Îmbunătățirea mecanismelor de consultare a dialogului între administrația centrală și cea locală a fost tema reuniunii reprezentanților Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), ai Cancelariei de Stat și ai Comisiei parlamentare administrație publică și dezvoltare regională, la inițiativa Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE).
Potrivit șefului adjunct al Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Marius Ciprian Toth, obiectivul evenimentului este îmbunătățirea guvernanței și facilitarea alinierii mai strânse a administrației locale la standardele stabilite în Carta europeană a autonomiei locale. „Începând cu anul 2019, misiunile de monitorizare pe care CALRE le-a avut în R. Moldova au înregistrat constant în rapoartele elaborate o îmbunătățire vizibilă în ceea ce privește dialogul între Guvern și autoritățile locale”, a constatat Marius Ciprian Toth.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a afirmat că în cadrul evenimentului au fost identificate principalele probleme și direcții în care să putem avansa în vederea consolidării dialogului dintre APL și APC. „Am observat că atunci când există o bună comunicare între administrația centrală și cea locală se identifică repede și efectiv soluții la mai multe probleme. Astfel au de câștigat ambele părți. Ne bucură faptul că experții Consiliului Europei care au participat la eveniment sunt buni specialiști în domeniu și sunt din R. Moldova și sperăm că rezultatele acestor eforturi vor fi destul de bune. S-a ajuns la concluzia că este nevoie de mai multă intervenție în cadrul legislativ și în procesul de consultare la nivel de Guvern și Parlament. Totodată, au fost scoase în evidență aspecte necesare pentru a îmbunătăți activitatea Comisiei Paritare, un instrument-cheie în stabilirea acestui dialog instituționalizat între APL și APC.”
De asemenea, Viorel Furdui a constatat că există o deschidere din partea tuturor actorilor de care depinde îmbunătățirea acestui dialog dintre APL și APC. „În rezultatul acestor discuții, experții vor veni cu propuneri de modificare a cadrului legal și intervențiilor necesare în domeniul legislativ, inițiativă ce va fi preluată de Guvern. Sperăm că acest dialog va fi consolidat prin crearea garanțiilor juridice care, la moment, nu există. Astfel vom avea o îmbunătățire esențială a comunicării între autoritățile centrale și colectivitățile locale, așa încât toate deciziile care se adoptă în acest stat și vizează autoritățile locale să fie conectate la realitățile din teritoriu. Credem că numai așa vom putea avansa, adoptând legi și acte normative importante pentru dezvoltarea R. Moldova și numai așa vom putea să realizăm obiectivele R. Moldova în calitate de stat candidat la aderarea la UE.”
Expertul în bună guvernare și democrație locală Adrian Ermurachi a reiterat faptul că dialogul este esențial atunci când vorbim despre democrație. „De-a lungul timpului am asistat la diverse experiențe, atunci când dialogul între puterea centrală și cea locală a fost mai bun, sau când a fost mai prost, iată de ce este foarte important să înțelegem ce înseamnă dialog instituționalizat, să vedem cum facem în așa fel încât acesta să nu mai depindă de factorul uman sau politic, dar să fie niște reguli foarte clar scrise, de care să se ghideze toată lumea. Pe termen mediu și lung ne dorim să ajungem la etapa când să nu mai conteze normele juridice, dar să avem suficientă cultură administrativă și politică și să înțelegem că dialogul între puterea centrală și cea locală este un lucru absolut firesc.”
Expertul în bună guvernare și democrație locală Ion Beschieru a scos în evidență faptul că evenimentul se înscrie în șirul logic de activități organizate în cadrul proiectului Consiliului Europei „Consolidarea culturii dialogului și a guvernării locale deschise și etice în Republica Moldova”. „După acest exercițiu noi, în calitate de experți, avem idei mai concrete ce vizează direcțiile pe care le vom urma atunci când vom elabora și vom definitiva proiectul de modificare a unor acte normative, vom interveni acolo unde este necesar pentru a crea un factor suplimentar care să determine schimbarea culturii și practicilor de consultare.”
