Reprezentanții Consiliului Europei într-o nouă vizită de post-monitorizare la Chișinău!
În perioada 20-21 noiembrie, în cadrul unei misiuni de post-monitorizare la Chișinău s-au aflat reprezentanți ai Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRCE). Din componența Delegației au făcut parte: Gunn Marit HELGESEN, raportor pentru democrație regională, vicepreședintele Congresului Consiliului Europei, președintele Camerei Regiunilor; Marc COOLS, raportor pentru democrația locală, Camera autorităților locale a Congresului Consiliului Europei; Jean-Philippe BOZOULS, director al Secretariatului al Congresului Consiliului Europei; Stéphanie POIREL, secretar în cadrul Comitetului de Monitorizare al Congresului Consiliului Europei și Prof. Angel M. MORENO, expert, președinte al Grupului de experți independenți privind Cartea Europeană pentru autonomie locală.
Astfel, pe parcursul celor două zile, reprezentanții misiunii de postmonitorizare au avut mai multe întrevederi cu CALM, dar și cu reprezentanți ai administrației centrale.
Prezența Delegației Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei la Chișinău semnalează atenția deosebită față de problemele care există în Republica Moldova, probleme care sunt reflectate în raportul de monitorizare și în Recomandarea Congresului Consiliului Europei aprobate la 4 aprilie curent, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg.
De asemenea, constatăm că Republica Moldova este în vizorul Consiliului Europei, doar în perioada anilor 2018-2019 la Chișinău fiind patru misiuni de monitorizare din partea Congresului Consiliului Europei, preocupate, în general, de starea lucrurilor în domeniul democrației locale, dar și cazuri separate, cum ar fi presiunile și intimidările exercitate asupra primarilor, cazul primarul municipiului Chișinău și al alegerilor locale anulate în 2018 în municipiul Chișinău.
Acestea, dar și alte cazuri au fost semnale de profundă îngrijorare pentru Congresul Consiliului Europei vis-a-vis de situația din Republica Moldova, acesta fiind unicul caz în Europa când într-o perioadă atât de scurtă de timp într-un stat vin atâtea misiuni de monitorizare din partea CoE.
În cea de-a doua zi a vizitei, reprezentanții CALRCE au avut o întrevedere cu Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova Aureliu Ciocoi, Viceprim-ministrul, Ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuța, Guvernatorul UTA Găgăuzia Irina Vlah, reprezentanți ai Cancelariei de Stat, ai Parlamentului Republicii Moldova și ai delegației Republicii Moldova la Congresul Consiliului Europei, însoțiți de președintele Tatiana Badan.
Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Aureliu Ciocoi a recunoscut că problemele din domeniul APL sunt grave și că este necesar de acționat pentru a îmbunătăți starea de lucruri din acest domeniu. În discursul său, Ministrul Ciocoi a reiterat angajamentul Guvernului de a continua implementarea măsurilor de sporire a democrației la nivel local, de a asigura condițiile necesare pentru elaborarea și aplicarea politicilor de descentralizare şi autoguvernare. Aureliu Ciocoi a reconfirmat deschiderea Guvernului de la Chișinău de a dezvolta și în continuare parteneriatul cu CALRCE, a cărui expertiză este utilă în eforturile de creștere a nivelului de autonomie locală în Republica Moldova.
Viceprim-ministrul, Ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuța a afirmat că pentru anul 2020 s-a făcut încă un pas important în scopul sporirii autonomiei financiare locale, un pas așteptat și promovat de către Congresul Autorităților Locale din Moldova. Ministrul Finanțelor a afirmat că în legile bugetare pentru anul viitor este preconizat ca deja 100% din impozitul pe venit al persoanelor fizice să fie direcționate către bugetele locale, iar 10% din impozitul pe venit al persoanelor juridice din activitatea de întreprinzător, de asemenea, să fie repartizate bugetelor locale.
CALRCE a constat mai multe dinamici pozitive, printre acestea fiind:
1. Îmbunătățirea situației la capitolul presiuni și intimidări asupra primarilor după alegerile parlamentare din februarie 2019;
2. Micșorarea gradului de implicare a factorului politic în campania electorală din octombrie 2019, dar și a utilizării resurselor administrative în alegerile locale.
3. Creșterea numărului de candidați independenți și a numărului impresionant de primari independenți aleși în octombrie-noiembrie 2019;
4. Datorită stabilizării situației la nivel politic, mai mulți primari care declarau că nu vor mai candida pentru un nou mandat s-au răzgândit și s-au înscris în campania electorală.
Totuși, dacă pe plan politic sau în domeniul democrației locale s-au înregistrat anumite progrese, în domeniul autonomiei locale și, mai ales, a celei financiare în continuare se atestă restanțe grave:
1. În permanentă reducere este ponderea bugetelor locale în bugetul public național. Conform studiului CALM efectuat în parteneriat cu NALAS, această pondere este printre cele mai mici înregistrate în Europa de Sud-Est;
2. Nici măcar competențele de bază ale APL, așa cum prevede Legea privind descentralizarea administrativă, nu sunt acoperite financiar, în special cele stabilite de legislație sectorială;
3. Impozitele locale sunt limitate/plafonate fără schimbări de 10-15 ani, iar colectările acestora aduc venituri nesemnificative;
4. Sursele principale de venituri publice (impozitul pe Venitul Persoanelor Juridice, Accizele, Taxa pe valoarea adăugată, taxa rutieră, etc) ajung la nivel central și ori nu sunt deloc partajate cu APL, ori sunt distribuite într-o măsura insuficientă (taxa rutieră);
5. Fondurile de investiții (mediului, eficienței energetice, dezvoltării regionale, etc.) sunt mai puțin transparente, cu criterii și practici de partajare neclare, fără a exista o previzibilitate a resurselor financiare;
6. Rămân în continuare restanțe mari la evaluarea proprietății.
Reprezentanții CALM au informat raportorii CALRCE privind înregistrarea unor dinamici pozitive după alegerile parlamentare din februarie 2019, mai ales în ceea ce privește direcțiile strategice de reforme (Programul de Activități și Planul de Acțiuni ale Guvernului precedent) privind reformele propriu-zise, cum ar fi partajarea cu APL a IVPJ, schimbarea cotelor de partajare a IVPF, revizuirea taxelor, scutirilor și reducerilor oferite de stat cetățenilor și sectorului privat din impozitele locale, majorarea cotei de partajare cu APL de nivelul întâi a taxei rutiere, etc. Totuși, după recenta schimbare a Guvernului, cel puțin deocamdată nu s-a revenit la aceste inițiative și totul a rămas în suspans.
Ministrul Finanțelor Serghei Pușcuța a informat raportorii CALRCE că Guvernul actual este disponibil să continue reforma privind partajarea IVPF (100% pentru APL rurale și 50% pentru orașe și municipii), dar și partajarea simultană a IVPJ în proporție de 10% pentru suplinirea Fondului de echilibrare.
De asemenea, au fost abordate și alte domenii ce ar îmbunătăți esențial starea lucrurilor în domeniul APL. Printre domeniile ce ar putea sta la baza elaborării Foii de Parcurs reînnoite dintre Guvernul Republicii Moldova și Congresul Consiliului Europei privind democrația și autonomia locală în RM s-a convenit să se regăsească:
1. Descentralizarea fiscală, inclusiv partajarea IVPF și IVPJ și liberalizarea taxelor locale;
2. Corelarea veniturilor APL cu competențele acestora;
3. Consolidarea și extinderea formatului de dialog dintre Parlament și Guvern, pe de o parte și CALM, ca reprezentant al APL, pe de altă parte;
4. Evaluarea urgentă a proprietății cu susținerea proiectului Băncii Mondiale, care este deja la etapa de implementare;
5. Înlăturarea tuturor elementelor sistemice, juridice și politice care permit presiuni și intimidări ale primarilor și reprezentanților APL.
Serviciul de Comunicare al CALM
