Studiul elaborat recent de Centrul analitic independent Expert-grup având ca temă ”Autonomia financiară în Republica Moldova: evoluția veniturilor bugetelor locale” denotă eșecul imens al guvernărilor din perioada precedentă în domeniul descentralizării. Astfel, concluziile acestui studiu indică asupra faptului că în bugetul de stat se colectează mai multe resurse decât sunt cheltuite pentru îndeplinirea atribuțiilor guvernului central, iar din toate componentele bugetului public național, dependența față de transferurile din bugetul de stat a bugetelor locale este cea mai mare, fiind de ordinul a 70%. În perioada de după 2014, dependența APL față de transferurile din bugetul de stat a crescut, în consecință performanța la capitolul autonomiei financiare chiar s-a diminuat, deși Moldova a beneficiat în această perioadă de suportul comunității internaționale în ajustarea legii finanțelor publice locale și a avut aprobată o strategie în domeniul descentralizării. Veniturile proprii ale APL sunt inadmisibil de joase în raport cu necesitățile la nivel de localitate.
Despre aceste realități triste care caracterizează domeniul descentralizării în Republica Moldova a scris anterior și CALM atât în adresa autorităților, cât și pentru publicul larg, menționând starea precară a reformelor în domeniul impozitării bunurilor imobiliare care stagnează de la începutul anilor 2000. Similar, CALM a atras atenția asupra performanței joase la capitolul descentralizării sub aspect regional a Republicii Moldova, fapt confirmat de Raportul privind indicatorii descentralizării fiscale pentru Europe de Sud-Est, elaborat de NALAS.
Totuși, ținem să menționăm că studiul în cauză conține o eroare metodologică importantă, care este în măsură să inducă în eroare opinia publică și implicit să aducă o contribuție nefastă asupra proceselor de descentralizare din țară. Astfel, analiza datelor fiscale și bugetare conținută de acest studiu face referință la o medie pe raionale Republicii Moldova, nefiind făcură diferențierea dintre autoritățile publice locale de nivel unu și respectiv autoritățile publice locale de nivel doi. Or, rolul și competențele APL de nivel unu și doi sunt diferite. Abordarea de ansamblu a APL de ambele nivele într-un final exclude din analiză situația APL de nivel unu, fiind ignorat implicit și principiul subsidiarității care este într-un final la baza proceselor de descentralizare. De altfel, legislația națională conține prevederi diferite privind formarea veniturilor bugetelor satelor, comunelor, orașelor, orașelor reședință de raion, municipiilor și raioanelor, precum și pentru bugetul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special. Astfel, o analiză obiectivă a evoluțiilor în domeniul veniturilor bugetelor locale trebuie să ia în considerație aspectele menționate mai sus și să aducă o evaluare a situației la acest capitol pe tipurile de unități administrativ-teritoriale organizate pe teritoriul Republicii Moldova.
Expertul CALM Viorel Gîrbu
