Reprezentanții Consiliului Europei au constatat că autonomia financiară a autorităților publice locale este foarte limitată, veniturile proprii ale APL sunt foarte modeste, autoritățile locale fiind dependente de transferurile de la stat și subsidii. Potrivit studiilor asociației autorităților locale din Sud-Estul Europei NALAS, în anul 2019, din totalul resurselor APL, 65% erau transferuri de la stat, doar 11% constituiau veniturile proprii și 15% cele din impozite locale. Expertul CALM Viorel Gârbu a explicat pentru nokta.md că veniturile din colectarea impozitelor sunt foarte mici. În 2012 a fost adoptată Strategia Națională de Descentralizare și planul de acțiuni privind implementarea acesteia, termenul fiind prelungit până în anul 2018. Experți naționali dar și raportorii Consiliului Europei au constatat că strategia a fost realizată într-o proporție nesemnificativă, fiind atestată chiar o tendință de centralizare a puterii. În recomandările Consiliului Europei din 2019 se menționează că în nenumărate cazuri, autoritățile centrale ale Republicii Moldova deleagă noi competențe APL fără a prevedea și resurse financiare pentru acoperirea acestora. Consilierul Consiliului municipal Soroca Elena Bodnarenco a scos în evidență faptul că comunitățile locale în care primarul face parte din partidul de guvernământ problemele se soluționează ușor din contul resurselor bugetului de stat, pe când celelalte APL-uri sunt nevoite să se descurce cum pot. O altă concluzie desprinsă din dezbaterile din cadrul emisiunii Regionalii de la TV8, realizată în contextul marcării la 1 februarie a Zilei autonomiei locale și a lucrătorului din administrația publică locală este că atât timp cât autoritățile centrale nu sunt gata să împartă puterea cu autoritățile locale, descentralizarea în RM va rămâne la nivel de declarații, fără rezultate concrete și efective.

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Viorel Furdui a explicat că democrația și autonomia locală reprezintă un sistem administrativ bazat pe principiile descentralizării și este un element fundamental al unui stat modern, alături de justiție, lupta împotriva corupției, economia funcțională, apărarea drepturilor omului, libertatea mass-media etc. „CALM mereu a atras atenția asupra faptului că elementul autonomiei locale încă rămâne în umbră în statul nostru.  Încă de proclamarea independenței Republicii Moldova au început discuțiile privind necesitatea de a crea și consolida autonomia locală, un principiu prevăzut în Constituția RM pe care îl regăsim și în Carta Europeană a Autonomiei Locale. În acest sens au fost adoptate mai multe acte normative importante, inclusiv Legea Administrației Publice Locale, Legea cu privire la descentralizare, Strategii etc. Din acest punct de vedere, la nivel de concept există autonomie locală în Republica Moldova. Cu toate acestea, problema principală rămâne a fi implementarea tuturor acestor prevederi. Comparând situația din acest domeniu de acum 10 sau 20 de ani putem spune că într-o oarecare măsură am avansat pe această dimensiune. În același timp, mai există foarte multe lacune și restanțe, iar noi suntem obligați să perfecționăm sistemul care există.”

Secretarul general adjunct al Guvernului Adrian Ermurachi afirmă că noi am reușit să avansăm, inclusiv în domeniul respectării anumitor angajamente asumate în domeniul descentralizării, dar și în asigurarea unor elemente care consolidează autonomia locală. „Totodată, nu cred că este vreun stat în lume care ar putea afirma că autoritatea publică locală are suficientă autonomie. Mereu vor exista dezbateri pentru a vedea până unde poate fi consolidată autonomia locală.” Potrivit secretarului general adjunct, important este să avem un echilibru între autoritățile centrale și APL, astfel încât cetățeanul să se simtă important în acest proces al democrației și să beneficieze de calitatea serviciilor prestate de APC și APL. „În Recomandarea din 2019 a Consiliului Europei se regăsesc și restanțele anterioare. La acest subiect am avut discuții cu CALM, au fost misiuni de evaluare și în rezultatul acestora am creat un concept privind noua foaie de parcurs cu Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Sunt convins că în următorii ani vom avansa și mai mult în îndeplinirea acestor angajamente și recomandări ale CoE.”

Primarul municipiului Cahul, vicepreședintele CALM Nicolae Dandiș consideră că ar trebui să acordăm mai mult timp obstacolelor care nu permit ca autonomia locală să fie resimțită de fiecare cetățean și aceasta să nu rămână doar o prevedere constituțională. „Mereu există aceste două tabere în care unii vor mai multă autonomie locală iar alții să tem să ofere cuiva mai multă putere. Pentru a înlătura toate restanțele este nevoie de voință politică și trebuie de ținut cont de demersurile pe care APL le prezintă autorităților centrale. Totodată, legislația existentă trebuie să funcționeze, la fel de importantă fiind și comunicarea dintre APC și APL.

Vorbind despre constatarea Consiliul Europei din aprilie 2019 privind recentralizarea puterii în Republica Moldova, Viorel Furdui a amintit că ultimii trei-patru ani au fost destul de complicați pentru țara noastră. „Am avut cazuri de presiune asupra primarilor, de anulare a legilor, de invalidare a alegerilor locale din municipiul Chișinău etc. Democrația locală a fost în pericol și din acest motiv au fost umbrite anumite rezultate înregistrate. Lipsa continuității a fost o altă problemă majoră și nu în zadar raportorii CoE au sesizat aceste tendințe de recentralizare. Totodată, raportorii CoE au atras atenția asupra faptului că majoritatea recomandărilor CoE pentru autorităților statului nu au fost implementate în ultimii 20 de ani.

Potrivit secretarului general adjunct al Guvernului, e foarte greu să vorbim despre  o centralizare a puterii în ultimii șapte ani, mai ales dacă vom compara raportul CoE din 2019 cu cel din 2012. „Concluziile privind centralizarea au fost determinate de anumite elemente concrete. Cu toate acestea, de atunci și până acum am lucrat la multe dintre aceste restanțe și în noua foaie de parcurs care urmează să o agreăm și să o semnăm cu CoE se pune accent pe depășirea tuturor acelor elemente care încă mai creează dificultăți în implementarea anumitor competențe sau în procesul de consolidare a autonomiei locale. Cred că elementul -cheie în acest raport al CoE dar și în viitoarea foaie de parcurs este comunicarea. Dacă vom reuși să asigurăm această comunicare între toți actorii, concluziile finale vor fi mult mai pozitive și am putea să vorbim despre viitor, fără a ne axa prea mult pe trecut.”

Nicolae Dandiș consideră că tendința de centralizare sau descentralizare este marcată de tonul politic care este dat de primele persoane în stat, de modul în care sunt implementate anumite programe și strategii naționale dar, mai ales, de cum funcționează anumite legi. „Pe noi mai puțin ne interesează dacă dintr-o sută de puncte ale unui document s-au realizat 60 sau 70%. Ar putea fi unu sau două acte normative care nu sunt adoptate sau nu funcționează și care pot crea probleme la nivel local. Ultimele guverne au declarat că prioritatea națională este integrarea europeană. Avem și un acord de asociere cu UE, iar termenii-cheie din punctele care vizează APL sunt consolidarea capacităților și anume la acest capitol mai avem multe restanțe.”

Întrebați despre potențialele riscuri de a încuraja corupția la nivel local în cazul în care în comunitățile locale vor ajunge mai multe resurse financiare,  Viorel Furdui a amintit că sub paravanul luptei cu corupția, mai ales în perioada 2017-2019, anumite organe ale statului au fost folosite în calitate de bâtă politică.  „Pentru orice guvern autonomia locală trebuie să fie o prioritate. Descentralizarea financiară și acordarea mai multor posibilități APL de a soluționa problemele cetățenilor ar putea fi o soluție de combatere a corupției la nivel central. Cea mai mare problemă nu e acolo unde sunt 10% sau 20% din banii statului, adică la nivel local, dar acolo unde sunt 80% din resursele bugetului național, adică la nivel central. Acolo trebuie de identificat, în mare parte, corupția iar instrumentul care se numește descentralizare financiară este unul esențial în această luptă.”

Și Adrian Ermurachi a fost de părere că descentralizarea financiară nu reprezintă un risc sau că îi va expune pe primari actului de corupție. „Descentralizarea financiară înseamnă că la nivel local răspunzi mult mai eficient așteptărilor cetățenilor. Provocarea majoră pe care o are Guvernul este de a se asigura că  atunci când elaborează politici toate cele 900 de primării sunt vizate și vor avea de câștigat.”

Primarul municipiului Cahul a evidențiat faptul că primarii sunt responsabili de implementarea legislației la nivel local și a deciziilor Consiliului local iar pentru asta este nevoie de a cunoaște legislația.  „Municipiul Cahul este capitala de sud a țării și cu toate acestea de mai bine de cinci ani de când sunt primar nu am fost invitat niciodată în cadrul vreunui grup de lucru de la nivel central privind problemele municipalităților, alte chestiuni strategice, politici naționale sau regionale. Pe de altă parte, dacă se începe un proces atunci acesta adesea nu este dus până la capăt. De exemplu, există hotărârea de Guvern cu privire la orașe poli de creștere și mă întreb unde sunt banii pentru 2021 pentru a realiza măcar ceva în acest sens.” Nicolae Dandiș a amintit  că nu există poliție locală, chiar dacă primarii vorbesc de ani buni despre această necesitate. „Acest obiectiv s-a regăsit în două programe de guvernare și totuși nu a fost realizat. Și atunci mă întreb care sunt pârghiile cu ajutorul cărora am putea acționa și realiza competențele. În toate documentele de politici publice este evidențiată comunicarea și relația cu cetățenii, îmi doresc să existe această relație și între APC și APL, ea să fie într-o manieră instituționalizată și pe dimensiuni concrete, mai ales că țara noastră nu este atât de mare.” Primarul de Cahul a constatat că imaginea Guvernului în teritoriu este creată de către colaboratorii serviciilor desconcentrate ale APC. „Întrebați orice primar din țara aceasta despre cum sunt prestate aceste servicii și vă veți da seama despre relația pe care o au APL cu Guvernul. Miniștrii, premierul ar trebui să le amintească angajaților acestor serviciilor desconcentrate că primarii le sunt parteneri.”

Directorul executiv al CALM a reiterat despre necesitatea creării mecanismelor de comunicare instituționalizată  între experțiii CALM/ APL și APC. „Din păcate, acest proces trenează de mai mulți ani. Deși la nivel legislativ avem Comisie Paritară, grupuri de lucru de pe lângă ministerele de resort, totuși acestea nu sunt funcționale. Pentru a putea avansa este nevoie de a exploata acest potențial enorm. Sunt convins că recomandările și propunerile APL ar ajunge la factorii de decizie în cazul în care ar exista acest instrument de comunicare și astfel am soluționa foarte multe probleme.”

Serviciul de Comunicare al CALM

Imprimare