de guvern. Aici Executivul cred că are posibilitatea să vină cu abordări mai nuanțate și să nu blocheze în totalitate activitatea economică la nivel local deoarece, dacă nu există posibilitatea oferirii unui suport financiar real mediului de afaceri, atunci Guvernul este obligat să lase oamenii să se descurce, doar că în condiții diferite. Nu este cazul ca Guvernul să vină cu restricții foarte mari, trebuie să fie flexibil modul în care sunt desfășurate afacerile, evitând contactul între un număr foarte mare de oameni, dar contractele economic trebuie să continue la nivelul localităților. Situația este una foarte proastă, sper că Executivul realizează acest lucru și în perioada imediat următoare vom atesta o reducere a numărului restricțiilor care sunt aplicate în țară, implicit la nivelul localităților rurale.
Mulți dintre aleșii locali sunt nevoiți să investească banii din fondul de rezervă în echipament de protecție necesar în această perioadă și rămân fără posibilitatea de a cofinanța unele proiecte sau pentru alte necesități…
Viorel Gîrbu: Întâi de toate, trebuie să cunoaștem că nu fiecare primărie deține aceste rezerve. La nivelul unor primării se ia decizia să se aloce unele mijloace pentru echipamentul de protecție, care este un domeniu propriu al Guvernului, nu este de competența autorităților locale să se facă acest lucru. Regretabil, Guvernul nici în domeniul sănătății nu a reușit prea multe, iar la nivel local acest lucru se vede cel mai bine. Astfel, primăriile trebuie să acționeze, indiferent dacă au sau nu mijloace și să aloce aceste puține resurse financiare pentru a combate efectele negative ale pandemiei. Acest lucru înseamnă că odată cu depășirea crizei epidemiologice, nu vor fi disponibile mijloace financiare pentru soluționarea altor probleme. Nici în perioada anterioară mijloace financiare nu existau. Cu toate acestea, proiectele internaționale ofereau un anumit spațiu de a fi realizate unele investiții la nivelul localităților din țară. Acum acest spațiu devine din ce în ce mai îngust din lipsa cofinanțării din cadrul bugetelor locale. Este adevărat că probleme la nivel local sunt foarte multe și apar posibilități de a continua dialogul cu partenerii externi, dacă guvernul central nu înțelege această dimensiune. În acest sens, de o bună perioadă de timp CALM propune identificarea unor soluții, aducând exemple din alte state, printre care și România, acolo unde cofinanțările sunt puse la dispoziție de guvernele centrale. La noi acest lucru este neglijat, Guvernul nu vrea să înțeleagă și nu vrea să pună la dispoziție autorităților locale mijloace financiare din care să fie realizate aceste cofinanțări care, sunt totuși o dimensiune importantă în vederea realizării progresului la nivelul localităților. Dacă acest lucru va continua și de acum încolo cred că prin intermediul CALM-ului ar trebui să se realizeze o comunicare mai bună cu partenerii noștri internaționali, astfel încât să le fie adusă la cunoștință situația gravă în care se află bugetele locale ca urmare a epidemiei și a lipsei reacției Guvernului și în aceste condiții, cel puțin o parte din partenerii internaționali să găsească modalitatea de acoperire a mijloacelor financiare pentru cofinanțarea proiectelor.
O soluție propusă de CALM era ca partenerii RM să investească direct în comunitățile locale…
Viorel Gîrbu: Ar fi o modalitate foarte bună de a îmbunătăți dialogul dintre partenerii noștri externi și comunitățile locale. Din păcate, atunci când se vorbește despre Republica Moldova, se ia în considerare mai mult municipiul Chișinău și foarte puțin se cunoaște despre zonele rurale, despre alte unități administrativ – teritoriale mici sau mai mari, iar acest lucru este deranjant deoarece mai mult de jumătatea populației statului nostru trăiește în zonele rurale, nu în aglomerațiile urbane. Constatăm cu bucurie că UE deja alocă direct mijloace importante la nivel local. Vorbim de sume de ordinul a 80 milioane de euro care ar urma să meargă către organizațiile neguvernamentale sau către autoritățile locale și acestea sigur că este bine să fie valorificate în interesul comunităților.
Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM
