Un capitol aparte dedicat democrației locale din R. Moldova se regăsește în buletinul informativ al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE) din luna iunie.
În articolul intitulat „Democrația locală în Republica Moldova – situația reală și provocări”, directorul executiv al CALM, membru al delegației R Moldova la CALRE, Viorel Furdui, explică faptul că în perioada anilor 2021- 2022, percepția generală asupra implementării reformei administrației publice locale a fost destul de incertă, iar democrația locală nu părea a fi o prioritate pentru guvern. Abordările de identificare a soluțiilor la problemele sistemice au fost practic absente, a existat o lipsă de comunicare eficientă cu administrația publică centrală, o lipsă de claritate în ceea ce privește măsurile de reformă a descentralizării și dezvoltarea reformei administraţiei publice a fost iniţiată fără consultarea Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM). Guvernul a acordat o atenție excesivă experților internaționali, neglijând sfaturile părților interesate naționale și ale asociațiilor reprezentative.
Situația actuală – unele progrese
Din septembrie 2022 au avut loc evoluții pozitive:
– Situația s-a îmbunătățit în ceea ce privește dialogul dintre administrația centrală și autoritățile locale:
După 5 ani de inactivitate, Comisia Paritară și-a reluat activitatea în noua sa componență, a fost acceptat ca statutul de co-președinte al acesteia să îl dețină CALM și au fost create grupuri de lucru sectoriale în vederea consolidării dialogului și stabilirii acțiunilor necesare implementării reformelor. În timpul acestor ședințe au fost luate mai multe decizii importante în domeniul politicii fiscale, remunerării, achizițiilor publice etc.
– Consolidarea autonomiei financiare și patrimoniale locale:
Politica fiscală pentru perioada 2022-2023 vizează câteva măsuri foarte importante de descentralizare fiscală și de consolidare a autonomiei financiare locale, promovate de mai mult timp de CALM. Printre acestea sunt: liberalizarea (înlăturarea plafoanelor) impozitului pe imobile și terenuri, împărțirea cu autoritățile locale de nivelul I a impozitului pe resursele naturale, dublarea resurselor pentru întreținerea drumurilor prin transferul a 100% din taxa rutieră (în loc de 50%) către bugetele locale de nivelul I; schimbarea destinației transferurilor pentru taxa de drum, de la destinație specială la destinație generală, dreptul autorităților locale de a majora salariile în administrația publică locală cu până la 40% din veniturile proprii, în funcție de capacitatea fiscală și administrativă a acestora, clarificarea și consolidare rolului autorităţilor locale în managementul resurselor naturale de apă etc.
Probleme persistente
În ciuda tuturor acestor progrese, mai sunt probleme importante de soluționat. Strategia de reformă a administrației publice este prea complexă, pe o durată prea lungă de timp (până în 2030), dincolo de mandatul actualului Guvern și Parlament și în contradicție cu concluziile ultimului raport de monitorizare al CALRE privind Republica Moldova (2019). Evoluțiile pozitive ale politicii fiscale au fost subminate prin punerea pe umerii autorităților locale a sarcinii deciziilor centralizate de salarizare și a costurilor unei inflații extrem de mari. Transferurile pentru autoritățile locale rămân la nivelul anului 2020, fără a fi indexate, în ciuda inflației uriașe (30-35%).
În prezent, discuțiile privind descentralizarea financiară provoacă îngrijorare. Problema personalului autorităţilor locale şi a salariilor acestora rămâne nesoluționată. Procesul de înregistrare, delimitare și evaluare a proprietăților publice și private este un alt domeniu în care persistă lacune semnificative. Relațiile dintre orașul Chișinău și Guvern rămân extrem de politizate. O problemă semnificativă este controlul activităților autorităților locale de către anumite instituții administrative și financiare, precum Agenția de Integritate, Inspectoratul Financiar și Curtea de Conturi, care interpretează și aplică legislația în mod excesiv, creând obstacole și insecuritate pentru activitatea autorităților locale. Există, de asemenea, presiuni politice asupra aleșilor locali. Deși aceste cazuri sunt izolate și nu pot fi comparate cu amploarea și profunzimea presiunii exercitate în perioada 2017-2018, condamnată de Congres în rezoluțiile sale, aceste încercări sunt totuși alarmante și numărul lor poate crește în acest an electoral.
Așadar, se pare că următoarea perioadă va fi decisivă pentru consolidarea democrației locale, în timp ce Guvernul va trebui să-și demonstreze prin acțiuni concrete deschiderea și disponibilitatea de a-și implementa angajamentele într-un mod adecvat, în parteneriat cu CALM și Consiliul Europei.
Tot în buletinul informativ al CALRE regăsim și articolul semnat de Alexandru Tarnavschi, vicepreședinte al Adunării Populare a UTA Găgăuzia, reprezentantul delegației Republicii Moldova la Congresul Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei. Reprezentantul delegației noastre la CALRE face o analiză a Strategiei reformei administrației publice pentru anii 2023-2030 și vine cu unele recomandări pentru reprezentanții puterii centrale.
Fișier:
