În cadrul discuției publice „Descentralizarea în contextul crizei refugiaților”, directorul executiv al CALM Viorel Furdui a mulțumit organizatorilor pentru abordarea bazate pe date. „Cu toate acestea, aceste abordări, mai ales când discutăm despre reforma administrației publice locale, se asociază cu spusele prietenului nostru Emil Drăghici, președinte al Asociației Comunelor din România, că satele nu sunt sume, oamenii nu sunt cifre. Trebuie să fim foarte atenți când vorbim despre această reformă la nivel local, să ținem cont de faptul că acolo trăiesc oameni care, la moment, au o anumită situație economică, financiară, acces la servicii etc, și în cazul unor perturbări urmează să se schimbe drastic situația lor.”
Un alt aspect asupra căruia directorul executiv al CALM a atras atenția este menționarea faptului că deja ar exista unele concepte privind reforma APL, că se lucrează asupra politicii fiscale etc, dar autoritățile locale și CALM nu cunosc nimic despre acest lucru. „Este interesant să cunoaștem pentru cine se face acest concept, cine le-a elaborat? Eu cred că anume aici este una dintre principalele probleme a întregului proces de reforme. Cineva face reforme fără ca acestea să fie consultate, agreate și după aceasta apar foarte multe neclarități. Ați văzut că există foarte multe propuneri din partea APL și întrebarea mea este de ce noi pe parcursul unui an întreg așa și nu am inițiat un veritabil proces de discuții? Să discutăm ce facem cu impozitul pe venitul persoanelor fizice, impozitul pe venitul persoanelor juridice, cel funciar etc.” Viorel Furdui a amintit că de ani de zile există un pachet de modificări și propuneri concrete, raționale care ar ajuta inclusiv guvernarea actuală în avansarea pe mai multe direcții.
Vorbind despre descentralizare, Viorel Furdui a constatat că acesta este un instrument, o soluție și este nevoie de înțelegere din partea clasei politice actuale a importanței acesteia. „De cel puțin zece ani spunem că este foarte important să se înțeleagă cât de importantă este descentralizarea ca instrument, ca soluție la majoritatea problemelor. În ultima perioadă am constatat că militarii din Ucraina vorbesc despre descentralizare în armată, un domeniu considerat foarte centralizat. Atunci când sunt comparate acțiunile armatei ucrainene în raport cu cele ale părții ruse, se constată că ucraineni au succes deoarece au o mai mare descentralizare, țin cont de situația concretă din teritoriu și pot adapta acțiunile lor fără a aștepta permisiunea de la centru. Exact așa este și în cazul localităților noastre, fiecare are specificul său. De ani de zile repetăm că în cazul în care Guvernul nu are capacitate, aceasta e situația, înțelegem că există tot felul de crize: economică, pandemică, etc. și dacă nu există posibilitatea de a majora salariile în APL, dați-le voie APL să-și motiveze salariații din resursele proprii. Constituția Republicii Moldova legislația noastră, Carta Europeană a autonomiei locale definesc ce înseamnă autonomie locală organizațională, financiară, economică, patrimonială. Puneți niște limite în lege și dați-le voie să se descurce la nivel local.”
Directorul executiv al CALM a menționat că și în aceste condiții majoritatea APL se descurcă, dar trebuie să ocolească legile, să anunțe concursuri, dar să angajeze oameni în baza unor contracte de prestări servicii, adică însuși statul pune în situație dificilă administrația publică locală.
În altă ordine de idei, Viorel Furdui a îndemnat participanții la discuția publică să fie atenți la termene. „Dacă vrem să ne înglodăm în procesul de realizare a reformei, atunci ar trebui s-o numim administrativ-teritorială. Trebuie să ținem cont de contextul social și istoric, de faptul că în mentalitatea oamenilor a rămas reformele ca niște nereușite, chiar dacă unele au fost bine intenționate. Toată lumea care gândește rațional înțelege că elementul teritorial trebuie să fie abordat, contează însă foarte mult felul și contextul în care discutăm despre acesta. Să nu se întâmple ca în alte țări unde politicul a pus în prim plan elementul teritorial și a uitat de descentralizare financiară, economică, competențe etc și în rezultat cetățenii au avut de suferit, trebuiau să circule pe drumuri, APL nu aveau resurse, în mare parte trăiau mai bine cei care trăiau în localitățile în care rămânea primăria, etc.”
Directorul executiv a amintit că Congresul Autorităților Locale din Moldova are propria viziune, potrivit căreia reforma trebuie înțeleasă ca o complexitate de elemente. „Există aspectul de amenajare a teritoriului, de organizare a autorităților publice locale, cel de descentralizare financiară, de e-guvernare, patrimonial etc. Nu trebuie de pus în prim plan niște elemente care blochează tot procesul”, a constatat Viorel Furdui.
Printre elementele ce blochează procesul de reformă, Viorel Furdui a enunțat lipsa de dialog, de avansare pe orice domeniu, lipsa promovării unor elemente care nu generează consens, dar care dispersează, inclusiv din punct de vedere politic. „O reformă atât de complexă și importantă are nevoie de consens și există câteva elemente cu care majoritatea celor vizați sunt de acord: inutilitatea nivelului doi de administrație, ceea ce tot reformă administrativ-teritorială se numește, dar ea trebuie înțeleasă corect, descentralizarea finanțelor locale, patrimoniu etc., toate după principiul descentralizării. Nu punem presiune pe autoritățile centrale, deoarece știm că oamenii politici sunt foarte sensibili în cadrul proceselor electorale. Noi zicem dați-i Cezarului ce-i al Cezarului, adică dați-le APL dreptul în domeniul impozitelor și taxelor locale care în proporție de 100% sunt ale APL, dați-le drepturi în domeniul statelor de personal, organizării și salarizării și atunci, pe de o parte, centrul nu mai are această responsabilitate pe umeri, pe de altă parte, rezolvați problema, deoarece le transmiteți drepturile administrației publice locale și astfel noi vom avansa”.
În încheiere, directorul executiv al CALM a reiterat necesitatea de a realiza reforma APL în contextul reformei APC. „În ultimii 20-30 de ani, în RM îl reformăm pe unii, apoi pe alții, ceea ce nu este normal, deoarece este vorba de competențe și trebuie să decizi la cine ajung acestea, sunt resurse pe care trebuie să știi cum le repartizezi, servicii publice, este un mecanism, un tot întreg.”
Discuția publică „Descentralizarea în contextul crizei refugiaților” a fost organizată de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, în parteneriat cu Programul Comunitatea Mea.
