Posibilitățile de dezvoltare a comunităților din RM și impedimentele cu care se confruntă primarii în cadrul acestui proces au fost subiecte abordate în cadrul emisiunii „Ora Primarului de la 10 TV. Invitați în studio au fost Lilian Danilov, coordonatorul pentru Republica Moldova a inițiativei Uniunii Europene pentru țările din Parteneriatul Estic „Primarii pentru dezvoltare economică și Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni, vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).
Lilian Danilov a explicat că această inițiativă a UE fost lansată în anul 2017 și are o durată de patru ani. Este un proiect ce vine să încurajeze autoritățile publice locale să devină mai active în domeniul dezvoltării economice locale. „Oricine este interesat poate să adere la această inițiativă. Municipiul Strășeni este la etapa elaborării planului de dezvoltare economică locală, aceasta este responsabilitatea pe care și-o asumă cei care aderă la inițiativă, este un proces important deoarece astfel autoritatea publică locală își prioritizează acțiunile în domeniul dezvoltării economice locale. Lilian Danilov a menționat că valoarea programului UE „Primari pentru dezvoltare economică, pentru toate țările Parteneriatului Estic, pentru perioada 2017-2020, este de circa 15 milioane de euro. „Acest program are două componente: cel de asistență tehnică (dezvoltare de capacități), ce se realizează în cadrul unui club la care aderă APL și pot beneficia de suport sub formă de instruire, asistență a experților, vizite de studii și componenta de granturi, prin intermediul implementării proiectelor. În prezent se implementează 16 proiecte în toate țările Parteneriatului Estic, dintre care 3 sunt în Republica Moldova. Aceste 3 proiecte se dorește să fie niște modele și au bugete ce ne permit să vorbim despre creștere economică. Este vorba de municipiul Edineț cu un proiect-pilot ce presupune o investiție în dezvoltarea parcului industrial de acolo. Al doilea proiect este realizat de Consiliul raional Cimișlia, în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Regională Sud și cu instituția publică ODIM. Al treilea proiect este implementat de către comitetul executiv din Găgăuzia și iarăși presupune crearea unei rețele de suport pentru mediul de afaceri. Aceste proiecte au bugete ce variază între 300 și 600 mii de euro și permit acțiuni ce ar iniția dezvoltarea economică locală.
Primarul municipiului Strășeni Valentina Casian a subliniat faptul că s-a lucrat foarte mult la elaborarea unui plan de acțiuni privind dezvoltarea economică a localității. „Nu putem vorbi despre dezvoltarea unei comunități dacă nu există dezvoltare economică, dacă nu sunt investitori, iar aceștia nu vin dacă nu avem infrastructura necesară, iar fără finanțe infrastructura nu poate fi dezvoltată. Bugetele austere nu ne permit să reabilităm infrastructura pentru a crea toate condițiile ca investitorii să vină în localitățile noastre. Putem ieși din acest cerc vicios doar datorită competenței și deschiderii APL, dacă primarul are o echipă, deoarece alesul local nu poate să facă față singur tuturor acestor provocări, el trebuie să fie asistat de funcționari publici în tot procesul de administrare. Totodată, pornim și de la ideea că nu poți să acționezi, să construiești ceva fără ca să ai elaborat un plan de acțiuni în baza căruia vei implementa proiecte și vei dezvolta localitatea. Avem elaborată strategia de dezvoltare social-economică a municipiului Strășeni. Urmează să elaborăm și să fie aprobat și acest plan de dezvoltare economică locală ce va fi și o etapă de actualizare a strategiei noastre. În dependență de suportul financiar și asistența tehnică vom purcede la implementarea acelor măsuri ce sunt în planul respectiv de dezvoltare economică a localității. Trebuie să preluăm și din bunele practici ale colegilor noștri și să ne axăm pe dezvoltarea comunităților pe care le administrăm, să vedem care sunt punctele forte și punctele slabe, să le scoatem în evidență pe cele tari și astfel să atragem investitorii în comunitățile noastre. Astăzi, în subzona economică liberă de la Strășeni avem investiții de peste 35 de milioane euro și vânzări anuale de peste 350 de milioane de lei. De această dezvoltare depinde și bugetul comunității, sunt surse suplimentare în situația când acești rezidenți, agenți economici sunt înregistrați în localitatea noastră. Totuși, deocamdată este prea puțin pentru a dezvolta infrastructura.
Lilian Danilov crede că dezvoltarea economică a localității se începe de la dorința autorității publice locale de a acționa în această privință. „Întregul proces demarează în momentul în care funcționarii publici, autoritățile locale ajung să înțeleagă că dezvoltarea economică contează și ei ar putea să faciliteze acest lucru. În unele cazuri autoritățile sunt preocupate de chestiuni ce țin de infrastructură, deoarece asta așteaptă oamenii în primul rând și dezvoltarea economică este cumva lăsată mai mult pentru sectorul privat. Dezvoltarea economică este un proces ce generează venituri și creează locuri de muncă în comunitate. Activitățile de planificare, ce sunt inițiate de către APL și realizate cu suportul nostru trebuie să fie într-o colaborare foarte strânsă cu mediul de afaceri. În aceste procese participative, fie că se numesc consilii economice sau grupuri de lucru, sau parteneriate economice locale, mediul de afaceri trebuie să reprezinte cel puțin 50%. Deseori, autoritatea locală are impresia că cunoaște ce își dorește mediul de afaceri, dar de multe ori în discuții se descoperă că mediul de afaceri poate să vină cu contribuția sa în stabilirea acțiunilor care sunt necesare de realizat în comunitate. APL poate fi focusată mai mult pe infrastructură, iar mediul de afaceri poate avea și alte necesități ce țin de servicii, consultanță, asistență. Discutam la Strășeni că este necesar de a crea o platformă de comunicare între mediul de afaceri și APL.
Potrivit Valentinei Casian este foarte importantă și colaborarea, găsirea unui consens între primar și Consiliul local. „Crearea subzonei economice libere în Strășeni a demarat cu adoptarea unei decizii prin care Consiliul municipal și-a exprimat acordul și mă bucur că până în final a prevalat interesul localității. Am elaborat un proiect privind construcția unui drum peste râul Bâc și peste calea ferată, valoarea căruia se estimează la peste 100 milioane de lei, iar bugetul localității este 40 de milioane. Nu putem să vorbim despre dezvoltarea localităților cu sursele pe care le avem în bugetul local. Investițiile și suportul rezidenților din cadrul subzonelor economice libere sunt, de asemenea, foarte importante pentru noi. Totodată, orice proiect ce se implementează în municipiul Strășeni este cu suportul financiar al cetățenilor și al agenților economici din comunitate. Mă bucur că există această relație prietenoasă între autoritatea locală și agenții economici. Poate mai sunt unele disensiuni atunci când este vorba de aprobarea taxelor, dar prin discuții reușim să soluționăm aceste probleme. Spre exemplu, în 2017 am implementat proiecte de iluminat public stradal în valoare de peste 2 milioane de lei. Acum avem în derulare alte proiecte de extindere a iluminatului public stradal, în valoare de peste 4 milioane de lei. Cum am putea să implementăm asemenea proiecte cu resurse doar din bugetul local, dacă nu ar fi o taxă pe măsură și dacă nu ar fi o implicare a cetățenilor și a agenților economici? Le mulțumesc tuturor celor care ne sprijină în reabilitarea infrastructurii pentru a crea condițiile necesare pentru a veni cât mai mulți investitori în localitatea noastră.
Lilian Danilov a adăugat că atunci când vorbim de dezvoltare economică locală, municipiul Strășeni, dar și alte localități privesc proiectele, programele ca pe niște oportunități, posibilități ce există, de care ai putea sau nu să beneficiezi. „În Strășeni efortul de dezvoltare există permanent, acest lucru avantajează asemenea tip de comunitate și chiar în cazul programului nostru vor exista și alte posibilități și sunt sigur că asemenea comunități vor avea doar de câștigat. Am observat că există comunități care au mai multă experiență să coopereze eficient cu mediul de afaceri și altele cu mai puțină experiență sau deloc. Comunitățile cum sunt municipiile Edineț, Strășeni, Ungheni, Comrat sunt cunoscute pentru experiența lor în acest sens. Sunt și comunități mai mici care realizează cu succes acest lucru, acolo unde se dorește. În general, experiența de a colabora între autoritatea locală și mediul de afaceri nu este foarte dezvoltată în Republica Moldova, mecanismele încă nu sunt foarte clare, conceptul de dezvoltare economică locală nu este atât de bine conturat și experiența respectivă este foarte diferită. Deocamdată, nu avem un model despre care am putea spune că este cel mai potrivit, în acest sens fiecare comunitate având propria experiență. Pe de altă parte, comunitățile locale sunt diferite, municipiul Strășeni se evidențiază ca și comunitatea ce se manifestă foarte transparent și prietenos față de mediul de afaceri și dacă ești interesat să realizezi ceva atunci vei fi primit foarte bine. Municipiul Edineț se promovează ca pol de creștere în regiunea de nord și încearcă să valorifice acest potențial, orașul Cimișlia pune foarte mult accentul pe transparență și administrare necoruptă. Fiecare încearcă să-și găsească poziționarea, locul său în procesele de dezvoltare economică. În alt context, Lilian Danilov a menționat că descentralizarea, autonomia autorității publice locale doar favorizează dezvoltarea economică locală. „În experiența noastră de un an de activitate strânsă cu APL am observat două lucruri critice. Primul este legat de lipsa resurselor umane, chiar în comunitățile mari se observă că avem tot mai puțini specialiști, în mod special pe domenii foarte importante. Al doilea este privind accesul la finanțare care ar putea să încurajeze foarte mult autoritatea publică locală să-și realizeze propriile proiecte și programe. Din acest motiv, când vorbim de planificare, APL sunt foarte limitate în a-și formula viziuni pe termen mediu și lung. În prezent, APL acționează în dependență de posibilitățile care există, reieșind din condițiile care sunt.
Continuând subiectul privind descentralizarea, Valentina Casian a menționat că cetățeanul care locuiește în municipiul Strășeni cere de la APL condiții, utilități și servicii prestate la nivel, deoarece el achită impozitele. „Cetățeanul nu cunoaște că toate impozitele persoanelor juridice și fizice se concentrează de fapt la nivel central și doar 35% din impozitul pe venitul persoanelor fizice rămân în bugetul local. Este o parte foarte mică și nu este suficientă pentru a dezvolta infrastructura și a crea condiții decente de trai pentru cetățeni. Iată de ce este importantă descentralizarea, iar Congresul Autorităților Locale din Moldova abordează acest subiect în permanență. Și Legea privind finanțele publice locale a fost modificată în urma mai multor insistențe, deoarece nu se dorea acest lucru. Lipsa descentralizării rămâne a fi o pârghie de a folosi primarii în scopurile pe care le are partidul care se află la guvernare, ceea ce nu este corect. Noi, de exemplu, avem competența de a asigura localitatea cu apă și canalizare. Cum să asigur eu acest lucru având un buget auster? Sunt competențe neacoperite financiar. De ce în UTA Găgăuzia toate impozitele persoanelor fizice și juridice rămân la nivel local, iar în cealaltă parte a republicii este absolut altă situație? În procesul de descentralizare a fost vorba de niște etape: fiscală, financiară, administrativă, iar aceste procese trebuie să aibă continuitate. Lilian Danilov vorbea despre lipsa resurselor umane. Pot afirma că mâine-poimâine nu vom avea cu cine să lucrăm. Pe un funcționar public care are un salariu de 2600 de lei nu-l poți ține în primărie și să-i ceri să presteze servicii de calitate cetățeanului, dar cetățeanul asta cere.
Concluzia primarul municipiului Strășeni a fost că o localitate poate fi dezvoltată dacă există o atmosferă prietenoasă între mediul de afaceri și autoritatea locală, dacă există colaborare între autoritatea locală și autoritatea centrală, dar și autoritățile din alte țări, în scopul preluării din bunele practici și aplicarea acestora în localitățile din Republica Moldova.
Departamentul de comunicare al CALM
