Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, a vorbit în cadrul unei emisiuni la Canal 2 despre reforma administrației publice locale care trebuie realizată concomitent cu cea a administrației publice centrale, despre opțiunea propusă de Guvern și cea a Coaliției pentru Descentralizare, formată din CALM, Prom- LEX și Idis Viitorul, despre cât de real este ca satul moldovenesc să devină unul european, dar și despre comunicarea dintre APL și APC.
Sunt auziți primarii atunci când spun că le lipsesc resurse sau au alte necesități?
Viorel Furdui: Comunicarea este esențială în aceste perioade de criză. De exemplu, la începutul pandemiei exista mai puțină înțelegere a importanței comunicării factorilor de decizie cu toate nivelele de guvernare. În cazul unor instituții ale statului, atunci când actualul Guvern abia începuse să-și exercite mandatul, nu se făcea diferență între administrația publică locală de nivelul I și cea de nivelul II. Se încerca mai mult să se lucreze cu administrația locală de nivelul II, uitând că, de fapt, în prima linie este APL de nivelul I. Aici mă refer, în special, la gestionarea crizei refugiaților, dar și la cea pandemică, inclusiv cea energetică. Existau deficiențe în coordonarea acțiunilor. Însă, în ultima perioadă de timp, observăm o înțelegere mai bună a importanței dialogului dintre APL și APC, cu excepția anumitor cazuri. Impresia noastră este că administrația publică centrală înțelege deja că este nevoie de a acționa în comun cu cea locală, mai ales în situații de criză și în acest sens există mai multe semnale că suntem pe calea cea bună dar, cu siguranță, încă este loc de mai bine.
Situația cu repartizarea lemnelor a demonstrat că nu a fost eficient acest dialog…
Viorel Furdui: Cazul cu lemnele este un exemplu despre cum nu trebuie de acționat și un antiexemplu de comunicare. Tocmai din acest motiv a provocat atât de multe probleme, inclusiv demisia unui demnitar. O decizie care vizează APL și nu poate fi realizată fără implicarea primarilor nu a fost consultată în prealabil, nu a fost bine gândită și nu a fost analizat impactul acesteia. Iată de ce și a generat mai multe probleme, întrebări care până în prezent sunt interpretabile. Noi credem că și acest caz a fost o lecție care sperăm că a fost însușită de către guvernare despre cum nu trebuie de acționat în situații de criză și s-a înțeles, din câte vedem, necesitatea acestei comunicări.
Cum a fost această perioadă de înregistrare a tuturor solicitanților de compensații pentru energie electrică sau gaze? Înregistrarea trebuia să se producă online și foarte mulți solicitanți din localitățile rurale nu au acces la internet, la telefonia mobilă, trebuia să se adreseze asistenților sociali sau bibliotecarilor care să-i ajute. ..
Viorel Furdui: Comparativ cu acest caz de distribuire a lemnelor, situația cu compensațiile a evoluat foarte mult. Într-o anumită măsură a fost învățată lecția, a existat mai multă comunicare, mai multă înțelegere a rolului APL, mai multă cooperare cu APL, tocmai din acest motiv avem un număr atât de mare de persoane care s-au înregistrat pe această platformă. De asemenea, noi credem că și Ministerul Muncii și Protecției Sociale a acționat într-un mod mai competent. Însă, cu siguranță și în acest caz este loc de mai bine deoarece ne confruntăm cu o situație când pe umerii APL se pun prea multe sarcini. De exemplu, acum se discută despre anumite compensații suplimentare și anumite categorii de funcționari de la centru, acționând după anumite metode vechi, nu au realizat că APL de nivelul I este diferită de APL de nivelul II. Astfel, avem o situație când banii și posibilitățile le au un nivel, iar toată responsabilitatea se transferă la APL de nivelul I. Totuși, din câte am observat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale își propune să corecteze aceste greșeli.
Timp de două zile, la Chișinău s-a discutat foarte mult despre reforma APL. Dvs. spuneți că este foarte important să se realizeze în același timp reforma administrației centrale și a celei locale, pentru că altfel nu putem vorbi despre calitate. Pe acest lucru se insistă inclusiv din cauza faptului că vrem să aderăm la UE. Cu ce mesaje au venit autoritățile centrale și cât de deschise sunt să declanșeze această reformă?
Viorel Furdui: Creșterea capacității administrative, inclusiv realizarea unei reforme a administrației publice, atât centrale, cât și locale, este una din condițiile asumate de R. Moldova în procesul de aderare la UE. Iată de ce există acest interes pentru acest subiect. Acum se discută pentru a crea o viziune integrală asupra acestui concept de reformă, atât a guvernării centrale, cât și celei locale, deoarece fără această abordare, așa cum s-a procedat până în prezent, când se făceau reforme într-un domeniu și se uita de celălalt, dar ele sunt foarte strâns legate între ele, nu avem cum să avansăm. Acest lucru înseamnă că trebuie să stabilești cine și de ce este responsabil, care sunt competențele centrului, ale administrației locale, cum se repartizează resursele etc.
Temerea unora este că se va scrie din nou o strategie și nu se va întâmpla nimic mai mult. Se vorbește că alegerile locale ar putea avea loc în primăvara anului viitor. În acest context, s-ar putea reuși realizarea acestei reforme și să renunțăm la raioane?
Viorel Furdui: Inclusiv noi, reprezentanții APL, ai CALM, am abordat aceste subiecte privind realizarea reformei în ansamblu, în contextul în care mai mult se discuta despre reforma APL și mai puțin despre ce se va întâmpla cu APC. Noi am propus și soluții deoarece, dacă vrem o reformă cu rezultate scontate sau, cel puțin, să progresăm în acest domeniu, trebuie să ne folosim de această oportunitate pe care ne-o oferă situația actuală politică actuală, cea socială, inclusiv criza poată fi o oportunitate de a regândi funcționalitatea mai multor instituții ale statului. În acest sens, CALM, în cadrul Coaliției pentru Descentralizare, din care fac parte IDIS Viitorul și Promo -LEX (am făcut apel și către alte organizații să ni se alăture și sperăm că așa va fi), am venit cu un concept foarte simplu, pe înțelesul tuturor. Noi credem că o buturugă mică va putea răsturna carul mare. Buturuga mică este Conceptul de Municipalizare pe care îl propunem. Carul înseamnă aceste discuții de zeci de ani privind reformele, dacă putem sau nu să le facem, dacă avem nevoie de ele sau nu, în contextul în care permanent să găsesc motive pentru a nu le face, pentru a nu avansa sau când mereu ni se spune că trebuie să avem o abordare foarte complexă și, în rezultat, mereu rămânem doar cu hârtii, cu strategii și cu planuri neimplementate. Chiar și guvernanții au recunoscut în diverse perioade că implementarea acestor documente a fost în proporție de până la 25%. Iată de ce noi am identificat o soluție pentru care există consens general în cadrul APL, cred că și în societate, mă refer la caracterul depășit al nivelului II de administrare. Conceptul de Municipalizare constă în eliminarea raioanelor care irosesc resurse importante și să le înlocuim dând statut de municipii orașelor-centre de reședință. Acest lucru înseamnă că vom avea nu 32 de raioane, dar de municipii. Acest lucru înseamnă că automat vom avea un anumit câștig din punct de vedere al economisirii resurselor, dar și posibilităților de a acorda niște servicii mai bune cetățenilor. Cele 32 de municipii vor fi de nivelul II, dar vom păstra administrația publică locală de nivelul I, iar primăriile de sate vor avea o relație mult mai strânsă cu orașul. Orașul-municipiu va putea să presteze niște servicii mult mai bune pentru primăriile din componența actualelor raioane. În afară de aceasta, primăriile vor avea mai multe posibilități financiare din economisirea unor resurse importante care ajung acum la Consiliile raionale. Orașele-municipii vor deveni poli de creștere economică, va fi soluționată problema salarizării în APL I, dar și a cadrelor care trebuie să presteze servicii de calitate. Din toate aceste puncte de vedere am avea mai multe avantaje, inclusiv faptul că am pregăti terenul pentru ciclul ulterior electoral, ca să putem realiza alte ajustări la sistemul de administrare: financiar, economic etc. Această viziune generală pe care o propunem are foarte multe beneficii și credem că încă mai poate fi realizată. În schimb, ceea ce se discută acum, o alternativă la propunerea noastră, este necesitatea elaborării unei viziuni, unei strategii pentru o perioadă de până la șapte ani, ceea ce ar trebui să trezească îngrijorări pentru toți. APL este cheia succesului nostru în implementarea reformelor, iar o strategie pentru șapte ani este ireală.
Foarte mult s-a vorbit despre Programul „Satul European”. Cât de real este ca satul moldovenesc să devină unul european?
Viorel Furdui: CALM a participat activ la îmbunătățirea acestui program. Credem că există un progres evident în ceea ce privește modul de abordare, dacă e să comparăm cu situațiile anterioare, când toată lumea vorbea că fondurile sunt extrem de politizate, că se acordă după criterii politice, ceea ce într-adevăr era. În cadrul Programului „Satul European”, noi, ca instituție care reprezintă toate APL, din start am atras atenția asupra faptului că trebuie de eliminat acest caracter de politizare, în așa fel încât majoritatea dintre autoritățile locale care aplică să beneficieze de suport financiar. Credem că am fost auziți deoarece, practic, toți care au aplicat au primit finanțare pentru diverse proiecte, ceea ce este un bun început. Sigur că există loc pentru mai bine. Există și anumite neajunsuri ale acestui program, ele s-au văzut în cadrul primului apel și acum se lucrează la îmbunătățirea acestui sistem dar, în perspectivă, credem că aceasta este direcția corectă și noi vom veghea în continuare pentru ca regulile să fie clare pentru toți.
Ce părere aveți despre crearea formațiunii politice formată din reprezentanți ai APL de nivelul I?
Viorel Furdui: CALM este o organizație neafiliată politic, acest principiu stă la baza creării instituției noastre. În cadrul CALM-lui, deși sunt reprezentanți ai majorității partidelor politice, abordăm doar probleme de interes general al APL. Unii din colegii noștri au inițiat acest proces de a crea o forță politică, probabil, pentru că nu s-au regăsit în alte formațiuni. Credem că este dreptul oricărei persoane de a decide în acest sens.
