Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a participat la consultările publice privind proiectul Planului de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul administrației publice și autonomiei locale. Directorul executiv al CALM Viorel Furdui, experții Alexandru Morcov și Viorel Rusu au prezentat mai multe propuneri de îmbunătățire a Planului de Acțiuni, menționând că Congresul Autorităților Locale va expedia Guvernului și un document în acest sens.
Viorel Furdui a declarat că trebuie schimbată esențial abordarea față de rolul administrației publice locale. „Practic toate domeniile de activitatea ale Guvernului vizează și administrația publică locală, ceea ce nu regăsim în Planul de Acțiuni sau în programul electoral. Ne dorim ca autonomia locală să se regăsească în majoritatea componentelor planului de acțiuni.” Directorul executiv al CALM a amintit despre consultările organizate de Ministerul de Externe fără ca reprezentanții APL să fie invitați și în acest sens a amintit despre relația pe domeniul autonomiei locale a Republicii Moldova cu Consiliul Europei, dar și cu mai multe state. „Același lucru l-am observat și în cazul Ministerului de Interne. Știți foarte bine că există discuții privind ordinea publică la nivel local, cum soluționăm problema poliției comunitare sau locale, mai ales că toate capacitățile sistemului nu fac față necesităților din prezent.”
Directorul executiv al CALM a vorbit și despre neconcordanța dintre planul de guvernare și cel de acțiuni. „Mai multe obiective stabilite în planul de guvernare nu se regăsesc în cel de acțiuni. În planul de acțiuni este indicat expres doar despre negocierea celor 2 miliarde de lei destinate dezvoltării comunităților locale. În document însă nu regăsim intenția de a stabili distribuirea în bugetele locale a unei anumite cote părți din impozitul pe venitul persoanelor juridice, nici celelalte 50% promise din taxa pentru drumuri etc. Noi credem că programul de guvernare trebuie corelat cu planul de acțiuni al Guvernului și nu avem nevoie de prea mult timp pentru a implementa aceste deziderate.” Directorul executiv a amintit că RM se află sub monitorizarea Consiliului Europei și dacă nu se va ține cont de toate aceste aspecte, la etapa raportării Guvernul va fi pus într-o situație dificilă.
O altă disonanță identificată de CALM vizează obiectivele din planul de acțiuni și propriu-zis acțiunile care trebuie întreprinse. „Primul obiectiv la autonomia locală este de a stabili un mecanism de comunicare/consultare, iar când analizăm acțiunile vedem că este vorba despre elaborarea unui concept privind consolidarea autonomiei locale. Credem că acestea sunt două lucruri diferite și trebuie separate. Pe de o parte, există mecanismul de comunicare și propunerile noastre sunt de a revitaliza activitatea Comisiei Paritare, a grupurilor de lucru de pe lângă ministere, instituții etc. Inclusiv este necesar de a crea un mecanism de consultare la nivel de Parlament, deoarece apar diverse inițiative care nu sunt consultate și, ca rezultat, unele dintre acestea blochează activitatea APL.”
O altă propunere a CALM a vizat necesitatea stabilirii unei corelații dintre Planul de Acțiuni și Foaia de Parcurs semnată de către Republica Moldova și Consiliul Europei în aprilie 2021. „Este nevoie de a menționa expres despre implementarea acestei Foi de Parcurs, în acest plan de acțiuni trebuie să facem trimitere și la Recomandarea 436 din 2019. „
Alte aspecte importante care rezultă din angajamentele asumate de statul nostru pe plan internațional este ajustarea sistemului de salarizare la principiile autonomiei locale și reducerea controlului administrativ. „Trebuie să liberalizăm statele de personal, să oferim posibilitatea existenței în APL a unor salarii competitive. De asemenea, RM este criticată de mai mulți ani pentru presiunea sau controlul administrativ și politic excesiv asupra APL. Există o sumedenie de organe de control, iar zilele acestea în acest sens a mai apărut o inițiativă năstrușnică, se dorește crearea a noi instrumente de a contesta deciziile APL, substituind într-un anumit fel Cancelaria de Stat care are aceste pârghii”, a declarat Viorel Furdui.
Expertul CALM Alexandru Morcov a salutat decizia Guvernului de a include în planul său de acțiuni necesitatea revizuirii cadrului normativ în domeniul delimitării proprietății publice. „Îmi exprim convingerea că odată cu schimbarea conducerii Proprietății Publice va exista o altă atitudinea față de delimitarea proprietății publice – o problemă majoră pentru APL.”
Totodată, expertul CALM a considerat necesară modificarea hotărârii Guvernului cu privire la registrul patrimoniului public – un act învechit care nu permite stabilirea corectă a situației.
Alexandru Morcov a amintit că delimitarea proprietății publice este o promisiune electorală făcută de actuala guvernare și de Dna Președinte. „Ne dorim ca bunurile proprietate publică ce nu prezintă interese național să fie transmise APL, nu în proprietatea cuiva, interesul public trebuie să fie pus în capul mesei.”
Expertul CALM Viorel Rusu a fost de părere că reingineria serviciilor publice trebuie să fie examinată mai întâi prin prisma statutului public. „Doar după determinarea locului și rolului serviciului public respectiv putem vorbi de reinginerie care are o conotație tehnică. Atunci când examinăm un serviciu public trebuie să vedem unde el este plasat – la nivel central, local sau este delegat, cum putem să-l optimizăm și doar după aceasta putem vorbi despre digitalizare, automatizare și alte elemente ale acestui proces.”
În ceea ce privește patrimoniul, Viorel Rusu a menționat că avem un mare handicap la capitolul bunuri care rămân fără stăpân și succesiunile. „Trebuie să stabilim un mecanism bine pus la punct și dacă bunul nu prezintă interes statal să acordăm prioritate intereselor comunităților locale.”
Directorul executiv al CALM a dat asigurări că instituția pe care o reprezintă este gata să vină în ajutorul guvernării cu propuneri concrete, cu tot ce este necesar pentru a avansa pe calea descentralizării și consolidării autonomiei locale.
