Recent au fost adoptate un șir de decizii importante la nivel central care se referă la APL și satele conduse de primari. Din păcate, aceste decizii nu au fost consultate cu APL. Despre cum ar trebui să fie construit acest dialog între APL și APC, Mihail Sircheli a discutat în cadrul emisiunii Regionalii de la TV8 cu directorul executiv al CALM Viorel Furdui și primarul municipiului Edineț Constantin Cojocaru.
Cum ar trebui să fie acest dialog?
Constantin Cojocaru: Dialogul cu APC a fost întotdeauna o problemă sensibilă, probabil pentru că democrația se însușește treptat și chiar dacă RM are doar 25 de ani de independență, părerea mea este că am avansat destul de bine în ceea ce privește dialogul între toate ramurile puterii.Sigur că întotdeauna ne dorim mult mai multe rezultate, cei de la nivel local își doresc mai multă descentralizare, iar cei de la nivel central își doresc mai multă centralizare. Dacă RM s-a mișcat înainte înseamnă că dialog între aceste două puteri a fost. Sigur că nouă nu ne-a convenit dialogul care a fost în perioada guvernării comuniste sau a agrarienilor, pentru că de fapt atunci acesta nici nu a existat. Poate că nu ne convin unele abordări în ceea ce privește consultarea unor inițiative ale Guvernului cu APL. Pe de altă parte, noi ne dorim uneori ceea ce nu se poate realiza imediat.Totuși, în realitate dialog există. Primarii și consilierii locali au posibilitatea să-și expună părerea de la toate posturile TV. Prin 2007 , în calitate de primar nu aveam această posibilitate și nici să mă întâlnesc cu puterea centrală. În situația actuală, doar anul acesta ne-am întâlnit de câteva ori cu reprezentanții Guvernului și cu premierul. Am discutat despre problemele APL și ce trebuie de făcut ca să le soluționăm.Nu îmi amintesc ca în acești 25 de ani să fi avut asemenea întrevederi între primari din diferite partide și guvernare. Dialog există, poate rezultatele deocamdată nu sunt cele pe care le așteptăm, contează că atât noi, primarii, cât și puterea centrală încearcă să mențină acest dialog.
Viorel Furdui: Întrevederile dintre primari și reprezentanții APC ne fac să credem că lucrurile se schimbă și încercăm să construim niște poduri care ne vor permite să avem acest dialog instituționalizat despre care vorbim. De obicei vorbim despre problem de ordin instituțional, financiar, organizatoric. Problema cea mai mare însă, de la care demult trebuia să începem discuția, este că trebuie să stabilim clar ce înseamnă un dialog adevărat între APC și APL. În societatea noastră lipsește cultura dialogului, avem impresia că toți oamenii sunt pe baricade, dacă nu ești de acord cu ceva sau cu cineva înseamnă că deja ești inclus în lista dușmanilor. Din cauza acestei poziții, RM a pierdut tare mult timp și resurse în defavoarea soluționării multor probleme substanțiale. Din practica noastră ne-am convins că dialogul generează anumite rezultate. Exemplu în acest sens poate fi anul 2016. În 2017 dialogul între APC și APL s-a întrerut și nici rezultate nu am mai înregistrat în ceea ce privește descentralizarea sau autonomia locală. Dimpotrivă, au început presiunile asupra primarilor și asupra CALM, deoarece probabil în unele cercuri se înțelegea că așa trebuie să fie dialogul. De aceea, trebuie să conștientizăm exact ce presupune acest dialog instituționalizat. Inclusiv faptul că la întrevederea din 1 februarie, premierul Pavel Filip a propus crearea unui grup de lucru, din care să facă parte reprezentanți ai ministerelor și un grup de primari, ne face să credem că totuși noi toți trebuie să conștientizăm ce înseamnă dialog instituționalizat. În acest caz ne ajută foarte mult Consiliul Europei, care în 2012 a adoptat o Rezoluție unde este explicat foarte clar ce înseamnă dialog instituționalizat, prin prisma Cartei europene a autonomiei locale. Până recent nu se înțelegea faptul că dialogul instituționalizat este modalitatea care ne permite să soluționăm o mulțime de probleme legate de activitatea APL, autonomia locală și descentralizare. Această neînțelegere de până mai ieri a dus la aceea că nu doar în interiorul țării s-a pierdut o parte din încredere în unele cercuri ale puterii, dar și pe plan extern există unele îndoieli în privința corectitudinii actului guvernamental. În acest sens au fost mai multe semnale că în 2017, în domeniul autonomiei locale lucrurile nu au decurs tocmai așa cum trebuie. Ca și rezultat, Consiliul Europei acordă RM o atenție sporită, iar la ultimele ședințe din cadrul sesiunilor de toamnă și primăvară rapoartele CoE în ceea ce privește RM nu ne-au onorat deloc.
Recent, primarul Nicoleta Malai, din partea PL, și-a pierdut cunoștința în cadrul ședinței de judecată. Ea este învinuită în acte de corupție, ceea ce trezește însă îngrijorare este lipsa corectitudinii față de primarii care sunt în asemenea circumstanțe.
Constantin Cojocaru: Guvernarea și justiția sunt două lucruri distincte. Justiția nu este parte a guvernării, ar fi bine să nu încurcăm lucrurile. Nu este un secret faptul că în justiția din RM există o problemă, despre aceasta vorbesc și colegii noștri din Consiliul Europei. Revenind la dialogul dintre puterea central și cea locală, ar fi bine să vorbim despre lucruri concrete. Anul 2017 a fost unul dificil din punct de vedere al dialogului între APL și APC, mai ales a dialogului între APC și CALM, asociația care reprezintă majoritatea primarilor. 2016 însă a fost unul foarte bun, datorită productivității comunicării instituționale. Ceea ce am reușit să realizăm în 2016 nu am reușit în 20 de ani. Schimbarea destinației terenurilor, descentralizarea Fondului rutier, dreptul de a ne adresa la Curtea Constituțională, sunt și altele. Rezultatele acestor reforme sunt vizibile astăzi. În același timp, vedem presiunile asupra primarilor.
Cazurile primarilor de Chișinău, de Bălți, de Basarabeasca, de Taraclia sunt exemple relevante în acest sens.
Constantin Cojocaru: Aceste exemple ar trebui analizate separat. Nu spun că nu există probleme, că aceste presiuni ar avea un rezultat pozitiv, dar trebuie să recunoaștem că avem unele progrese și totodată unele problemele în anumite domenii. Justiția nu este doar problema guvernării, ci a societății, în general.
Cum putem scăpa de aceste situații când, pe de o parte, CALM cheamă APC la dialog, pe de altă parte este guvernarea în mâinile căreia este justiția. Nu putem nega faptul că autoritățile centrale au influență asupra Procuraturii, pe care o folosesc frecvent ca măsură de intimidare a APL. Cum putem în aceste condiții să construim acest dialog? Poate DVS. în calitate de reprezentant al PD nu aveți probleme?
Constantin Cojocaru: Probleme în acest sens au majoritatea primăriilor. Primarii doresc unele lucruri, în termini restrânși, doar pentru comunitatea lor. Ceea ce am observat însă după întrevedea cu premierul Pavel Filip de la 1 februarie, dar și ceea ce au accentuat ambasadorii Peter Mihalko si James Pettit și anume faptul că dialogul trebuie să fie între asociația primarilor, CALM și APC, ne-au dat un impuls nouă, dar și membrilor Guvernului și premierului, deoarece era clar că există un vid în cadrul acestei relații. A urmat întrevederea din 23 februarie, la care au participat peste 40 de primari, din diferite partide și membri ai cabinetului Filip. Am convenit să renovăm această Comisie Paritară. Toți primarii au avut posibilitatea să vorbească. A fost pentru prima dată când primarii au avut o întrevedere cu tot cabinetul de miniștri. Probleme sunt, dar sunt și acțiuni care ne vor ajuta să obținem niște rezultate. Nimeni nu neagă că avem probleme în justiție și presiune asupra primarilor, dar trebuie să stabilim exact ce putem noi, ce poate autoritatea centrală să facă și cum ne pot ajuta partenerii externi.
Dle Cojocaru, sunteți reprezentantul primarilor în CALM din partea Partidului Democrat. DVS. militați pentru un dialog instituționalizat sau pentru un dialog al APC cu primarii?
Constantin Cojocaru: Sunt vicepreședinte al CALM. De mai bine de patru ani sunt și președintele asociației primarilor PD și întotdeauna am considerat că trebuie să ne unim nu doar la nivel de partid. Altfel nu vom vedea cum să soluționăm problemele sistemic, ci vom găsi mai mult soluțiile doar la nivel de partid. Problemele trebuie să fie abordate în aprofunzimea lor, la nivel instituționalizat. Eu cred că toate primăriile trebuie să se regăsească la nivelul unei asociații, nu după liste de partid, sau după alte principii. Este foarte important că am reușit crearea acestei asociații și să putem să ne concentrăm pe elaborarea și implemetarea reformelor.
Viorel Furdui: În cei 8 ani de activitate a CALM lucrăm deja cu a 6-a guvernare. Reieșind din practica anilor 2016-2018 înțelegem că nu există stabilitate în dialog. În ceea ce privește rezultatele pe care le-am obținut, nu sunt atât de optimist. Rezultate am avut pentru că am început să discutăm și acest lucru constituie o dovadă a faptului că dialogul poate genera rezultate. Observăm însă că din cauza unor supărări sau neclarități acest dialog a încetat. Una dintre sarcinile CALM sau a oricărei alte organizații este de a bate alarma atunci când sunt probleme, iar unii dintre cei care lucrează la nivel central sunt adesea sensibili la observațiile noastre critice și din cauza acestor supărări avem de pierdut toți. Pierdem timp destinat realizării și implementării reformelor. De asemenea, ne poziționăm foarte prost în raport cu partenerii externi, deoarece reformele întârzie să fie implementate, primim semnale că situația din domeniul descentralizării și autonomiei locale chiar, uneori, se agravează.Raportorii Consiliului Europei spuneau că recomandările pentru RM din 2005 sunt valabile și astăzi. Am ajuns în anul 2018, urmează să fie publicat un nou raport al CoE privind democrația locală din RM și nu credem că va fi unul laudativ, dimpotrivă.
Constantin Cojocaru: Ceea ce am convenit în luna februarie între Guvern și CALM, cred că va fi un impuls pentru a merge mai departe. Dacă Comisia Paritară va lucra așa cum așteptăm noi, dar și cum își dorește guvernarea vom avea cu toții de câștigat.
Viorel Furdui: Sperăm și noi că se va mișca din loc carul. În luna mai va veni la Chișinău o delegație mare a CoE care va studia situația în domeniul democrației locale. În această perioadă scurtă de timp trebuie să demonstrăm că ne dorim să facem reforme, nu doar la nivel de declarații, dar și prin acțiuni concrete. Rolul central în acest process trebuie să-l aibă Comisia Paritară despre care deja am discutat cu reprezentanții Guvernului. Parcă am ajuns la un numitor comun în ceea ce privește faptul că această Comisie e trebuie să fie susținută de un grup format din tehnocrați, reprezentanți ai APC și APL, în afară de aceasta, trebuie de constituit grupuri de lucru la nivelul fiecărui minister, care ar putea soluționa probleme operative în interiorul acestor instituții, fără ca acestea să mai ajungă în cadrul grupului format din tehnocrați și nici la nivelul Comisiei Paritare.
Care ar fi recomandările pentru autoritățile centrale?
Constantin Cojocaru: Suntem un popor de oameni pașnici și nu o singură dată am demonstrat că putem să ne așezăm la masa negocierilor și să găsim soluția cea mai bună, aici, la noi în țară, fără ca sa vină Consiliul Europei și să încerce să ne unească. Sunt consvins că problemele se pot soluționa prin comunicare.
Viorel Furdui: Sunt optimist în ceea ce privește posibilitatea și șansa de a obține niște rezultate, iar pentru aceasta este nevoie de dialog și acțiuni foarte concrete, deoarece doar discuțiile nu mai sunt suficiente.
Departamentul de Comunicare al CALM
