Sub auspiciul asociațiilor investitorilor străini, organizațiile care reprezintă mediul de afaceri din comerț, ITC, restaurante, instituțiile medico-sanitare private, producători de zahăr, au subscris inițiativei lansate de aceleași asociații ale investitorilor străini și susținută de actualul executiv – cea de plafonare a taxelor locale. Astfel, grupurile asociative ale corporațiilor transnaționale sau care reprezintă rețele de comerț de nivel național, afaceri concentrare în zonele urbane mari, în special în mun. Chișinău, consideră imperativ necesară limitarea autonomiei locale din Republica Moldova, prin plafonarea de o manieră arbitrară a taxelor locale la nivel de municipii, orașe, comune și sate.
Miza acestei inițiative este una simplă, implicit se urmărește redistribuirea valorii adăugate create la nivel de localitate în favoarea antreprenorilor, membrilor asociațiilor vizate. Așa cum este lesne de înțeles, aproprierea unei cotei mai mari a valorii adăugate generate în localitățile țării, inclusiv prin exploatarea infrastructurii publice, a utilităților și serviciilor publice existente, în beneficiul unor investitori având reședința în alte localități, se face în detrimentul investițiilor în recuperarea degradării și dezvoltării infrastructurii publice, în finanțarea mai mică a utilităților și serviciilor publice din localitățile țării care, propriu-zis, servesc inclusiv la dezvoltarea afacerilor private. Implicit, această inițiativă urmărește monetizarea degradării continue a localităților urbane și rurale din țară.
Abordarea urmărită de autorii acestei inițiative poate fi caracterizată prin sintagma ”pământului pârjolit”. Făcând abstracție de specificul corporațiilor transnaționale, caracterizate prin mobilitatea înaltă sub aspect geografic a investițiilor făcute, interesul promovat de grupurile asociative ale unor antreprenori cu o cifră de afaceri mai mică sau cu o localizare redusă sub aspect regional a vânzărilor și posibilităților de atragere a angajaților ridică multe semne de întrebare. Rezultatul firesc al acțiunii promovate de plafonarea taxelor locale va fi nu doar degradare a democrației locale din Republica Moldova, dar și degradarea în ansamblu a localităților țării. Această acțiune va avea ca efect final încurajarea exodului populației din localitățile urbane mici, sau cele rurale și, implicit, de ruinare a afacerilor mici și mijlocii. Este de înțeles că acțiunea promovată de asociațiile businessului mare de limitare a sumelor impozitelor plătite în localitățile în care acestea își desfășoară afacerile va obliga autoritățile locale să reducă sumele alocate din bugetele locale pentru întreținerea infrastructurii publice, oferirea de utilități și servicii publice sau să crească semnificativ presiunea fiscală asupra businessului mic și mijlociu în vederea suplinirii reducerii încasărilor din impozite a bugetelor locale. Ambele acțiuni sunt de scurtă durată atâta timp cât cei care realizează cea mai mare parte a profitului plătesc cele mai mici taxe și vor duce la degradarea localităților țării.
Domeniul impozitării bunurilor imobiliare este un exemplu de plafonare a taxelor locale prin acțiunile autorităților centrale. Pe durata a 20 de ani această acțiune a generat pierderi bugetelor locale de ordinul a 16 miliarde lei. Or, deși 16 miliarde lei nu au fost încasate, implicit investite în dezvoltarea infrastructurii locale, aceste mijloace, în egală măsură, nu au produs o creștere economică la nivel local. Fără un nivel acceptabil de dezvoltare a infrastructurii publice, nu poate avea loc nici dezvoltarea economică locală.
Reprezentanții micului business și a producătorilor agricoli s-au pronunțat împotriva inițiativei de plafonarea a taxelor locale. Solicităm semnatarilor declarației de susținere a plafonării taxelor locale să-și amintească de responsabilitatea socială a antreprenorilor, pentru că dorința de realizare a unor venituri imediate nu poate justifica efectul de ruinare a democrației la nivel local și implicit a localităților țării. Domeniul veniturilor fiscale ale autorităților publice locale, corelate cu performanța actului de gestionare a treburilor publice la nivel local, dar și a voinței populației exprimate pe durata unor alegeri libere, este de o complexitate mai mare și necesită adoptarea unor abordări pe măsură.
Viorel Gîrbu, expert economic al CALM
