Zilele acestea s-a desfășurat o vizită de monitorizare a Congresului Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei în Republica Moldova. Despre sarcina și scopul acestei misiuni s-a discutat în cadrul emisiunii Regionalii de la TV 8 cu președintele Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și primarul de Selemet, Cimișlia Tatiana Badan și cu directorul executiv al CALM Viorel Furdui.
Dna Tatiana Badan, în calitate de președinte al unei organizații importante, care unește peste 800 de primării, spuneți-ne de ce este importantă această vizită a reprezentanților CoE și ce așteptări aveți DVS. de pe urma acestei monitorizări?
Tatiana Badan: Delegația Comitetului de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale din Strasbourg a Consiliului Europei are o misiune foarte importantă în Republica Moldova, pe segmentul ce vizează evoluția și starea de lucruri în administrația publică locală, în domeniul democrației locale. Misiunea aceasta este necesară pentru ca noi să putem evalua la ce etapă suntem când vorbim de reformele pe domeniul local, să constatăm problemele care există și împreună cu CoE să putem să analizăm în ce măsură am reușit să implementăm recomandările și angajamentele asumate de RM în fața Consiliului Europei și ce urmează să întreprindem pentru a schimba lucrurile.
Dle Viorel Furdui, am avansat la capitolul autonomie locală și descentralizare?
Viorel Furdui: Starea democrației locale, ceea ce se întâmplă în domeniul APL, al descentralizării și tot ceea ce înseamnă dezvoltarea locală este un subiect de aceeași importanță ca și starea în domeniul justiției, în domeniul drepturilor omului, mass-media și alte domenii problematice, acolo unde partenerii de dezvoltare ai RM așteaptă schimbări. Așa s-a întâmplat că domeniul democrației locale până recent s-a aflat în umbra unor alte probleme, cum ar fi statul de drept și democrația din RM. Credem că aceasta a fost o mare greșeală din partea tuturor actorilor care au ignorat acest domeniu, pentru că noi vedem că toate eforturile care s-au depus și se depun pentru a avansa în orice domeniu: justiție, economie, finanțe, social, educație ș.a.m.d. nu prea dau rezultate, iar una din cauze este că noi, din păcate, pe parcursul acestor peste 20 de ani așa și nu am putut să construim un sistem administrativ descentralizat, nu am putut demonopoliza economia, nu am putut descentraliza finanțele publice și nu am avut încredere în cetățenii noștri sau în comunitățile noastre locale. În fond, democrația locală, descentralizarea înseamnă cât mai multă încredere în cetățeni și reprezentanții lor, care sunt APL. În opinia noastră acesta este unul din elementele centrale care trebuie regândit în prezent și care nu ne-a permis să avansăm.
Ați menționat despre încrederea în APL. Atunci când cetățeanul vine la primărie și cere să i se rezolve o anumită problemă, primăria spune că nu are bani pentru că finanțele publice nu sunt descentralizate. Am observat că reprezentanții partidului de la guvernare umblă prin sate și soluționează aceste probleme. Părerea mea este că se încearcă înlocuirea în teritoriu a APL cu structurile de partid, ceea ce este un lucru grav.
Tatiana Badan: În RM, fără o autonomie locală, fără o guvernare puternică și eficientă nu vom putea niciodată soluționa problemele cetățeanului. Fără descentralizare nu este posibil să asigurăm o guvernare eficientă. Sunt primar la al patrulea mandat și mă gândesc că nu mai am timp și sănătate să tot aștept aceste reforme, aceste schimbări ale întregului sistem de guvernare locală, pentru că de fiecare dată, după fiecare alegeri locale, noi, APL, cerem această descentralizare, cerem mecanismele prin care am putea asigura cetățeanului servicii de calitate, ca acesta să nu depindă de un partid politic. Partidele politice trebuie să se ocupe de elaborarea unor politici la nivel de țară, iar acestea să fie consultate cu cetățenii. Noi, primarii, nu avem aceste pârghii, mecanisme, cetățeanul vine în fața noastră și noi trebuie să inventăm soluții la problemele lor. Pe de altă parte, multe acte normative existente se contrazic și totodată există presiuni mari asupra primarilor, știți că pentru orice virgulă ți se poate deschide dosar. CoE împreună cu această structură importantă – Congresul Puterilor Locale și Regionale vine în sprijinul nostru. Există recomandarea 322 din 2012 cu mai multe prevederi pe care autoritățile centrale trebuia să și le asume și să le realizeze, dar din păcate, aproape nimic nu a fost realizat. Astăzi avem în vizită această misiune și noi nu am prea putut spune multe lucruri deoarece înțelegem că pentru a avea rezultate bune este nevoie de un dialog instituționalizat cu APC.
La ora actuală, există dialog între CALM și APC?
Tatiana Badan: Cred că și colegii mei care au participat la această emisiune au vorbit despre acel succes mai mic sau mai mare înregistrat de CALM și APC în 2016. Când a existat comunicare am avut și rezultate. Nu au fost rezultatele CALM, dar au fost resimțite de cetățeni. Iată de ce este important să avem un dialog permanent, instituționalizat cu APC. Am început să discutăm despre formatul acestui dialog, suntem încă la etapa de definitivare a acestuia, în opinia mea acest proces se tărăgănează, nu știu din ce motive, deși ar trebui să urgentăm această procedură formală, ca să putem să ne întrunim și să discutăm despre restanțele înregistrate pe care le avem în Foaia de Parcurs, dar și la recomandările CoE.
La 1 februarie a avut loc o adunare mare a primarilor cu Guvernul, atunci premierul a spus că va iniția dialogul cu fiecare primar în parte și că el nu recunoaște dialogul instituționalizat cu CALM în cadrul acestei Comisii Paritare.
Viorel Furdui: Nu a fost chiar așa. Au fost unele interpretări despre cum ar vedea APC acest dialog, noi am avut și discuții între CALM și conducerea Guvernului, în frunte cu premierul Pavel Filip. Am ajuns la un consens în ceea ce privește faptul că trebuie păstrată Comisia Paritară, că trebuie creat un grup de lucru care ar asigura o interacțiune operativă pe diferite probleme ale APL. Doar că toate aceste lucruri trebuie urgentate. Revenind la importanța vizitei delegației CoE, instrumentul principal prin care CoE încearcă să ajute statele –membre să rezolve problemele din domeniul democrației locale sunt aceste rapoarte de monitorizare și recomandări concrete și punctuale pe toate subiectele sensibile. Pe parcursul anilor CoE a alcătuit o metodologie a unor astfel de rapoarte în care obligatoriu sunt incluși toți actorii: Guvernul, Parlamentul, opoziția, APL, guvernarea, societatea civilă, ș.a.m.d. Este practic imposibil să ascunzi ceva, sau să interpretezi într-un alt mod anumite lucruri. Din păcate, toate guvernările de la noi au încercat să exploateze acest lucru în interes propriu, având o viziune pe termen foarte scurt. Istoria însă ne-a arătat că aceste încercări au eșuat și noi, la nivel de țară am avut de suferit permanent. Această vizită de studiu se va încheia cu un raport privind modul cum au fost implementate angajamentele RM. Am avut rapoarte și recomandări ale CoE în 2005 prin care s-a constatat o situație destul de gravă. În 2012, aceeași delegație de monitorizare a constatat că de fapt ea trebuie să reitereze aceleași constatări pe care le-a făcut în 2005. Am ajuns în 2018, avem recomandarea nr. 411 prin care raportorii, punând accent pe situația generală în domeniul democrației locale, dar și pe controlul și presiunile asupra APL să constate că situația nu s-a îmbunătățit, iar la unele capitole chiar s-a înrăutățit. În opinia noastră, din vizorul tuturor guvernărilor care au fost până acum domeniul democrației și autonomiei locale a lipsit, nu s-a bucurat de suficientă atenție. Din această cauză, partenerii de dezvoltare ai RM se uită cam straniu la noi pentru că noi promitem, dar nu facem mai nimic.
A fost o inițiativă a UTA Găgăuzia de a face schimbări în legislație ca să permită APL să majoreze salariile. La ce etapă este această inițiativă?
Tatiana Badan: Noi de nenumărate ori am insistat să discutăm cu ministerul de Finanțe despre acest subiect, au fost și anumite promisiuni. Vorbim de Legea Finanțelor Publice Locale care este învechită și modificată în 2015 aducea un pic de autonomie APL doar în cazul în care urma a doua etapă a reformei și a strategiei de descentralizare. A doua etapă de consolidare a bazei fiscale și îmbunătățirea sistemului financiar la nivel local însă s-a blocat. Și aici e vorba de o restanță a unui angajament luat de Guvernul central. Și pentru că a doua etapă a fost blocată nu putem avansa. Fără o autonomie financiară noi nu vom putea schimba lucrurile. Ca să le schimbăm însă e nevoie de același dialog instituționalizat. Unii consideră că dialogul este atunci când un ministru vorbește cu un primar, dar CALM vine întotdeauna cu expertiză, cu soluții, cu propuneri la fiecare etapă a reformelor și implementarea acestor angajamente. Suntem un partener deschis pentru Guvern pentru a putea aduce schimbări. Din păcate, nu întotdeauna suntem auziți.
Totodată, la ultimele alegeri locale s-a demonstrat că nu prea s-au găsit oponenți ai candidaților, chiar dacă sondajele arată că la capitolul încredere APL se bucură de cea mai mare încredere după biserică. Eu cred că APL din Republica Moldova sunt eroi naționali care muncesc cu salarii de nimic, cu controale excesive, fiind adesea intimidați. Noi trebuie să schimbăm lucrurile, iar pentru aceasta este important să avem un dialog permanent, instituționalizat cu Guvernul, să găsim soluții, să încurajăm oamenii ca ei să aducă plus valoare în dezvoltarea statului, dar nu să plece.
Viorel Furdui: Remunerația în APL este unul din subiectele menționate drept problematice de mai mulți ani și este inclus inclusiv în Foia de Parcurs din 2016, dar și în recomandarea 322 care acum sunt monitorizate în ce măsură au fost implementate. Experții CoE au constatat de mai mult timp că în RM posibilitățile APL la acest capitol sunt limitate, ceea ce contravine Cartei Europene a autonomiei locale care oferă dreptul APL să decidă, în mare parte, această problemă. În practică ne-am confruntat cu o neînțelegere a acestei probleme din partea colegilor din administrația centrală care ne spun că acestea sunt cerințele Fondului Monetar, că nu sunt resurse, ș.a. Atunci când discutăm despre autonomie locală, în special când e vorba de finanțe noi întotdeauna menționăm că în privința acestui domeniu trebuie să se ține cont de faptul că APL, în mare parte, au o autonomie financiară locală și au resurse proprii de venit. Astfel, ar trebui să li se dea toată libertatea în ceea ce privește stabilirea diferitor adaosuri, premii, alte facilități salariale pentru staful lor din cadrul primăriilor, pentru a putea avea o politică proprie de cadre la nivel local. În prezent noi nu avem această posibilitate și am observat că o mare problemă în acest domeniu este faptul că încă mai trăim după regulile unui stat excesiv de centralizat, așa cum era în Uniunea Sovietică, unde exista o ierarhie de sus în jos, de parcă nu am avea de mai mult de două decenii Constituție, Legi cu privire la APL, descentralizare, care prevăd foarte clar că APL beneficiază de autonomie locală organizațională, funcțională, financiară, patrimonială. Aceste elemente dau dreptul APL să aibă o politică proprie de cadre și salarială. Legea 355, care stabilește mărimea acestor salarii este depășită, nu este corelată nici cu Constituția, nici cu Carta Europeană a autonomiei locale. Am impresia că se pornește de la principiul că APL se află în subsolul ierarhiei funcțiilor publice într-un stat, deși Legile ne spun că între APL și APC nu există subordonare, ș.a.m.d.
Care sunt așteptările CoE față de competențele CALM?
Viorel Furdui: În toate țările civilizate care au avansat pe domeniul democrației locale, deoarece ea stă la baza oricărei alte democrații, de zeci, poate chiar sute de ani sunt stabilite niște relații între nivelul local și cel central. Acolo nu se discută separat cu 800 de primari, dar se discută instituționalizat, permanent, sistemic, cu asociațiile reprezentative, pe domenii, deoarece problematica este extrem de complexă, ea implică foarte multe aspecte care necesită expertiză, experiență in ambele părți. În Carta Europeană se menționează despre dialogul efectiv între APC și APL, prin intermediul asociațiilor reprezentative. Împreună cu colegii de la Congresul Puterilor Regionale și Locale al CoE am constatat o problemă foarte mare la care credem că și Guvernul va atrage atenția și anume faptul că aceste recomandări ale Cartei Europene a autonomiei locale, care vin din partea CoE nu sunt cunoscute de către factorii decizionali din Republica Moldova. Adesea este interpretat ce înseamnă dialog efectiv. Unii consideră că este suficient să postezi pe site-ul unei instituții publice un proiect de Lege și deja există dialog, pe când CoE a emis o interpretare pe această temă – o rezoluție prin care explică pas cu pas ce înseamnă într-adevăr un dialog (faptul că este nevoie de a discuta în permanență, la nivel conceptual, nu atunci când proiectul este deja elaborat). Noi deja ne confruntăm cu asemenea probleme, la ministerul Finanțelor se discută Legea cu privire la sistemul unic de salarizare, iar CALM nu a fost invitat să participe la dezbateri. Reforma administrației publice locale este un alt exemplu când CALM nu a fost consultat, ș.a.m.d.
Tatiana Badan: Anul 2016, atunci când am avut un pic de dialog cu APC a demonstrat că putem avea rezultate și în Republica Moldova. Este important să renunțăm la această mentalitate veche că doar cel ce este sus ia decizii. Colegii din asociația din Lituania ne spuneau că la ei orice act normativ în fază inițială se discută cu asociația primarilor și tocmai după această etapă proiectul de Lege este dezbătut pe larg în societate, pentru ca până la urmă să fie adoptată o Lege bună. Noi primim aceste avize când deja nu mai poți schimba nimic. Sperăm totuși că acest mecanism permanent de comunicare cu APC va funcționa în cel mai scurt timp, blocajul va dispărea și vom putea veni cu expertiza CALM, astfel încât cetățenii să poată resimți schimbările în bine.
Departamentul de Comunicare al CALM
