O inițiativă, recent lansată în spațiul public, prevede ca actualele raioane ale Republicii Moldova să fie transformate în municipii, după modelul municipiului Chișinău, unde toate localitățile din municipiu vor alege primarul general de municipiu, consiliul municipal, iar în fiecare sat sau oraș, parte a municipiului, va fi ales un primar și un consiliu local. Inițiativa lansată curând de către Coaliția pentru Descentralizare, formată din: Congresul Autorităților Publice Locale (CALM), Asociația Promo-LEX și Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a fost explicată de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul ediției de astăzi a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, municipalizarea nu înseamnă anularea reformelor în administrația publică, dar vine să ajute la rezolvarea problemelor localităților, cum ar fi organizarea sistemului educațional, a asistenței sociale, finanțarea drumurilor, gestionarea taxelor locale etc. „În ajun de alegeri locale nu se pot face lucruri mărețe, în contextul municipalizării se propune îmbunătățirea sistemului administrativ, fără costuri politice suplimentare”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță declară că municipalizarea înseamnă ca fiecare raion să fie transformat în municipiu, format din orașul de reședință și toate satele care în prezent formează raionale. În felul acesta, va dispărea consiliul raional și președintele de raion, o structură inutilă care există în toată țara, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți, care tot sunt unități administrativ teritoriale de nivelul II, cum sunt raioanele. Veaceslav Ioniță declară că cele mai bogate unități administrativ teritoriale din Republica Moldova au o singură structură: primarul și consiliul municipal; scăpând de structura intermediară raională, iar raioanele, care sunt sărace, au și prima și a doua structură.
Economistul afirmă că raioanele sunt un rudiment de la sistemul centralizat, când bugetul unei localități este parte componentă a bugetului raional și fiecare primar trebuie să meargă la raion să-și aprobe bugetul, iar bugetul raional era parte componentă a bugetului de stat. „Erau dependenți unul de altul. Raioanele împărțeau banii și controlul politic în țară. Sunt câțiva ani de când ne-am eliberat de acest control politic. Primarii au relații directe cu bugetul de stat. Nu mai sunt dependenți de raioane. Și raioanele sunt revoltate de faptul că atunci când invită primarii la ședință, aceștia nu vin”, a afirmat economistul.
În prezent, susține analistul economic, nimeni nu știe ce se petrece în consiliile raionale. Acestea, nu sunt autorități publice locale în tot sensul cuvântului. Dacă în cazul primarului, ales de către oameni, are buget, taxe locale și probleme pe care trebuie să le rezolve, în cazul consiliilor raionale oamenii nu au idee cum a fost ales președintele de raion și cu ce se ocupă el și instituția pe care o conduce.
Expertul a menționat că 95% din toți banii bugetelor raionale sunt transferuri de la bugetul de stat și doar 3,6% reprezintă taxe locale. 73% din veniturile acestora sunt pentru salarii. Astfel, tot ce este în prezent consiliul raional nu este altceva decât o structură care îndeplinește funcții ale Guvernului și îi împarte banii în teritoriu după cum îi spune Guvernul. Nu are dreptul de a decide de unde să ia bani, nici cui să dea bani. „Nu putem vorbi de nici o autonomie locală. Avem creată o structură virtuală la nivel local care împiedică adevărata autonomie”, a menționat expertul
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, tot ce se dorește prin municipalizare este ca toți banii, care în prezent se împart prin consilii raionale, să fie direct împărțiți primăriilor, ca să crească astfel puterea primăriilor. „În cadrul unui raion actual, cele mai mari cinci primării au 72 de milioane de lei transferuri și 15 milioane de lei din taxele locale. Restul 21 de primării, conform acestui model, au 13 milioane de lei venituri din taxele locale. 21 de primării au mai puțin decât primele cinci”, a spus Veaceslav Ioniță.
În prezent consiliu raional, are venituri proprii la nivel de 2-3%. Primăria de reședință are 33% din veniturile proprii. Celelalte primării – circa 15% venituri din taxele locale. „Primăriile de reședință, exact ca orașul Chișinău, trebuie să fie motorul de dezvoltare a viitoarelor municipii, care vor fi exact după mărimea actualului raion. Primarul și consiliul îndeplinesc două funcții: pe cele raionale și pe cele municipale. Puterea consiliului raional în colectarea taxelor locale este de trei ori mai mică decât a orașului de reședință. Să nu ne mai mirăm de ce raioanele sunt așa de sărace”, a opinat expertul.
Economistul mai susține că investițiile sunt unicul domeniu unde raioanele au ceva mai mult, dar aici sunt banii pe care îi primesc de la Guvern, după care, se mai întâmplă în prezent, politic decide consiliul raional cui dă bani. „Ar trebui să meargă acești bani direct la primărie pentru a rupe orice dependență politică dintre raioane și primării. Consiliile raionale sunt aici niște intermediari, sunt structuri care primesc bani de la bugetul de stat și împart banii primăriilor. Unele raioane mai vor să-și mențină influența politică prin investiții, încearcă să creeze dependență față de unele primării. Vor ca primarii să vină la ei să ceară investiții. Nu trebuie să fie așa. Este legea care spune cum trebuie să fie repartizați banii veniți de la bugetul de stat”, susține economistul.
Analistul economic a remarcat că primul efect al municipalizării va fi creșterea puterii financiare a primăriilor, deoarece va fi lichidată actuala structură, consiliile raionale, care în prezent primesc banii de la stat și îi împarte în teritoriu, după cum îi spune statul. Alt efect, este că vor fi oferite primăriilor funcțiile și competențele de care au fost lipsite și transmise consiliilor raionale. „Dacă am face această optimizare, dacă în loc de consiliu raional, președinte de raion, vicepreședinți, mașini de serviciu și toate celelalte elemente, vom avea un primar de municipiu, ales de tot poporul, un consiliu municipal, ales de toată populația municipiului, vom avea o singură structură, care va fi mai puternică și va avea o datorie directă față de populație”, a remarcat analistul economic.
Potrivit expertul, va putea fi dublat numărul de angajați în primăriile municipale, ca să fie rezolvate mai rapid problemele municipale. „Doar făcând acest lucru este posibil să majorezi salariile angajaților din primării cu cel puțin 25%, deoarece vor fi lichidate funcțiile inutile. Un primar de municipiu își va planifica investițiile pe întreg municipiul. În prezent avem primării fără competențe și funcții, lăsate fără bani, și ne întrebăm de ce primarii nu fac nimic. Acestea în prezent practic nu au buget, deoarece li s-au luat toate competențele și banii, care sunt la consiliile raionale”, a explicat expertul.
Un efect important se va resimți la primările nu foarte mari, care primind competențe și resurse financiare își vor întări capacitatea și posibilitățile de soluționare a problemelor la nivel local, iar primarul municipiului și consiliul municipal va deveni o forță puternică cu buget de 180-300 milioane lei din primul an. „În felul acesta facem un pas înainte spre descentralizare, spre a întări puterea primarilor, iar alte reforme, optimizări, comasări, deoarece nu se reușește acum, oricând pot fi făcute”, a conchis analistul economic.
Conceptul de municipalizare a fost prezentat și pe platformă parlamentară.
