O echipă de experți naționali și internaționali, formată din Nicos Hlepas, Grecia, membru al grupului independent de experți ai Consiliului Europei (CoE) privind Carta Europeană a autonomiei locale; Adrian Ermurachi, Republica Moldova, expert în domeniul democrației locale, cu experiență bogată de activitate în structurile guvernamentale și Ion Beschieru, Republica Moldova, expert în domeniul administrației publice locale, membru al Grupului de experți independenți ai CoE privind Carta Europeană a Autonomiei Locale, au examinat mecanismele actuale de consultare și dialog dintre APL și APC. Experții au venit cu o listă de recomandări, acțiuni concrete care ar putea să stea la baza unor eforturi comune, atât cu implicarea autorităților locale/CALM și autoritățile centrale. Prezentarea concluziilor și recomandărilor a avut loc în cadrul mesei rotunde organizate la Chișinău de către Congresul Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei, cu genericul „Mecanismele de consultare și consolidare a dialogului între administrația publică centrală și cea locală”, cu participarea reprezentanților puterii locale și centrale din Republica Moldova, ai Consiliului Europei și ai NALAS.
Pe parcursul celor câteva ore de dezbateri au fost prezentate mai multe practici interesante de dialog dintre puterea centrală și cea locală din țările membre ale Consiliului Europei, inclusiv din țările care sunt parte ale NALAS – asociația autorităților locale din Europa de Sud-Est. Una dintre concluziile participanților a fost că voința politică este un ingredient foarte important pentru succesul dialogului instituționalizat. O altă concluzie a fost că țările din fostul spațiu sovietic se despart mai greu de centralizarea puterii, descentralizare fiind un deziderat mai greu de atins.
Potrivit expertului Ion Beschieru, ținând cont de cultura politică și juridică din Republica Moldova, este necesar ca aceste mecanisme de dialog să nu fie doar incluse în anumite memorandumuri de înțelegere sau practici, deoarece acestea pot fi efemere, depind de un anumit context concret sau de o anumită guvernare. „Este bine să existe norme juridice cu forță obligatorie, însă este și mai important să avem niște mecanisme de recurs. Atunci când aceste obligații ale APC de a consulta APL nu sunt onorate și când acest drept al APL de a fi consultate, care este consfințit în Carta Autonomiei Locale, nu este respectat, trebuie să oferim posibilitatea APL să facă apel la un anumit organism pentru a-l sesiza în această privință. În acest sens există mai multe opțiuni care pot fi examinate, inclusiv în contextul dreptului APL de a se adresa la Curtea Constituțională, dar și al reanimării activității Comisiei Paritare și a grupurilor de lucru sectoriale.”
Alte câteva idei desprinse în cadrul discuțiilor au vizat necesitatea de a consulta APL de la etapele incipiente de elaborare a actelor normative. „Este important ca această consultare să aibă loc nu atunci când deja există un concept bine închegat, cristalizat al unui proiect de act normativ sau de politică publică, dar să se recurgă la acest proces de consultare la nivel conceptual, înainte de a începe pregătirea proiectului de lege. Totodată, CALM/APL au mai puțin spațiu de manevră atunci când li se oferă pentru consultare 5 -10 sau 30 de zile, dacă actele sunt mai complexe.
Tipurile de consultare sunt un alt aspect asupra căruia experții au atras atenția. „Este o mare diferență între consultarea prin expedierea spre avizare a unor inițiative sau atunci când acestea sunt doar publicate pe site și o reală negociere focusată pe rezultate. „Din acest punct de vedere, este important să se distingă consultările instituționalizate, atunci când dialogul are loc între o asociație a APL, în cazul nostru este vorba despre CALM și autoritățile centrale relevante. Consultarea relevantă a unor APL-uri separate nu trebuie exclusă, dar nu trebuie confundată cu consultarea instituționalizată. Congresul Puterilor Locale și Regionale al CoE a adoptat un ghid în care găsim mai multe instrumente menite să susțină eforturile asociațiilor APL de a face advocacy pentru o consultare mai bună. Aceste recomandări despre cum ar trebui să aibă loc această consultare sunt adresate și guvernelor centrale. În mod ideal, atunci când problema vizează toate autoritățile locale, aceste consultări trebuie să fie efectuate prin intermediul asociației. Astfel, asociația își asumă rolul de a transmite această informație APL-urilor, de a culege feedbackul de la ele și de a veni cu o poziție coordonată, unitară. Cine asigură această coordonare atunci când Guvernul consultă individual fiecare APL, în condițiile în care o APL are o opinie, altă APL are o altă opinie. Există situații când APL trebuie să fie consultate individual, cum ar fi cazul schimbării hotarelor administrative sau în cazul unor amalgamări. În cazul în care subiectul vizează mai multe APL-uri, trebuie să existe un ligament care coordonează această opinie, care asigură o anumită expertiză și această forță în Republica Moldova este CALM. APL-urile cu actualele lor capacități nu au această expertiză, iată de ce este necesar ca asociația care le reprezintă să aibă acest rol”, sunt de părere experții care au examinat mecanismele actuale de consultare și dialog dintre APL și APC.
Concluziile experților au fost că evenimentul organizat de CoE reprezintă un început foarte bun, există un angajament asumat de autoritățile centrale și un anumit interes pentru acest subiect. „Guvernul a demonstrat că are intenția de a revitaliza aceste procese, cum ar fi Comisia Paritară. Din partea APL am auzit foarte multe ofuri, în special apelul lor de a fi auziți, nu doar ascultați. Proiectul Consiliului Europei are inclus în planul său de activități anumite instrumente și evenimente. Republica Moldova și-a asumat implementarea Foii de Parcurs și a recomandărilor care se regăsesc în ultimul raport de monitorizare a Consiliului Europei și a Congresului Puterilor Locale și Regionale. Urmează să vedem care vor fi rezultatele, dar sperăm la mai mult”, a conchis Ion Beschieru.
