Un Interviu cu primarul orașului Dresda.
Dresda, capitala Saxoniei, oraș cu o istorie grandioasă și care găzduiește minunate monumente de arhitectură dar și cea mai iubită operă din Germania, Semper Oper, este și primul mare oraș german care a devenit total independent de bugetul public. Într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, Dirk Hilbert, primarul Dresdei, vorbește despre eforturile locuitoruilor de pe malurile Elbei de a-și reconstrui orașul după traumele războiului și comunismului.
Europa Liberă: Dle Primar Hilbert, orașul Dresda a câștigat anul acesta Premiul Europei, conferit de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Ce înseamnă exact acest premiu?
Dirk Hilbert: „Este o distincție foarte importantă pentru noi, căci de mulți ani lucrăm o multitudine de proiecte la nivel european, fie că vorbim de proiecte în colaborare cu orașele noastre partenere (18 la număr), fie că vorbim de faptul că am deținut președinția regiunii transfrontaliere din care facem parte. Unele dintre cele mai importante teme care ne-au preocupat sunt schimburile de elevi precum și schimburile culturale. Iată, după atâtea proiecte de succes, suntem fericiți că munca noastră a primit recunoaștere europeană.”
Europa Liberă : Dresda are o istorie foarte dureroasă. Cum ați reușiț să depășiti aceste drame, cea a războiului și cea a împărțirii orașului?
Dirk Hilbert: „Într-adevăr, Dresda a fost distrusă de două ori, dacă putem spune așa. Mai întâi, în 1945, cand a fost bombardat și transformat în ruine, iar apoi, faptul că a fost impărțit în două în timpul fostei Republici Democrate Germane și reconstruit, ca atare, separat, în două stiluri diferite. Acum, după reunificare, Dresda a fost lovită iar foarte serios, însă la capitolul economie.
Imagine a vechiului oraș
Economia Dresdei a fost foarte afectată de reunificare, nefiind o economie competitivă. De aceea, multe locuri de muncă au dispărut și a trebuit să restructurăm practic economia pentru a fi competitivă și a oferi locuri de muncă viabile. Apoi, există în Dresda zone oarecum părăsite care trebuie reconstruite, trebuie reintroduse în circuitul economic. De aceea, Dresda a fost beneficiara unor ajutoare internaționale și europene care să ajute la refacerea acestui oras.”
Europa Liberă: Dresda este un oraș foarte activ în așa numitele mișcări „never again” care sunt îndreptate împotriva antisemitismului, xenofobiei și a urii împotriva migranților sau străinilor. Cu toate acestea, mișcarea anti-islamică PEGIDA s-a născut chiar la Dresda. Unde ar putea fi găsite rădăcinile acestei mișcări? Ne putem gândi la fosta Republica Democrată Germană și la regimul comunist de atunci?
Dirk Hilbert: „Cred că există multe evenimente care au condus la apariția PEGIDA, dar trebuie să ne uităm și la alte probleme pe care le are democrația astăzi. De pildă, la fiecare alegeri constatăm că participarea la vot este din ce in ce mai mică, nemulțumirea societății față de deciziile clasei politice, ne confruntăm cu un deficit de comunicare, cetățenii nu pot înțelege deciziile noastre, apoi, un catalizator a fost faptul că am fost nevoiți să construim mai multe centre de primire a refugiaților.
Toate acestea au condus la creșterea alarmantă a frustrării în rândul populației și la o mișcare PEGIDA foarte puternică. Noi încercăm să purtăm un dialog cu PEGIDA, pentru a înțelege ce a adus oamenii în stradă. Însă parte din acestă teamă nu vine din propria noastră experiență. Dacă ne uităm la orașele partenere din Europa, multe dintre ele au mult mai mulți migranți decât noi. În Dresda, doar 4,5% din populație este ne-germană. ”
Europa Liberă : Pentru că tot suntem la Consiliul Europei v-aș întreba : respectă activitățile mișcării PEGIDA prevederile Convenției Europene pentru Drepturile Omului?
Dirk Hilbert: „Trebuie să facem o serie de distincții. Există o parte a acestei mișcări care până la sfârșitul lunii ianuarie milita doar pentru participare civică. Această aripă s-a desprins de aripa radicală în ianuarie, aripă care poate fi catalogata drept populistă, de extremă dreapta, așa cum găsim și în alte țări. Activitățile aceastei aripi sunt într-adevăr la limita a ceea ce poate fi considerat că respectă drepturile omului.”
Europa Liberă: În Republica Moldova au avut loc acum două săptămâni alegeri locale. Moldova este o fostă republică sovietică care încearcă să își lase în urmă trecutul și să își croiască un viitor european. Din cauza poziției sale la intersectia intereselor rusesti si ale UE, aici, spun, experții, votul chiar si în alegerile locale este geopolitic. Sunteți de aceeași părere?
Dirk Hilbert: „Când există astfel de blocuri atât de puternice (Rusia și EU; n.a.), da, interesele geopolitice pot juca un rol, chiar și în alegerile locale. Însă din experiența noastră la locale se abordează tematici de administrație locală mai mult. Nu am fost niciodată în Moldova, de aceea nu mi-aș permite să fac o apreciere atât de fermă, căci nu știu cât de puternice sunt aceste influențe. La noi nu sunt prea importante considerentele geostrategice.”
Europa Liberă: În Moldova au candidat și chiar au fost alese la alegerile locale persoane care au probleme cu legea sau care sunt bănuite de corupție. Vă puteți imagina așa ceva în Dresda?
Dirk Hilbert: „Foarte greu să îmi imaginez așa ceva. După părerea mea, având în vedere dreptul german, ar fi foarte dificil ca o astfel de persoană să candideze. Dacă situația legală ar fi neclară sau ar pluti o astfel de acuzație în jurul unui candidat, legea de funcționare a primarului ar intra in vigoare, iar persoana respectivă nu ar putea exercita această funcție.”
Europa Liberă: Ca primar general cât de dificil este să despărțiți politicul de administrație?
Dirk Hilbert: „Consiliul municipal, așadar, politicul este parte a administrației. Este un pic diferit față de Parlament și parlamentari, dar ce face Parlamentul este să stabilească direcția în care vrem să mergem, iar administrația pune în aplicare decizia politicului. Uneori aceste granițe dispar, se contopesc.”
Europa Liberă: Se întâmplă deseori ca primarul să aibă o culoare politică, însă guvernul să aibă altă culoare politică, sau să fie constituit de o coaliție de alte partide decât al primarului. Cum este acestă relație dintre local și centru într-o astfel de situație? Mai dificilă?
Dirk Hilbert: „Eu cred că un primar trebuie să fie la dispoziția tuturor alegătorilor, indiferent dacă l-au ales sau nu, și să se ferească de astfel de legături de partid, de orice fel ar fi ele. Cred că atunci când legăturile politice ale primarului cu propriul partid sau propria coalitie sunt prea puternice nu este bine pentru dezvoltarea orașului.”
Europa Liberă: Aș ridica problema autonomiei acum. Cum reușește un oraș care nu are o economie performantă să își conserve autonomia? Cum faceți Dvs. la Dresda? Și Dresda are probleme economice. În această situație, ce strategie adoptați pentru a vă conserva totuși autonomia față de centru, față de bugetul federal ?
În curtea complexului muzeal Zwinger
Dirk Hilbert: „De câțiva ani am reușit să facem un pas important, în sensul că suntem într-un proces de consolidare bugetară. Astfel, începând in anul 2005 am devenit primul mare oraș german care nu mai are datorii la bugetul federal. În acest fel ne-am recăpătat independența față de bugetul de stat și ne-o apărăm foarte tare. Aceasta înseamnă că putem cheltui doar ce câștigăm. Sigur, sunt ani, așa cum a fost 2008, cand am avut incasări foarte mici din taxe si impozite, si a trebuit să reducem cheltuielile.”
