Descentralizarea economică locală trebuie să devină o prioritate a guvernări. Este opinia consolidată a peste 800 de primari, care, sub egida Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), s-au reunit la Palatul Republicii pentru a marca ziua lor profesională. Edilii au menționat că au nevoie de o autonomie veritabilă, nu declarativă, pentru a putea scoate satele din sărăcie. La rândul său, șeful Executivului, Pavel Filip, prezent la eveniment, mulţumit autorităţilor locale pentru comunicarea foarte bună pe care au avut-o pe parcursul anului trecut şi a asigurat aleşii locali de toată deschiderea în soluționarea comună a problemelor importante ale comunităţilor locale.
În debutul ședinței festive, președintele CALM, Tatiana Badan a apreciat progresul în cadrul discuțiilor cu autoritățile centrale, dar a punctat și multitudinea de restanțe care urmează a fi eliminate, astfel încât procesul de descentralizare să decurgă fără impedimente: ”Credem că actualmente NU există deja NICIUN motiv sau temei de a tărăgăna implementarea reformelor în domeniul descentralizării și consolidării autonomiei locale. Cuvântul de bază trebuie să devină pentru noi toți IMPLEMENTARE ȘI ACȚIUNI CONCRETE! Toate direcțiile, obiectivele și acțiunile care urmează a fi întreprinse în domeniul dat fiind prevăzute expres în Strategia Națională de Descentralizare și planul său de acțiuni, Strategia reformei administrației publice și planul său de acțiuni, Foaia de parcurs, Recomandarea 322 etc. Iar primul pas concret pe care-l așteptăm este – finalizarea descentralizării fondului rutier, prin adoptarea la primele ședințe a Guvernului și Parlamentului a proiectelor de legi în varianta finală. Este necesar de a revizui, perfecționa și legifera mecanismul actual de dialog între Guvern, Parlament și CALM/APL. Cu toate progresele menționate, totuși, constatăm că, în mare parte, această relație încă NU a devenit una instituționalizată și se bazează mai mult pe calitățile personale și deschiderea din partea unor demnitari de stat. Există mai multe restanțe în implementarea Foii de Parcurs și a recomandării nr. 322 al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei din 2012. Aceste restanțe trebuie să ne alarmeze pe toți, din perspectiva angajamentelor noastre față de Consiliul Europei și intenției de a fi excluși din etapa de monitorizare. În special, în partea ce se referă la descentralizarea financiară, tutela și contorul administrativ excesiv asupra APL, protecția socială și remunerarea în APL. Majoritatea acțiunilor și angajamentelor asumate de Republica Moldova în aceste documente, urmau a fi realizate în anul 2016. Și situația în domeniul protecției sociale și salarizării a persoanelor cu demnitate publică și funcționarilor din APL este extrem de gravă, daca nu catastrofală, generând tensiune în creștere! Salariile în APL sunt mizere si derizorii! Volumul de atribuții și sarcini – enorm și suprauman. Totodată exista o mulțime de bariere de ordin legal și birocratic care nu permit APL sa soluționeze problema data in mod independent.”
În context, primarul de Palanca, Larisa Voloh, președinte al Rețelei Femeilor CALM a adăugat: ”Asistăm și în continuare la un sistem depășit de salarizare, centralizat, care total contravine cadrului constituțional și legal din domeniul descentralizării și autonomiei locale. Sistemul actual nu ține cont de mărimea și componența comunităților, numărul populației, numărul de mandate exercitate de primar, rezultatele activității, veniturile proprii obținute; sistem care nu numai că nu ajută, dar plasează funcționarii publici pe cea mai inferioară treaptă de remunerare. Noul sistem de pensionare, procedura anevoioasă și contradictorie de premiere a funcționarilor și persoanelor cu demnitate publică nu numai că lichidează orice stimulare/motivare, dar este o insultă la adresa noțiunii de ”demnitate publică” în raport cu remunerarea actuală a șefilor instituțiilor subordonate. Suntem conștienți de faptul că există oameni care o duc mai rău decât noi, dar este bizar să ai așteptări mari și să delegi competențe nenumărate atunci când nu oferi minimum posibil. Este o abordare superficială să mizăm că doar reforma administrativ-teritorială va schimba situația actuală, cu atât mai mult cu cât acest proces va fi unul anevoios și de durată. Cauza esențială este lipsa descentralizării financiare, a unei politici proprii salariale.
Organizată într-o formă interactivă, conferința a fost un prilej pentru edilii locali de a-și expune punctul de vedere privind evoluțiile și involuțiile în ceea ce privește implementarea reformei de descentralizare la toate nivelele puterii. Astfel, dialogul dintre autorităţile publice centrale şi cele locale, realizările obţinute şi restanţele rămase au fost principalele teme de discuţie.
Primarii s-au referit și la problema presiunilor si controlului excesiv asupra APL din partea organelor de control si anchetă, acțiuni care le blochează activitatea: ” Dacă nu se va înţelege faptul că guvernarea centrală şi cea locală trebuie să funcţioneze ca un tot întreg, dacă guvernanţii nu se vor întoarce cu faţa spre autorităţile locale, cei care suntem aleşi de cetăţeni şi trebuie să ne onorăm promisiunile, noi nu vom ridica ţara din genunchi niciodată. Din cei patru ani de mandat, 3 ani și jumătate a trebuit sa fac faţă controalelor de la centru – nu dovedea să plece unul că apărea celălalt. Au ridicat toate dosarele pentru achiziţii pe patru ani, poate vor găsi ceva cu care să ne intimideze, să ne cheme la procuratură, să ne spună că nu suntem de culoarea care trebuie.”, a specificat primarul de Strășeni, Valentina Casian.
Chiar dacă au apreciat pozitiv dialogul cu APC pe parcursul anului 2016, edilii s-au plâns pe bugetele austere, lipsa infrastructurii şi a locurilor de muncă și au solicitat mai multă autonomie şi putere de decizie pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă din sate.
„Suntem cu ceva pași în urmă în ceea ce privește descentralizarea și reforma administrativă. După mine, ieri trebuiau făcute toate aceste lucruri. O astfel de întâlnire este, de fapt, o ținere de cuvânt din partea Guvernului, în contextul Foii de Parcurs interrelaționare și relaționare cu noi, primarii, și în esență, cu poporul. Nu aș vrea să ascult că nu prea avem capacități, și a recunoscut acest lucru și prim-ministrul Pavel Filip, care a spus că nu noi, primarii, președinții, nu avem capacități, ci în primul rând executivul nu le are. Conștientizarea acestor lucruri că toți avem de învățat este foarte important, atât APC, cât și APL.”, a menţionat primarul oraşului Edineţ, Constantin Cojocaru.
„Reforma financiară, care este descentralizarea financiară, este o reformă foarte bună pentru primarii, care au posibilitatea să-şi dezlege mâinile pentru a dezvolta satele, comunele, oraşele”, a spus primarul oraşului Căuşeni, Grigore Repeşciuc.
„Vrem să fim mai liberi, mai autonomi, nu doar la nivel declarativ, dar şi în realitate. Vrem ca descentralizarea să aibă loc într-adevăr, să nu rămână doar pe hârtie, aşa cum se întâmplă încă.”, a declarat primarul de Grozești, Violeta Crudu.
„Primarii astăzi vin cu propuneri noi, inovative, însă dacă nu o să fie susţinuţi de la centru, aceste propuneri vor rămâne doar la nivel de idei. Cel mai important ar fi ca elementul central din conducerea să dea libertate primarilor prin mai multe responsabilităţi, dar şi prin suport administrativ şi economic”, a punctat primarul de Nisporeni, Grigorie Robu.
Directorul executiv CALM, Viorel Furdui a atenționat că este inadmisibil ca reforma administrației publice centrale să se desfășoare fără participarea reprezentanților APL: ”Este o greșeală enormă, iar erorile admise în trecut ar trebui asumate și nu repetate. Nu poate fi realizată o reformă a administrației centrale, fără ca să nu fie afectată și administrația locală. Mai ales că este vorba despre clarificarea de competențe, resurse etc. Mai mult ca atât, avem impresia că nu este respectată însăși strategia reformei administrației publice, recent adoptată și care prevede principiul descentralizării drept unul de bază al acestei reforme. De aceea, este firesc ca în acest proces să participe și reprezentanții APL.
Totodată, în opinia lui Viorel Furdui, reforma administrativ-teritorială nu ar trebui să afecteze procesul de descentralizare: ”Acum noi avem o șansă foarte reală să avansăm pe calea descentralizării. Dispunem de toate elementele, tot cadrul legal, strategic – Strategia Națională de Descentralizare, Strategia privind Reforma administrației publice, Foaia de parcurs, recomandările CALRE. Toate aceste documente conțin elementele unei viziuni, iar în baza lor poate fi dezvoltat un concept foarte clar. Dar toate aceste lucruri nu pot fi făcute într-un cerc îngust, peste noapte și într-un tempo-u foarte rapid, trebuie discutate pe larg ca să avem un efect real.”
În același timp, primarii, dar și conducerea CALM, au apreciat eforturile Guvernului în implementarea strategiei de descentralizare şi consolidare a autonomiei locale. „Pe parcursul anul 2016, putem constata un progres pe mai multe segmente. S-a identificat o formă eficientă de colaborare între Cancelaria de Stat și CALM. Cu aportul CALM a fost elaborată strategia reformei administrației publice și prelungită reforma descentralizării. CALM a primit acces la ședințele Guvernului, cu posibilitatea de a-și exprima poziția. A fost descentralizată schimbarea destinaţiei terenurilor şi asigurată accesul autorităţilor locale la Curtea Constituţională. Autorităţile locale au primit statut de constatator în cazul comerţului ilicit, administrarea deşeurilor, construcţii neautorizate, de asemenea, a fost deblocat procesul de evaluare a bunurilor imobiliare”, a declarat președinta CALM, Tatiana Badan.
Potrivit primarului de Strășeni, Valentina Casian, de fapt, guvernarea locală și guvernarea centrală este un tot întreg: „Numai în acel stat în care se conștientizează acest lucru, acolo lucrurile merg înainte, merg spre bine. Astăzi noi atestăm o nouă situație în Republica Moldova. Dacă anterior era o consultare cu autoritățile publice locale neeficientă, astăzi noi avem situația când vocea celor de la nivel local este auzită datorită Congresului Autorităților Locale”.
Premierul Pavel Filip i-a asigurat pe primari că reforma administraţiei publice este una dintre priorităţile de bază ale guvernării. „Reformele sunt grele, reformele sunt cele, care în prima etapă nu ne plac nimănui, dar trebuie să avem tăria de caracter, să ne punem aceste condiţii, să ne impunem nouă înşine aceste condiţii pe care nu le putem încălca nici noi. Şi vă asigur că după aceasta cu toţii vom fi apreciaţi şi ne vom bucura de rezultatele reformelor. Vom începe de la administraţia publice centrală, de la reforma Guvernului. Aceste două reforme, şi cea a administraţiei publice locale, inclusiv administrativ-teritorială nu pot fi privite separat. Este o reformă întreagă şi ea trebuie pornită din centru, dar după care trebuie finalizată cu reforma administrativ teritorială. Scopul nostru este în eficientizarea structurilor statului”, a declarat prim-ministrul Pavel Filip.
Primarii au apreciat faptul că, începând cu acest an, vor primi bani pentru reparaţia drumurilor, in baza unor criterii mai obiective și corecte. Se va întâmpla după ce Executivul a decis, în 2016, că jumătate din sumele colectate din taxele de drum, achitate de proprietarii de automobile, să ajungă direct în bugetele primăriilor. „Soluţia oferită în cazul Fondului Rutier prin care absolut fiecare comunitate locală va beneficia de anumită finanţare în dependenţă de numărul populaţiei reprezintă anume aceea măsură de descentralizare financiară atât de necesară şi mult aşteptată”, a comunicat preşedintele Congresului Autorităţilor Locale, Tatiana Badan.
Membrii CALM au ales o modalitate inedită de a mulțumi șefului Executivului pentru atitudine pozitivă și progresele înregistrate în cadrul dialogului APC-APL. Edilii i-au oferit șefului cabinetului de miniștri un suvenir pe care a fost reprodus un mesaj de mulțumire pentru deciziile luate în 2016, dar în care și-au exprimat speranța unei colaborări fructuoase pe viitor. Primarii au solicitat ca această diplomă să fie pe masa prim-ministrului pentru ca privind-o în fiecare zi, Dl. Prim ministru să se gândească la APL și la cele ce trebuie făcut pentru comunitățile locale din țară.
Pavel Filip, la rândul său, a mulţumit autorităţilor locale pentru comunicarea foarte bună pe care au avut-o pe parcursul anului trecut şi a asigurat aleşii locali de toată deschiderea în continuare a Guvernului pentru a soluţiona împreună problemele importante ale comunităţilor locale. „Îmi doresc mult mai mult decât un parteneriat dintre Guvern şi administraţia publică locală. Vreau să fim o echipă. Nu atât să discutăm despre competenţe, cât să ne asumăm răspunderea pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor. Împreună să vedem care sunt capacităţile, posibilităţile şi să facem reforme, fie şi dureroase, dar necesare”, a subliniat Prim-ministrul.
La eveniment au participat şi reprezentanţii Uniunii Europene, care au încurajat dialogul între APC și APL, în urma căruia urmează a fi identificate mai multe soluții în favoarea cetățenilor. „Este foarte important să abilităm autoritățile locale cu mai multe funcții, cu mai multe resurse umane și financiare, astfel sporind acea responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă. Aceasta vă expune în primă linie în încercarea de a aduce transparență. Vreau să subliniez că nicio reformă nu va avea efecte dacă nu va fi sprijinită de cei unde se face reforma. Multe lucruri au fost pornite, dar mai rămân restanțe, cum ar fi informațiile privind achizițiile la nivel local. Studiile arată că informațiile nu sunt disponibile, fie nu sunt suficiente. Dar, până la urmă, cetățenii, contribuabilii trebuie să știe foarte clar cum sunt cheltuiți banii lor. Dvs. puteți ajuta prin a asculta cetățenii, dar este și o datorie a dvs. pentru a ajuta țara să meargă înainte.”, a menţionat şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola.
În cadrul ședinței solemne, Congresul Autorităților Locale a solicitat includerea reprezentanţilor autorităţilor locale în grupurile de lucru create de Executiv în probleme economice şi de salarizare. Drept răspuns, prim-ministrul a cerut includerea neîntârziată a reprezentanţilor autorităţilor publice locale în aceste grupuri, menţionând că vocea lor este extrem de importantă pentru Executiv.
Amintim că, Ziua Autonomiei Locale a fost instituită la inițiativa CALM, prin hotărârea Guvernului din 08.02.2012, în scopul aprecierii rolului deosebit al reprezentanților administrației publice locale în dezvoltarea social-economică a colectivităților locale și soluționarea problemelor cetățenilor.
