Despre descentralizare ca un vis frumos, dar fără prea mulți bani

Descentralizare fără bani nu se poate – acesta este apelul primarilor către guvernaţi. Vor, cât mai degrabă, o autonomie financiară veritabilă. Potrivit lor, odată rezolvată problema finanţării, lucrurile vor merge din ce în ce mai bine. Dar concret se va putea vedea că s-au schimbat lucrurile abia în câţiva ani. Cel puţin, aşa s-a întâmplat în ţările din Uniunea Europeană.

Ion Gangan, primarul oraşului Nisporeni, e de părere că descentralizarea reprezintă un proces continuu. Este necesară delegarea competenţelor. În plus, el sugerează că, pe parcursul aflării sale în fruntea administraţiei publice locale, înţelege, din ce în ce mai bine, cum ar trebui să administreze treburile comunităţii.

Ion Gangan: „Cu cât înaintezi mai departe în pădure – cu atât mai multe uscături. Noi devenim mai deştepţi, mai bine pregătiţi, mai căliţi şi înţelegem din care parte bate vântul şi încotro mergem. Nu e atât de uşor, deoarece rămâne numai reclama de a fi primar. De facto, acesta nu are nicio putere, nu are nicio susţinere, nu are nicio pârghie în mâinile sale.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă că, de facto, nu aveţi putere? Legislaţia e de vină?

Ion Gangan: „Nu mai este nicio legislaţie, nimic. Daţi-mi voie să vă explic. Nu se respectă Legea privind administrarea şi deetatizarea. Noi avem nişte drepturi atât consiliul, cât şi partea executivă. Cancelaria de Stat intervine şi, de fiecare dată, ne pune piedici mari la implementarea proiectelor şi la schimbările care pot fi urgentate la moment şi nu tergiversate, prin instanţe de judecată: unu la mână. Doi: eu le mulţumesc tuturor donatorilor din ţările Uniunii Europene, cât şi din Statele Unite care ne înţeleg, ne ascultă şi ne văd pentru că, prin intermediul lor, mai multe investiţii atragem decât prin fondurile locale.”

Europa Liberă: Bugetul astăzi la Nisporeni care e?

Ion Gangan: „Până la reducerea instituţiilor care erau în subordinea primăriei, aveam 20 milioane de lei, acuma avem 9 milioane de lei. E o nimica toată.”

Europa Liberă: Pentru ce vă ajung aceste 9 mln de lei?

Ion Gangan: „Doar să întreţinem grădiniţele, să plătim energia electrică, hrana. În rest, lucrăm cu investiţii şi cu ce avem din taxele locale acumulate.”

Europa Liberă: E o problemă să aduni taxele locale?

Ion Gangan: „E cea mai mare problemă, deoarece consilierii, administraţia centrală şi cea de nivelul doi, nimeni nu îşi dă interesul pentru a agonisi tot ce se merită în buget. Toţi caută să distribuie, toţi vin şi cer.”

Europa Liberă: Care e motivul că greu colectaţi impozitele?

Ion Gangan: „Disciplina şi a cetăţeanului, şi a agentului economic, a tuturor. Avem agenţi economici destul de disciplinaţi, responsabili de achitarea impozitelor şi respectarea legislaţiei în vigoare, mai ales, a legislaţiei fiscale. Dar avem şi din acei care se fac a nu ne vedea, se fac a nu auzi şi noi atunci suntem nevoiţi să-i atacăm în judecată şi, cu anii, stăm în instanţa de judecată.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceţi că, din bugetul local reuşiţi doar să achitaţi salariile, în mare parte, ale bugetarilor.

Ion Gangan: „Întocmai.”

Europa Liberă: De unde bani pentru drumuri, pentru canalizare, pentru apeducte?

Ion Gangan: „Mai mult din investiţii. Noi venim doar cu contribuţii. Dacă administraţia centrală nu poate să ne ajute – să nu ne încurce, prin intermediul Cancelariei de Stat, să nu ne încurce… Nu ne ajuţi – nu mă încurca. Dar dacă vrei să mă ajuţi, respectă legea şi ceea ce e scris în regulamentul de activitate a Cancelariei. Prezentaţi-vă la şedinţele consiliului, luaţi cuvântul, propuneţi. Dar dânşii refuză, nu vin, ne resping. Noi suntem o verigă 

ca şi inelele competiţiilor olimpice: administraţia publică centrală, administraţia publică locală de nivelul doi şi administraţia publică locală de nivelul unu, suntem toţi o verigă, ei depind de noi, noi depindem de ei. De ce e legată una cu alta? Pentru că alegerile locale cu alegerile parlamentare nu se desfăşoară o dată, ele vin în perioade diferite. Şi atunci când cei de la alegerile parlamentare, venind la putere, prin mandatele pe care le-au obţinut, vin şi la guvernare, voturile de unde le capătă? De la noi! Vin la noi la negocieri, noi luptăm, ca, mai apoi, să fim respinşi. Cu ce ocazie?”

Europa Liberă: Până la urmă, culoarea politică vă ajută sau, mai degrabă, vă dezavantajează?

Ion Gangan: „Ne dezavantajează. Suntem parcă într-o alianţă, într-o coaliţie, într-o echipă, haideţi să luptăm în alegeri nemijlocit. Dar, în momentul când am ajuns deja la guvernare, fie locală, fie republicană, să ne căutăm de treabă, pentru interesul tuturor cetăţenilor şi al fiecărui cetăţean în parte… Pentru că noi nu împărţim interesul personal, acela a trecut, nemijlocit în alegeri, atunci se discută întrebarea, dar pe urmă deja vine interesul cetăţeanului. Eu nu cunosc reprezentantul puterii de ce culoare este, cunosc unul-doi-trei lideri, dar, în rest, cetăţeanul pe cine a votat nu cunosc, dar eu sunt obligat să îl deservesc pe orişicare ar veni. Ceea ce facem noi, orice proiect în oraş, în raion, în republică, este binevenit pentru toţi cetăţenii. Orice proiect ar fi, beneficiez de el şi eu, şi copilul meu, şi rudele, de toate culorile şi vârstă şi aşa mai departe.”

Europa Liberă: O reformă administrativă ar trebui?

Ion Gangan: „Eu cred că da. Dacă mie, la nivel de oraşul Nisporeni, ar merge acuma şi mi-ar arăta hotarul dintre Nisporeni şi Vărzăreşti, eu îl sărut, îl strâng în braţe  şi îi dăruiesc o sticlă de vin spumant.”

Europa Liberă: Dar litigiile acestea totuşi sunt mari între localităţi?

La Nisporeni

Ion Gangan: „Sunt, dar, la noi, de pildă, nu se observă lucrul acesta. Şi eu nu văd nicio piedică ca aşezarea geografică, serviciile pe care le prestăm, proiectele pe care le implementăm pentru Nisporeni, Şendreni, Vărzăreşti, sunt ca pentru o aşezare unică. Eu mă bucur că, odată cu implementarea proiectului „Poligonul cu deşeuri”, un proiect regional, vom presta servicii şi pentru Vărzăreştii, şi pentru Şendreni, apă şi canalizare pentru Vărzăreşti şi Nisporeni. Acuma implementăm un proiect de dezvoltare a turismului în regiune, de  la primăria oraşului Nisporeni, mănăstirea Vărzăreşti şi ieşirea la Poltava, unde e implicată primăria oraşului Nisporeni, consiliul raional, cât şi primăria Vărzăreşti. Toate proiectele sunt comune şi nu numai. Primăriile ar beneficia de mai puţină administrare, dar de specialişti mai competenţi.”

Europa Liberă: Primarii sunt o armată puternică care poate să bată la uşa guvernanţilor ca să obţină de ce au nevoie comunităţile şi cetăţenii?

Ion Gangan: „Eu mă închin în faţa tuturor primarilor, deoarece sunt îmbrăcat în aceeaşi cămaşă ca şi dumnealor. Toate neajunsurile şi toate succesele care sunt le am şi eu, şi dumnealor. Congresul aleşilor locali şi angajaţii sunt nişte profesionişti şi majoritatea trecuţi prin administraţia publică locală, foşti primari, care ştiu şi cunosc viaţa unui primar, eu sunt membru activ.”

Europa Liberă: În câţi ani vedeţi Nisporenii ca o localitate europenizată?

Ion Gangan: „În câţiva ani, atunci când va împlini 400 de ani, din momentul fondării. Să fim sănătoşi, doamna Valentina, am să vă invit la această măsură importantă.”

Europa Liberă: Peste câţi ani?

Ion Gangan: „Până atunci ne despart vreo 6 ani. Cu susţinerea tuturor cetăţenilor din oraş, noi ne vom atinge scopul.”

Europa Liberă: Dar înţelege lumea ce înseamnă parcurs european al ţării, integrare europeană, standarde europene, asistenţă din partea UE?

Ion Gangan: „O bună parte înţeleg foarte bine că, într-adevăr, vin schimbări enorme, mari. Mulţi cetăţeni vin şi ne dau multe idei cum decurg lucrurile în ţările europene, ne dau idei noi şi în ceea ce facem noi. Dar o bună parte de cetăţeni ştiu numai a cere şi nu duc cont de faptul că, pentru a exista bani în bugetul primăriei, trebuie să se plătească nişte taxe şi impozite.”

Europa Liberă: Cum vedeţi totuşi relaţia putere locală-putere centrală?

Ion Gangan: „Eu cred că vom apleca urechea, ne vom asculta durerile unii altora, deoarece mâine-poimâine bat alegerile la uşă. Şi am să îmi exprim durerile, am să fiu la orice întâlnire, cu reprezentanţii tuturor partidelor şi vom da întrebări şi atunci vom sta la discuţii, dacă nu înţelegem de pe acuma.”

***

Şi edilul capitalei, Dorin Chirtoacă, se referă la importanţa reformelor în cadrul administraţiei publice: descentralizarea fiscală, consolidarea autonomiei locale, necesitatea urgentării transparenţei în cadrul autorităţilor publice şi democraţiei locale, participarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor. În ce măsură se va putea implementa în Republica Moldova această descentralizare, având în vedere dificultăţile întâmpinate până acum de primari? De aici am pornit discuţia la microfonul Europei Libere cu Dorin Chirtoacă.

Dorin Chirtoacă: „Despre descentralizare se vorbeşte de 20 de ani şi, din păcate, s-a adoptat doar o strategie care este şi ea pe hârtie. Paşi reali pentru ca administraţia locală să devină putere publică deocamdată nu s-au făcut. Primăriile din Republica Moldova sunt, de fapt, nişte prestatori de servicii, însă nu au posibilitatea, în regim de putere publică, să îşi impună poziţia şi punctul de vedere, având mandatul cetăţenilor, până la urmă.”

Europa Liberă: Dar nu sunt de vină şi primăriile, în frunte cu edilii, că nu bat mai insistent la uşă şi că nu cer mai mult de la Parlament?

Dorin Chirtoacă: „S-a ajuns până la proteste, dar nu conştientizează, probabil, încă nici societatea în aşa măsură, încât să-i sancţioneze pe parlamentari pentru faptul că, timp de 4 ani, nu au acţionat, în vederea descentralizării, la modul real. Şi lucrurile se pierd, în perioada aceasta. Pe oameni îi deranjează, în primul rând, sărăcia, locurile de muncă şi, probabil, încă nu reuşesc să înţeleagă sută la sută  cine trebuie sancţionat pentru faptul că primarii nu au, în ziua de astăzi, suficiente competenţe. Iar primarii, la rândul lor, fiind aleşi, încearcă şi ei din răsputeri 

să facă ceva pentru că nu pot, după 4 ani, să spună: „Îmi pare rău, nu am putut să fac nimic pentru că nu am avut competenţe”. Oamenii vor întreba: „Bine, de ce ai mai candidat atunci?”. Deci este un cerc vicios aici şi, până la urmă, cineva va trebui să-l rupă, la nivel de Parlament, prin modificare de lege. Însă descentralizare înseamnă transfer de putere la nivel local. Şi, din păcate, evident, cei care au puterea nu vor să o dea. Se ştie din ce motive. Vom insista mai departe.”

Europa Liberă: Motivele sunt politice?

Dorin Chirtoacă: „Evident, da.”

Europa Liberă: Pentru că au nevoie de alegători în timpul campaniilor electorale?

Dorin Chirtoacă: „Orice putere publică, orice instrument, orice pârghie înseamnă posibilitatea de a influenţa, timp de 4 ani, inclusiv la alegeri. Resursa administrativă, aşa numită şi cunoscută sub această expresie la noi, din acest punct de vedere, de multe ori, primarii se încearcă a fi, într-un fel, cumpăraţi, adică să li se dea un proiect de la bugetul de stat, câteva zeci de mii de lei, sute de mii de lei sau câteva milioane de lei, pentru ca să facă şi 

ei ceva în teritoriu. Nu se mai uită nimeni la competenţe. Şi măcar prin acel proiect cumva să iasă în faţă, mai cheamă pe cineva de la nivel central, mai taie o panglică şi, prin aceasta, să ajungă la următoarele alegeri şi, respectiv, să încerce să mai obţină un mandat. Deci oamenii sunt prinşi între ciocan şi nicovală. Şi încă, probabil, nu a ajuns cuţitul la os,  după cum se vede, de nu se exprimă toţi la unison, suficient de puternic şi societatea, în acelaşi timp, să îi susţină.”

Europa Liberă: Sunt aproape 1000 de primari şi doar 101 deputaţi în Parlament. S-ar părea că raportul este unul semnificativ.

Dorin Chirtoacă: „Probabil, când dintre aceşti primari, vor ajunge mai bine de 50 de deputaţi în Parlament şi aceşti primari, ajungând în Parlament sau alţii ca ei, nu se vor uita la faptul că va avea de pierdut puterea centrală prin transferul de putere la nivel local, abia atunci lucrurile vor începe să se schimbe spre bine în Moldova. Deocamdată, după ce practic nu au avut niciun fel de activitate administrativă sau politică, unii colegi din Parlament au ajuns să dea lecţii primarilor, unii dintre care au experienţă de 10 ani sau de 15 ani şi, slavă Domnului, se descurcă foarte bine în administraţie şi în legi. Este doar o chestiune strict de interes meschin, de grup.”

Europa Liberă: Am auzit şi de la primarii care fac parte din componenţa municipalităţii că tot aţi ţine centralizat multe dintre pârghii.

Dorin Chirtoacă: „Investiţiile în suburbii, dacă e vorba de partea financiară…”

Europa Liberă: …da, de investiţii în suburbii…

Dorin Chirtoacă: „…au crescut de 10 ori, în ultimii 6 ani. Care sat din Republica Moldova beneficiază astăzi de 4 milioane lei investiţii, plus la aceasta, de acoperirea cheltuielilor curente, a salariilor, energiei electrice, apei şi aşa mai departe? Sunt circa 1 mlrd de lei investiţii în suburbii, în ultimii 6 ani. Nu există alte 18 comune, dar, în total 35 de sate, nu există alte 35 de sate în Republica Moldova, care să fi obţinut, timp de 6 ani, un miliard de lei. Nu există, este doar în municipiul Chişinău pentru că este o prioritate pentru noi să echilibrăm situaţia dintre suburbie şi oraş. În ceea ce priveşte competenţele, competenţele se atribuie prin lege. Din consiliul municipal şi de la primărie nu am făcut altceva decât să excludem discriminarea. Înainte erau discriminate satele, anumiţi primari primeau mai mult, alţii primeau mai puţin.”

Europa Liberă: Nu era echitatea aceasta.

Dorin Chirtoacă: „Acuma mai mult au fost favorizate satele mai mici, aş spune, în detrimentul localităţilor mai mari. Şi, în prezent, vom aplica două criterii: un minim pentru fiecare şi, după aceea, per capita, în funcţie de numărul de locuitori, un adaos la fiecare localitate. Respectiv, localităţile mai mari vor primi ceva mai mult.”

Valentina Ursu

Europa Liberă: Domnule Chirtoacă, s-a vorbit mult despre o conlucrare a autorităţilor centrale cu cele locale, în baza respectului reciproc, în scopul construirii unei administraţii locale moderne. Scopul final trebuie să fie asigurarea populaţiei cu servicii publice de calitate. Despre impactul descentralizării când se va putea discuta? Credeţi că despre o descentralizare şi autonomie locală mai poate fi vorba, până la finele mandatului actualilor deputaţi sau acest subiect va fi trecut pe ordinea de zi a viitorului Parlament?

Dorin Chirtoacă: „Numai după următoarele alegeri parlamentare, în cazul în care vom avea o majoritate democratică în Parlament, care nu doar să vorbească despre acest lucru, dar şi să îl facă. Personal nu am nicio problemă să fie realizat transferul de putere de la nivel central la nivel local pentru ca la nivel central să se poată ocupa guvernul şi Parlamentul de strategii, de lucruri care ar duce la deschiderea Republicii Moldova pentru investiţii, la setarea unor mecanisme care să o facă funcţională, Republica Moldova, şi care să dea voie ca toate treburile curente să se rezolve la nivel local, inclusiv partea legată de pedeapsă. Or, la noi s-a ajuns la o supracentralizae a tuturor atribuţiilor şi anume: poliţie, educaţie, finanţe, comerţ şi aşa mai departe. Aceasta este absurd. Şi aceasta am spus-o şi la Bruxelles colegilor de acolo. Din păcate, nu putem vorbi despre sută la sută istorii de succes în Republica Moldova. Mai degrabă vorbim despre ascunderea gunoiului sub preş. Întrucât sunt multe nereguli, sunt iată câteva exemple numai despre centralizarea atribuţiilor, nu mai vorbesc despre corupţie şi de ilegalităţi şi aşa mai departe, despre faptul că dânşii ne dau împrumuturi de sute de milioane de euro, dar noi le furăm prin Banca de Economii sau prin alte entităţi statale sau falimentăm anumite întreprinderi, [facem] privatizări netransparente etc. Toate acestea vor veni ca efect de bumerang, până la urmă, asupra noastră, asupra Republicii Moldova, mai devreme sau mai târziu. Iar pe europeni îi înţeleg, ei vor ca Republica Moldova să meargă înainte şi, dacă se vor apuca să facă educaţie cu noi, s-ar putea să ne oprim sau chiar să dăm înapoi. Şi evident că încearcă să evite orice fel de situaţie când Republica Moldova ar intra într-un con de umbră, mai ales, că avem probleme şi mai mari în Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaigian.”

Europa Liberă: Deci ţările care fac parte in cadrul Parteneriatului Estic?

Dorin Chirtoacă: „Noi, de fapt, suntem norocoşii Parteneriatului Estic, dar dăm cu piciorul şi în acest noroc, prin comportamentul nostru la faţa locului, prin faptul că profităm de susţinerea Europei şi nu aplicăm standardele europene în condiţiile în care chiar am putea să o facem. Şi ne complacem în situaţia de a face poze la drapelul european şi, în paralel, în a aranja lucrurile, conform standardelor tranziţiei şi ale prihvatizării.”

Europa Liberă: Dar pentru Republica Moldova, un stat cu o populaţie de peste 3 mln cetăţeni, nu sunt prea mult totuşi nouă sute şi ceva de primării, dacă nu luăm în calcul că există administraţie locală şi dincolo de Nistru?

Dorin Chirtoacă: „Pentru a răspunde la această întrebare, este nevoie de o evaluare făcută pe cifre, pe eficienţă, pe resurse, pe tot. Din câte cunosc, orice reformă de acest gen ar fi extrem de dureroasă. Dar, în mod normal, trebuie mers la raţionalizarea administraţiei şi, respectiv, a tot ce înseamnă birocraţie. Însă trebuie, în acelaşi timp, ca serviciile să rămână la îndemâna oamenilor, aproape de ei. Dacă, de exemplu, s-ar renunţa la câteva primării şi, în acelaşi timp, s-ar renunţaşi şi la serviciile prestate de primării, evident că aceasta ar duce la incomodităţi şi oamenii s-ar supăra şi ar vrea primăriile înapoi.”

Europa Liberă: Dar se poate de renunţat la primării şi lăsa funcţionari care să aibă grijă să presteze aceste servicii cetăţeanului.

Dorin Chirtoacă: „Tocmai la aceasta mă refeream, încercam şi eu să mă refer. Serviciile trebuie să rămână cât mai aproape de cetăţean. Dacă omul are acces la servicii şi serviciile sunt în regulă, nu cred că îl va afecta foarte mult faptul că sunt 3-4-5 sate într-o comună. În acelaşi timp, trebuie de ţinut cont şi de specificul fiecărei localităţi. Înclin să cred că astăzi nu că este atât de costisitoare întreţinerea propriu-zisă a unei primării din sat, pentru că este vorba de 5-7-9 funcţionari la 1.000 sau 2.000 de locuitori, nu ar fi atât de mult, cu tot cu primar. De aceea acuma trebuie găsite posibilităţi, probabil, pentru ca autorităţile locale să aibă mai multe surse, iar fondurile europene să ajungă şi direct către primării. Aceasta am cerut şi colegilor de la Bruxelles. Guvernul primeşte astăzi peste 100 mln de euro la buget, ca asistenţă directă pentru dezvoltare, pentru cheltuieli curente şi aşa mai departe. De ce jumătate din aceşti bani nu ar merge direct către primării? Cum vine la guvern, aşa să meargă şi la primării, că, până la urmă, vorbim de autorităţi cu drepturi egale, şi Parlamentul a fost ales, şi guvernul este ales de Parlament şi, respectiv, primari sunt aleşi de populaţie. De ce unii beneficiază de fonduri, alţii nu beneficiază de fonduri? Şi vreau să vă spun că, dacă s-ar da jumătate din sumă anual, 50 de mln de euro, către aceste 900 de primării ale noastre, să admitem, câte 50.000 de euro la fiecare, ar fi aproape câte 1 mln de lei la fiecare localitate. Ar fi mană cerească pentru primăriile din Moldova. Pentru că 1 mln de lei pe an astăzi practic nu primeşte nimeni, primesc fie deloc sau foarte puţin, câteva zeci sau sute de mii de lei. Şi aceasta ar da posibilitate să apară proiecte europene vizibile în comunitate, oamenii ar vedea ce înseamnă Europa la ei acasă, la ei în sat. Şi mai repede şi-ar schimba punctul de vedere, mai repede şi-ar dori poate 

să meargă şi ei spre Europa. Oamenii, din păcate, la ţară nu au alt termen de comparaţie decât Uniunea Sovietică. Ori, cu un asemenea termen de comparaţie şi cu degradarea din ultimii 20 de ani, este foarte uşor să prezici ce ar vrea omul mai departe, mai ales, dacă este în vârstă. Or, aceasta se pare că nu vor să înţeleagă nici cei de la Chişinău, dar celor de la Bruxelles am realizat că nu le ajung resurse umane sau, mai ştiu, alte… Cu toate că noi vom insista ca acest lucru să se întâmple. Nu este corect, la urma urmei, ca cineva să primească fonduri europene, pur şi simplu, pentru că se numeşte guvern. Iar altcineva să nu primească nimic şi să meargă cu mâna întinsă, tot timpul la guvern. Nu ar trebui niciodată primarii să meargă cu mâna întinsă la guvern. Nu este situaţia Chişinăului, la noi este altceva, e o problemă politică, pentru că totdeauna primăria Chişinău a reprezentat, nu ştiu de ce, un pericol pentru guvernele care au fost, dar mă refer la primăriile din sate.”

Europa Liberă: Deci s-ar putea totuşi ca guvernarea locală să ajungă de importanţă naţională?

Dorin Chirtoacă: „Guvernarea locală este mai de importanţă naţională decât guvernarea centrală. Ea este aproape de oameni, este în relaţie directă cu cetăţeanul. Chiar şi în sondaje, încrederea locuitorilor este mai mare şi se menţine constant mai mare în primării decât în guvern, Parlament şi Preşedinţie, care sunt la coada clasamentului. Tradiţia, de 20 de ani, pe care o avem în Republica Moldova, de a alege primarii, a adus în conştiinţa cetăţenilor faptul că primăria este o instituţie pe care te poţi baza într-o minimă măsură, dar totuşi se simte acest lucru şi oamenii privesc, până la urmă, pozitiv primăriile din Republica Moldova. Dacă ar înţelege guvernanţii că, dând împuterniciri, dând putere primăriilor, aceasta ar duce la consolidarea statului, inclusiv a 

Preşedinţiei, Parlamentului şi guvernului, atunci am merge mult mai repede către tot ceea ce ne dorim. Dar, din păcate, ori lucrurile nu sunt înţelese, ori oamenii vor să trăiască după sistemul sovietic. Cine ajunge la putere, crede că acolo se va menţine pentru totdeauna, îşi aduce toate pârghiile sub el şi încearcă să dirijeze cu acele pârghii pentru a influenţa şi a ţine, de fapt, sub control, întreaga societate, dacă e posibil, şi întreaga mass-medie, toate primăriile, şi tot ceea ce mişcă economic şi aşa mai departe în Moldova.”

Europa Liberă: Întrebarea firească: din moment ce PL a făcut parte din Alianţa pentru Integrare Europeană, coaliţie care a guvernat şi mai guvernează statul, trebuiau să insiste şi deputaţii liberali pe această idee de descentralizare.

Dorin Chirtoacă: „Toate proiectele de legi, în acest sens, au fost puse, pur şi simplu, pe poliţă, lăsate în aşteptare, din motiv că nu se găsea consensul, iar, între timp, s-a acordat prioritate altor legi, unora inclusiv stupide, cum este aceasta cu interzicerea vânzării vinului sau a alcoolului după ora 22. Haideţi să fim serioşi: ori facem legea prohibiţiei ca în Suedia şi e un singur magazin pe localitate, ori ce fel de tratament este al cetăţenilor: intri în magazin şi vezi o funie şi cu o foaie pe ea. Aceasta nu e Europa deloc. Deci iată, din păcate, care au fost priorităţile: fiecare s-a trezit dimineaţa cu nişte idei, beneficiind de un mai mare sprijin în Parlament, le-a scos, le-a făcut proiecte de legi. Şi aşa, haotic, s-au votat nişte lucruri, lucrurile importante fiind lăcate la o parte, din păcate.”

***

Se pare că dezideratul descentralizării ar fi unul important şi pentru guvernanţi. Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, sugerează că reforma sistemului de administrare locală este un proces de durată lungă.

Igor Corman și Valentina Ursu

Igor Corman: „Reforma administraţiei publice locale este una foarte importantă. Şi chiar dacă noi avem strategii, ele trebuie să fie implementate. Şi este un lucru destul de anevoios. Consider că nu s-a procedat corect, atunci când a fost lichidat Ministerul Administraţiei Publice Locale. A rămas acest subiect la Cancelaria de Stat, dar acolo este un grup redus de persoane care nu poate să substituie activitatea unui minister. Fiindcă, într-adevăr, o astfel de reformă complicată, ca s-o implementezi, ai nevoie de capacităţi, ai nevoie de oameni. De multe ori, primarii, pur şi simplu, nu mai ştiu unde să meargă şi cui să se adreseze cu multiplele probleme care sunt.”

Europa Liberă: Sau reproşează că vin la ministere, trebuie să bată mult la uşă ca să li se deschidă.

Igor Corman: „Aşa este. Noi cunoaştem problema. Bine, sunt şi cauze obiective, fiindcă nu poţi, într-adevăr, să schimbi situaţia peste noapte. Oamenii au cu totul alte aşteptări. Dar, realist vorbind, eu nu cred că noi o să putem, aşa cum s-ar cuveni, pe mandatul scurt pe care îl avem, de un an şi jumătate, să ne apucăm de această reformă. Cu părere de rău, am pierdut mult timp. Trebuia să o luăm încă din anul 2009, ca prioritate. Dar cu atâtea campanii electorale prin câte am trecut până acum, cu această criză politică, am pierdut mult timp. Cel puţin, anumite modificări la legislaţie, care vin să consolideze administraţia publică locală, noi trebuie să le facem. Am votat această Lege cu privire la finanţele publice, chiar dacă aceste 

modificări tot nu sunt perfecte. Am auzit diferite opinii din teritoriu, dar situaţia se schimbă spre bine. Fiindcă ei au nevoie de lichidarea acestor bariere birocratice care existau până nu demult, să aibă mai multe acumulări la bugetele locale, să poată planifica altfel, la faţa locului, ei ştiu mai bine ce necesităţi au. Să nu umble cu mâna întinsă de fiecare dată la centru. Trebuie să fim şi mai departe sensibili la alte doleanţe care sunt în teritoriu, să sprijinim primarii. Dar încă o dată, repet, aşa cum ar trebui s-o facem, eu cred că noi ar trebui să ne pregătim, dar nu cred că este o chestiune pe termen scurt, fiindcă e o problemă prea complexă. Şi decât să ne grăbim acum şi mai mult să încurcăm iţele, este mai bine să se facă consultări suficiente cu primarii, să avem un plan de acţiuni bine pus la punct şi apoi să o facem, fără ca să creăm probleme adiţionale.”