Conacele boierești din Republica Moldova ar putea deveni adevărate atracții turistice, dacă s-ar găsi resurse financiare pentru a fi restaureze. O asemenea bijuterie arhitecturală se află în Zberoaia, Nisporeni, iar primarul Dinu Guțuțui încearcă de mai mulți ani să identifice soluții pentru a-l restaura. Cine a sărit în ajutorul autorităților locale de la noi pentru a realiza acest vis, dar și ce părere are alesul local despre o eventuală reformă administrativ-teritorială aflăm din interviul pentru calm.md.
Renovarea conacului este un obiectiv îndrăzneț al autorităților locale din localitate..
Dinu Guțuțui: Conacul ne reprezintă, dacă nu ar fi fost Ștefan Gonata, proprietarul conacului, membru-fondator al Academiei Române, faima localității nu s-ar fi dus în toată republica. El a fost printre primii care a acomodat vița de vie franceză pe meleagurile noastre, în Zberoaia și-a construit conac, avea bibliotecă, avea moară, avea o instalație de tăiat cherestea. Pentru noi este important să-l reabilităm din punct de vedere economic, turistic, deoarece dacă ne-ar vizita turiștii am putea dezvolta mai multe industrii.
Ați încercat să identificați resurse pentru restaurarea acestui conac?
Dinu Guțuțui: Trei ani în urmă am depus la Agenția de Dezvoltare Regională Centru nota conceptuală, am trecut de prima etapă, iar pentru a doua etapă a fost nevoie de proiectul tehnic care costă 1,5 milioane lei. Nu aveam acești bani și renunțasem la acel moment. O altă încercare am făcut în cadrul Programului Operațional Comun 2014-2020. Profitând de faptul că avem o înfrățire cu comuna Gorban, în cadrul căreia intră și Zberoaia de peste Prut. Ambele localități au avut cândva o singură administrație și o singură biserică. Era o trecere pe unde se duceau oamenii de aici la joc, dar și la biserica de acolo. Am depus cerere la biroul de la Iași și a fost nevoie de a plăti consultantul cu câteva mii de euro, iar pentru că noi avem finanțe puține, această responsabilitate și-a asumat-o colegul din comuna Gorban. Astfel au fost perfectate și depuse toate documentele. A fost aprobat proiectul nostru, urmează să vină reprezentanții de la acest fond de finanțare să vadă dacă într-adevăr este adevărat ceea ce am scris noi în acte.
De ce sumă e nevoie pentru aceste lucrări?
Dinu Guțuțui: Potrivit studiului de fezabilitate efectuat este vorba de 21 milioane de lei pentru restaurarea conacului și a foișorului.
Înțelegem că înfrățirile creează niște oportunități pentru localitățile din RM …
Dinu Guțuțui: Posibilitățile noastre sunt limitate în ceea ce privește finanțarea din exterior, în România este mult mai simplu la acest capitol. Adesea discut cu primarul din comuna Gorban și îmi spune că nu reușește să cheltuie toate fondurile și că la ei nu fac nimic pentru comunitățile lor doar cei care nu vor. În România, la capitolul documentație de proiect și procedura este mai ușoară, iar în majoritatea proiectelor europene care sunt destinate României este inclusă și plata pentru proiect. În Programul Operațional Comun sunt aceleași condiții, dacă facem cu banii noștri documentația tehnică, la final de proiect ni se întoarce această sumă.
În afară de restaurarea conacului, aveți create celelalte condiții pentru a atrage turiștii în Zberoaia?
Dinu Guțuțui: Nu avem probleme la capitolul drumuri, urmează să fie finisate lucrările la drumul regional. Am asfaltat drumul până la conac, dar și spre celelalte instituții: Primăria, Casa de Cultură, biserica, Oficiul medicilor de familie etc. Avem în localitate mulți meșteri populari – persoane îndrăgostite de frumos care colectează și păstrează foarte multe lucruri făcute manual: prosoape, broderii, războaie, covoare, am avea ce să le arătăm turiștilor. Satul nostri este foarte ospitalier, de exemplu, vara trecută au venit la noi pentru două săptămâni niște francezi și au fost cazați în condiții bune.
Proiectul de restaurare al conacului ar urma să-l finalizați în următorul mandat…
Dinu Guțuțui: Da, suntem la final de mandat și nu știm ce va fi mai departe, va fi sau nu reforma teritorial-administrativă? Reforma trebuie să aibă loc, dar nu acum, deoarece sunt foarte multe probleme de care va uita în cazul în care vom avea o primărie mai mare. Sunt multe servicii pe care le oferă primăria, cum ar fi certificate, documente și dacă vor fi 3-7 sate împreună, fără a avea o bază de date pe care omul să o poată accesa, dacă va fi nevoit să vină în continuare la primărie, atunci va fi greu. Pentru canalizare, apeduct și gunoiștile autorizate ar trebui această reformă deoarece, cu cât mai multe localități vor fi împreună, cu atât mai ușor va fi de soluționat aceste probleme. Chiar UE când oferea asemenea finanțări avea condiții ca în calitate de beneficiari trebuie să fie 5 – 10 mii de beneficiari. Evident că trebuie această reformă, dar nu chiar acum.
Ce rol are CALM-ul în activitatea administrației publice locale?
Dinu Guțuțui: Unul important. În primul rând, mă bucur că la CALM am posibilitatea să mă întâlnesc cu colegii. Este un loc unde poți să faci schimb de experiență, să beneficiezi de o consultație, suntem informați despre noile legi și hotărâri de guvern.
Ce alte priorități ați avea pentru al doilea mandat?
Dinu Guțuțui: Am început mai multe lucruri pe care îmi doresc să le finisăm. Mai sunt porțiuni de drum care necesită pietruire, am început construcția unui nou cimitir și a unei capele, deoarece cel vechi deja nu mai are spațiu. Am realizat iluminarea stradală în proporție de 95%, am dublat debitul la apă, dar când e secetă se mai resimte lipsa acesteia.
Vă mulțumim!
