Schimbul de opinii, identificarea soluțiilor pentru problemele stringente din cadrul APL, dar și fortificarea dialogului APC-APL au stat la baza unor ample discuții, în cadrul mesei rotunde cu genericul “Consolidarea dialogului între autoritățile locale și centrale”. Dezbaterile au fost organizate de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Rețeaua Femeilor din cadrul CALM, eveniment care se înscrie în Planul de acțiuni al RF CALM  susţinut de Programul ONU „ Femeile în politică” și sprijinit financiar de Guvernul Suediei. 

Scopul primar al evenimentului a constat în evidențierea pârghiilor de consolidare a dialogului între autoritățile locale și centrale, schimbul de opinii pe marginea problemelor prioritare pentru autoritățile locale și căile de soluționare a lor. Discuțiile s-au axat pe mai multe aspecte care rămân într-un con de umbra, și anume cele care intră în competența Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Astfel, peste 50 de reprezentante ale APL și-au expus punctul de vedere, dar și au evidențiat progresele și regresele în aceste două domenii sensibile. Acestea s-au pronunțat pentru edificarea unui dialog transparent şi durabil cu Executivul, care ar evolua într-un parteneriat durabil APC-APL.

În debutul mesei rotunde,  Larisa Voloh,  primara comunei Palanca, Ștefan Vodă, președinta Rețelei Femeilor  din cadrul CALMa subliniat că nu întotdeauna succesul în administraţia locală se datorează bugetelor grase sau culorii politice, și asta deoarece la baza performanţei administraţiei locale trebuie să se regăsească alte principii, cum ar fi parteneriatele, încrederea și integritatea: ”Este necesar să  existe mai multă transparenţă, mai puţină incertitudine la toate nivelurile, pentru că soluţiile luate prin consultare şi deschidere sunt mai eficiente pe termen lung. E greu de conceput o dezvoltare reală în absenţa  unui parteneriat între APL şi APC , fără o administraţie publică eficientă, capabilă să pună cetăţeanul pe primul loc şi să ofere servicii de calitate. Această întâlnire este o oportunitate de dialog privind măsurile pe care le putem face pentru a schimba lucrurile, pentru ca situația să evolueze în direcția bună, acolo unde nu funcţionează bine sau chiar deloc”.

Primareleau identificat mai multe probleme, pe care le-au înaintat ca subiecte de discuție cu reprezentanții guvernării, prezenți la masa rotundă: Gheorghe Postică,viceministrulEducaţiei, Culturii şi Cercetării, Ecaterina Rudacov – responsabil biblioteci Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercertării, Valentin Crudu, şef de direcţie la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Viorica Dumbrăveanu, viceministru al Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei sociale. 

Astfel, Cleopatra Cobzac, primar de Codreanca, Străşeni a subliniat că micşorarea numărului lucrătorilor sociali, un fenomen aproape omniprezent în localitățile din țară, are un impact negativ  asupra persoanelor în etate,  vulnerabile și solitare. Totodată, edilul a solicitat să se facă lumină asupra situației persoanelor cu dizabilităţi mintale și ce măsuri își propune Guvernul să întreprindă pentru gestionarea corectă și asigurarea protecției sociale a acestor persoane.

 Un alt aspect abordat de primare a fost și ajutorul social, regulile de oferire a acestuia fiind schimbate. În acest sens, Natalia Petrea, primar de Costești, Ialoveni a solicitat explicații în plus, astfel încât aplicarea acestei prevederi, care stipulează că persoanele apte de muncă urmează să presteze munci în folosul comunităţii în cazul obţinerii ajutorului social, să decurgă conform legii.

Zinaida Marin, primar de Răscăieţi, Ştefan Vodă a subliniat că, deocamdată, nu există o claritate în ceea ce privește crearea centrelor educaţionale tip gimnaziu-grădiniţă. Edilul a solicitat mai multă transparență și claritate în aplicarea acestui proiect, dar și ca informații să ajungă în fiecare localitate vizată. Potrivit Zinaidei Marin, în acest caz este foarte important de răspuns la câteva întrebări esențiale : cine va administra  

crearea filialelor  instituţiilor educaţionale, care va fi rentabilitatea lor și ce efecte pozitive vor avea asupra calității vieții oamenilor și dezvoltării comunităților locale.

Discuții largi a generat problema alimentării în grădinițe. În acest context, Nina Cereteu, primarul orașului Drochia,  a menționat că există o disonanță între alimentarea copiilor în grădiniţă  cu produse calitative vizavide obligativitatea de a asigura cel mai mic preţ la achiziţionarea produselor alimentare, unul din criteriile de bază  a Achiziţiilor publice.

Primarele nu au trecut cu vederea o altă problemă stringentă, și anume situația în care se află edificiile/patrimoniul fostelor instituții educaționale optimizate, necesitatea schimbării destinației și folosirea lor în interesul comunității locale. Acest aspect a fost abordat de Rodica Rusu primară de Telița Anenii Noi, care a sugerat reprezentanților guvernării să urgenteze identificarea unei soluții în acest caz.Totodată, edilii au menționat că au nevoie de susținerea statului în ceea ce privește organizarea activităților culturale, care aduc nu numai un plus de valoare imaginii localității, dar și țării în ansamblu. Primarii au propus crearea unui fond special în acest sens.

Primarele au accentuat și necesitatea revederii principiilor de salarizare a aleșilor locali. Angela Zaporojan primară de Colonița, mun. Chișinău și  Maria Ghelan, primara or. Сăinari, raionul Căușeni au menționat că nivelul slab de salarizare a provocat un val de plecări din APL, solicitând detalii în plus despre formula de salarizare care urmează a fi aplicată.

Masa  rotundă cu genericul “Consolidarea dialogului între autoritățile locale și centrale” a fost organizată de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Rețeaua Femeilor din cadrul CALM, cu suportul Programului ONU „ Femeile în politică”, sprijinit financiar de Guvernul Suediei.





















Imprimare