Noul mecanism de repartizare a Fondului Rutier și pachetul legislativ propus de Ministerul Transporturilor este susținut de către Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM). Potrivit Biroului Executiv CALM, după 25 de ani de lipsă totală a finanțării directe și obiective pentru drumuri comunale/urbane, formula ar oferi o ȘANSĂ UNICĂ pentru toate orașele și satele din Republica Moldova de a beneficia de sume importante pentru dezvoltarea infrastructurii drumurilor locale. Totuși, CALM avertizează asupra posibilelor tentative de a tergiversa aplicarea acestor prevederi, astfel încât implementarea acestora să nu poată fi posibilă începând cu anul 2017.
Drumurile proaste din localitățile noastre sunt un adevărat cancer, care roade la propriu șansele de dezvoltare a APL și chiar viitorul acestora. Această situație deplorabilă afectează enorm, direct și indirect, toată societatea: în lipsa unei infrastructuri rutiere conforme populația nu are acces la servicii publice de calitate, nu există condiții adecvate pentru mediul de afaceri, iar atragerea investițiilor in mediul rural și urban rămâne un vis ireal. Potrivit directorului executiv CALM, Viorel Furdui, cauza principală a acestei situații este un sistem profund greșit, netransparent, extrem de centralizat, politizat și nedrept de acumulare și distribuire a resurselor financiare destinate drumurilor și care durează deja de zeci de ani: ”În cadrul acestui sistem, satele și orașele din Republica Moldova NU primesc direct niciun ban pentru drumuri din intravilan! Asta, în situația în care majoritatea mijloacelor de transport sunt concentrate în satele/orașele noastre, folosesc în primul rând drumurile din localitățile noastre, iar lungimea totală a acestor artere este de circa 10 ori mai mare decât lungimea altor drumuri (naționale și regionale). În cadrul sistemului actual, fondul rutier este extrem de centralizat și extrem de netransparent, care se repartizează în mare parte, fără reguli clare, subiectiv și în baza afilierii politice. Cum demonstrează experiența Republicii Moldova, acest sistem nu numai că nu a fost și nu este eficient, dar din contra a dăunat enorm dezvoltării echilibrate a comunităților noastre locale. Plus la aceasta, păstrarea acestui sistem în continuare aduce daună enormă imaginii Guvernului pe plan intern și extern, reducând din potențialul și eficacitatea efortului depus în consolidarea credibilității și atragerii investițiilor noi în domeniul infrastructurii drumurilor.”
În esență, conform noului concept, o parte din taxa pentru drumuri care venea mai înainte la raion (50%) va fi repartizată si va ajunge direct in bugetele locale de nivelul I cu destinație specială pentru întreținerea drumurilor și în baza criteriului de număr al populației. Suma totală a finanțării care va ajunge la bugetele locale de nivelul I în acest fel, constituie circa 300 milioane lei. În rezultat, în medie, fiecare UAT de nivelul I va primi la o mie de locuitori – circa 100 mii lei. De exemplu, satul Iserlia (Basarabeasca) cu o populație de 1128 de locuitori, va beneficia de o finanțare anuală minimală de circa 128 mii lei. Satul Pănășești (Strășeni), cu o populație de 3100 locuitori va beneficia de minimum 360 mii lei. Satul Sadaclia (Basarabeasca) cu o populație de circa 4 mii de locuitori, va beneficia de circa 460 mii de lei, anual. Mai mult ca atât, de acest sistem vor beneficia și satele mici: de exemplu, un sat de 600 de locuitori (de exemplu Cîșla,Telenești), va beneficia de cel puțin circa 80 mii de lei anual). Aceste resurse fiind suficiente pentru curățirea drumurilor pe timp de ploaie/viscol și/sau pentru executarea unor altor lucrări destinate întreținerii drumurilor, asigurării accesului sau chiar în calitate de contribuții pentru a atrage investiții mai mari. La rândul lor, orașele reședință, vor beneficia in mediu de sume de la 2 milioane și în sus. Totodată, acest mecanism nou, asigură și finanțarea APL de nivelul II, conform criteriilor populației și lungimii drumurilor administrate si care vor fi finanțate, inclusiv din fondul rutier. Iar finanțarea totală va constitui circa 500 de milioane destinate drumurilor raionale (Iar după unele date chiar 600 de milioane). Ceea ce reprezintă practic o sumă de două ori mai mare decât a fost până acum.
De asemenea, pentru drumurile de interes național care sunt gestionate de autoritățile centrale, rămâne o sumă importantă și suficientă – circa 1 miliard de lei. Prin urmare, acest concept și mecanism de distribuire a resurselor fondului rutier, la etapa data poate fi considerat unul destul de echilibrat, obiectiv, apropiat de realități și avantajos pentru toate nivelele de administrației publice.
Membrii CALM salută noul concept care ar putea, în premieră, să aducă un echilibru în distribuirea resurselor. ”Mă bucur că am agreat această variantă de repartizare proporțională , pe care am promovat-o si susținut-o chiar de la prima ședință comună cu Ministerul de profil. Sunt convins că este o șansă bună pentru autoritățile publice locale de a face, mai precis, de a începe să facă schimbări. Astfel pe lângă responsabilități vor dispune și de resursele necesare. Este un prim pas, dar unul foarte necesar. Important e ca acest deziderat să fie realizat în practică și să nu rămână la stadiu de inițiativă.”, a specificat Grigore Policinschi, președintele raionului Dubăsari.
Pachetul legislativ care cuprinde aceste prevederi este pregătit să fie aprobat și pus în aplicare începând cu anul 2017. În acest sens, au fost elaborate modificările actelor normative/legislative necesare; au fost făcute calculele necesare pe fiecare primărie/raion și a fost elaborat mecanismul de implementare (care nu diferă în fond de cel aplicat în cazul transferurilor generale/speciale de la bugetul de stat către UAT). ”Toate aceste acțiuni, scot în evidență și demonstrează încă o dată în plus AVANTAJELE majore și impactul benefic asupra dezvoltării locale și naționale din domeniul infrastructurii drumurilor. Plus la toate, au fost atinse înțelegerile necesare între Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanțelor și CALM, precum și asigurată susținerea partenerilor de dezvoltare și finanțatorilor Republicii Moldova, pentru a fi implementat un astfel de sistem de repartizare a resurselor destinate drumurilor care să reducă amestecul politicului, să crească transparența și eficacitate administrării resurselor publice. De asemenea, constatăm că și la nivelul conducerii Guvernului, există semnale de înțelegere și dorință de a accepta o astfel de reformă, mai ales în contextul obligațiilor asumate față de partenerii de dezvoltare și eliminării oricăror suspiciuni de folosire în continuare a resurselor fondului rutier în scopuri înguste de grup.”, a reiterat directorul executiv CALM, Viorel Furdui.
Totuși, potrivit membrilor CALM, conducerea Guvernului la moment se confruntă cu o presiune politică enormă, care urmăresc păstrarea sistemului actual centralizat, extrem de politizat și total inefectiv de distribuire a fondului rutier, pentru a avea în continuare o pârghie de presiune asupra autorităților publice locale și pentru a-i diviza în continuare pe criterii politice. Drept argument oficial, prin care se încearcă de a bloca descentralizarea fondului rutier și implementarea mecanismului menționat mai sus, se aduc argumente cu totul inadecvate și depășite: precum că autoritățile locale, în caz dacă ar beneficia de sumele respective, NU ar avea capacități să gestioneze resursele date și să implementeze proiecte din domeniul drumurilor. În replică, primarul localității Feștelița, Nicolae Tudoreanu, a subliniat că aceste argumente reprezintă o ofensă la adresa APL, care de zeci de ani implementează cu succes proiecte de infrastructură de milioane de lei în diverse domenii – drumuri, școli, apeducte etc.: ”RM a avut diferite guverne, însă datorită partenerilor de dezvoltare, care au lansat proiecte pentru APL, am schimbat aspectul localității. Este vorba de reparații și construcții de drumuri locale, renovare de instituții sociale – grădinițe, școli, casa de cultură etc. Dar iată că lucrurile se închid, pentru că ar trebui deja evaluat și pus în funcție efortul fiscal propriu. Să nu speculăm cu atâta politică socială pe seama oamenilor. Oamenii de la un timp încoace au început să-și consolideze gospodăriile, și-au asigurat niște servicii publice care trebuie ulterior plătite, îmbunătățite, întreținute și pentru care trebuie să achităm. Impozitele locale sunt insuficiente pentru a întreține aceste infrastructuri.” Nicolae Tudoreanu a mai menționat că din cele 700 de competențe ale APL, doar pentru câteva sunt alocate resurse, iar aducerea unor astfel de argumente din partea unor reprezentanți ai clasei politice vorbește despre atitudinea reală față de APL și demonstrează o ruptura extrem de gravă de realitățile din teritoriu. Primarul a comentat și mecanismul nou de distribuire a Fondului Rutier: ”Această inițiativă de a repartiza fondul rutier este una binevenită. Din informația de care dispunem noi, vă imaginați că localitatea noastră ar beneficia cu 50% mai mult din transferurile cu destinație generală acordate pe un an bugetar? Repartizarea din fondul rutier ar fi circa 450 000 lei. O parte din taxa pentru drumuri ar face ca volum (în bani) mai mult de 60% din transferurile cu destinație generală.”
Membrii CALM au reiterat că, în urma implementării acestui mecanism, au de câștigat toți, dar în primul rând cetățenii Republicii Moldova, care vor vedea și simți în sfârșit și cu adevărat efectul reformelor declarate! În acest sens, potrivit lor, e nevoie de adoptarea în regim de urgență a pachetului de legi, pentru punerea în aplicare a acestui sistem nou de distribuire a fondului rutier din anul 2017.
