”Fără o descentralizare reală a sistemului de administrație publică, fără demolarea verticalei puterii, fără o administrație locală independentă de factorul politic, Republica Moldova va bate pasul pe loc în efortul de reformare și raliere la standardele europene!”- este mesajul consolidat al sutelor de primari de Ziua Autonomiei Locale, marcată pe 1 februarie. Declarată oficial în 2012, această zi e un prilej de a face unele totaluri și concluzii privind situația în ceea ce privește derularea reformelor în APL. În cadrul Adunării Generale a Congresului Autorităților Locale (CALM, sute de edili și-au exprimat îngrijorarea privind trenarea și chiar stoparea mai multor inițiative care ar contribui la fortificarea guvernării locale și, implicit, la dezvoltarea localităților. Aceștia au menționat că, dacă nu se iau măsuri rapide, reforma de descentralizare ar putea fi compromisă definitiv. Astfel, pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă localitățile și țara, în general, e nevoie de descentralizare şi asigurarea autonomiei locale, inclusiv în gestionarea resurselor financiare şi umane.
În deschiderea Adunării generale, președintele CALM, Tatiana Badan, a specificat: ”Adunarea reprezentativă de astăzi coincide cu două evenimente foarte importante pentru noi toți, cei care reprezentăm APL. Primul eveniment este legat de faptul că aproximativ cinci ani în urmă, în condițiile unei societăți extrem de divizate pe diferite criterii, a fost fondat Congresul Autorităților Locale din Moldova, organizație pe care am onoarea s-o reprezint și care a reușit să unească marea majoritatea autorităților locale din Republica Moldova, indiferent de opțiunile sale politice, apartenența ideologică, etnică etc. Această organizație, fiind formată după principiile neafilierii politice și guvernamentale, pe care le-a urmat cu strictețe, precum și prin acțiunile sale concrete, a câștigat încrederea majorității APL, devenind forța și vocea principală a guvernării locale din Republica Moldova atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Credem că, aleșii locali prin intermediul CALM și prin exemplul său au demonstrat că și în Republica Moldova este posibil un consens între diferite forțe politice, atunci când interesele vitale ale cetățenilor și cele naționale ale țării, prevalează asupra unor ambiții și interese de partid sau de grup. Iar aceste interese generale sunt: descentralizarea, autonomia și dezvoltarea locală, nevoile și cerințele comunităților locale. Un alt eveniment, important îl reprezintă sărbătoarea profesională a tuturor celor care activează în domeniul administrației publice locale – Ziua Autonomiei Locale și a Lucrătorului din APL, instituită la inițiativa CALM printr-o Hotărâre de Guvern, la 8 februarie 2012 și care se sărbătorește, începând cu 1 februarie 2013. Această zi a fost aleasă, deoarece 18 ani în urmă, la data de 1 februarie 1998, în Republica Moldova a intrat în vigoare Carta Europeană a Autonomiei Locale. Un document fundamental și extrem de important pentru prezentul și viitorul descentralizării și autonomiei locale din Republica Moldova, deoarece conține toate principiile și normele de bază, pe care se întemeiază o guvernare locală modernă, dar care chiar daca au trecut aproape 20 de ani de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, încă nu este înțeles și respectat în modul corespunzător în Republica Moldova. Credem că nu în zădar și simbolic este faptul că prima aniversare a Zilei Autonomiei Locale din Republica Moldova, care a avut loc la 1 februarie 2013, majoritatea comunităților locale din Republica Moldova au sărbătorit-o în Piața Marii Adunări Naționale, cerând respect, descentralizare, autonomie locală și reforme reale! Anume atunci, credem că s-a văzut că în Republica Moldova a apărut o guvernare locală, care știe ce vrea, care are demnitate și că ea merită respect! Cel puțin deoarece este unica autoritate publică aleasă direct și în care, deja de zeci de ani, cetățenii au cea mai mare încredere, alături de biserică!”
La rândul lor, primarii au menționat că, împreună cu experții CALM, au proiecte de legi care ar aduce schimbarea, dar nu sunt auziţi. Aceştia au punctat toate dificultățile cu care se confruntă în faţa puterii centrale de la Chişinău, a partenerilor și a asociațiilor de profil din străinătate. Potrivit lor, descentralizarea administrativă ar putea ajuta la modernizarea şi europenizarea localităţilor. Dar majoritatea proiectelor de primă necesitate nu ajung însă pe agenda deputaţilor. ”Administraţia publică centrală nu aude deloc administraţia publică locală, nici nu doreşte să o asculte. Noi avem legi foarte bune, avem proiecte, avem programe care rămân doar pe hârtie, pentru că nu sunt consultate cu cei care ar trebui să le implementeze”, a specificat primarul de Drochia, Nina Cereteu.
Edilii mai spun că o problemă importantă este lipsa unei comunicări eficiente între autorităţile locale şi cele centrale: ”Guvernanții ar trebui să conștientizeze necesitatea de a dezvolta economia pe tot teritoriul RM, totodată acesta va fi un suport şi pentru descentralizare, pentru că noi am avea atunci şi o bază financiară. Dialog am avut doar cu câţiva miniştri, reprezentanţi ai partidelor, dar până la urmă cred că ne ascultă, dar nu fac concluzii, nu au făcut niciodată”, a opinat primarul de Cimișlia, Gheorghe Răileanu.
Aceeași părere a fost împărtășită și de primarul de Edineț, Constanttin Cojocaru: ”Proiectele înaintate trebuie să fie de prima rigoare, nu după diverse criterii, pe care le vrea altcineva. Şi primarii vor mai puţine controale. Prea multe controale nu doar la agenţii economici, dar și primarii din 12 luni, 11 au controale. Asta pune în situaţie de incapacitate de a activa.”
Unii primari au venit şi cu propuneri concrete pentru guvernanţii prezenţi la congres: ”Eu propun imunitate la primar. Dacă aţi avea imunitate, absolut niciun organ de control nu vine să vă deranjeze, în afară de situațiile în care aţi încălcat în flagrant legea. Ori o punem şi la primari, ori o scoatem la toţi. În același timp, vreau să vă chem pe toți la unitate ca niciodată, să lăsăm guvernul să lucreze, să lăsăm lucrurile să evolueze, să nu sărim acum cu furcile. Asta nu înseamnă că vă vom da voie sa faceți ce vreți!”
Lipsa banilor pentru investiții, infrastructura slab dezvoltată în localități şi prea puţini bani pentru întreținerea instituțiilor finanțate din buget sunt alte probleme pe care le-au semnalat aleşii locali din țară: Pe noi ne îngrijorează faptul de descreștere demografică. Şi aici cred că este necesar ca să le oferim cetățenilor noștri un nivel de trai decent și cu condiții şi servicii publice mai bune, a opinat Vladislav Cociu, primarul satului Carahasani.
Unii primari și-ar dori mai mulți bani pentru întreținerea școlilor: Când vedem o instituție o instituție de învățământ, de exemplu, că are un buget de șapte milioane și o altă instituție din aceeași localitate are două milioane, se întreabă: ce face acea instituție care la cheltuieli are trei milioane, ce facem cu trei milioane, s-a întrebat primarul comunei Onișcani, raionul Călărași, Gheorghe Grecu.
Aleșii locali spun că sunt afectați de lipsa Bugetului de Stat pentru anul acesta și de situația din țară: Cred că un impact foarte negativ îl are și ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, aspectul social-economic și cel financiar. Mi-aș dori să fie, în primul rând, stabilitate social-politică în localitate, a afirmat primarul satului Molești, Ialoveni, Mihail Catan.
În cadrul adunării, reprezentanţii APL au vorbit şi despre necesitatea depolitizării administraţiei locale. Prezent la eveniment, şeful executivului a propus lansarea unei platforme de comunicare, pentru menţinerea unui dialog între administraţia publică centrală şi cea locală. Totodată, premierul a declarat că va depune efortul necesar astfel încât o parte din Fondul Rutier pentru anul 2016 să poată fi utilizat şi pentru reabilitarea drumurilor din localităţi: ”Republica Moldova, în principiu, este condusă de administraţia publică locală de nivelul 1, cei care se întâlnesc zi de zi cu cetăţenii RM, le simt care sunt nevoile, problemele şi sunt în situaţie să răspundă zi de zi la întrebări. Am stabilit un lucru important, și anume că vom avea o platformă de comunicare permanentă, şi este convingerea mea că problemele, oricât de mari ar fi, pot fi depăşite doar pe platformă de dialog. Am preluat guvernarea țării într-un moment dificil, marcat de probleme economice, pe de o parte, dar și de o deteriorare a încrederii oamenilor în clasa politică, pe de altă parte. Am spus-o și cu alte ocazii, poate că acest guvern este ultima șansă a clasei politice, cel puțin astfel am calificat-o eu. Sunt personal conștient de această situație dificilă și împreună cu mine și membrii Cabinetului de miniștri conștientizăm această stare de criză, asumându-ne această responsabilitate a actului guvernării. Am avut ocazia să vizitez mai multe localități. Mi-am întărit convingerea că un politician nu trebuie să propună mai mult decât poate să facă. Promit că Guvernul va munci pentru a pune Moldova pe o cale sănătoasă de dezvoltare. Nu vă cer și nu trebuie să mă credeți pe cuvânt. Suntem conștienți că oamenii vor crede doar după ce vor vedea realizări. Probleme pot fi rezolvate doar prin dialog. Suntem hotărâți să lăsăm politica pe seama partidelor, noi guvernăm pentru oameni, nu pentru partide. Primul meu apel a fost către miniștri să uite de partide. Noi, la Guvern o să ne concentrăm pe acțiuni concrete. Ar fi fost bine să fie un guvern tehnocrat, dar este necesar și suportul majorității parlamentare. Voi insista ca să includem în buget finanțările pentru proiectele prioritare. Desigur, ar fi mai bine să fie liniște în fața Guvernului. Astăzi, mai mult ca oricând avem nevoie de calm în societate.”, a menționat Pavel Filip.
La finalul Adunării Generale a fost adoptată o declarație, în care au fost trecute revendicările și propunerile primarilor. Adunarea Generală a CALM s-a desfăşurat al cincilea an consecutiv, în prezența majorității primarilor localităţilor din Moldova, funcționarilor din cadrul ministerelor și comisiilor parlamentare, reprezentanților corpului diplomatic. De asemenea, au participat mai mulți lideri și reprezentanți marcanți ai celor mai active asociații APL din Europa, parteneri și cei mai buni prieteni ai CALM pe plan internațional: Consiliul Municipalităților și Regiunilor din Europa (CEMR), Asociația Comunelor din România (ACoR), Asociația Municipalităților din Bulgaria (NAMBR), Asociația Municipalităților din Letonia (LPS), Asociația municipalităților din Slovacia (ZMOS).
