Nina Costiuc, primar de Budești, Chișinău și Lilian Botnaru, primar de Lozova, Strășeni au vorbit în cadrul emisiunii Puncte de Reflecție de la Vocea Basarabiei despre responsabilitățile aleșilor locali, despre impedimentele în atragerea de fonduri, dar și despre rezultatele colaborării Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) cu Asociația Comunelor din România (ACoR).
Potrivit lui Lilian Botnaru, primarii au o responsabilitate enormă, deoarece cu mijloacele mici trebuie să facă față tuturor provocărilor, să presteze servicii de calitate cetățenilor. „Din păcate, primăriile au puține posibilități de a presta aceste servicii. În localitate încă nu avem apeduct central, nu avem canalizare, este abia inițiat proiectul, în 2016 au început lucrările, anul trecut acestea au fost sistate deoarece nu am primit bani din Fondul Ecologic, sper ca până la sfârșitul anului să reușim să facem ceva ca să mișcăm carul din loc. Grație proiectului Migrație și Dezvoltare Locală am reușit anul acesta să procurăm un excavator și un tractor. În acest sens ne-a ajutat și contribuția băștinașilor de peste hotare, dar și a unor agenți economici din localitate. Astfel, din februarie, curent am început testarea serviciului nou creat privind evacuarea deșeurilor din gospodării. Încercăm să facem schimbarea în condițiile pe care le avem.
Întrebați de ce în 2018 unele servicii vitale precum cele de apă și canalizare, sau evacuare a deșeurilor mai sunt încă un lux în localitățile noastre, Nina Costiuc a răspuns: „Eu am fost în Africa și pot să vă spun că comparativ cu ei suntem mai avansați, deși putem prelua și de la ei unele practici. Budeștiul, chiar dacă este în imediata apropiere de Chișinău, are servicii de canalizare în proporție de circa 40%. Am elaborat proiectul de a construi rețele de canalizare cu stații de pompare, dar este unul foarte costisitor. Suntem pe ultima sută de metri privind finisarea construcției a 17 km de apeduct. Datorită Fondului Ecologic am avut posibilitatea de a finisa 9 km, iar 8 km urmează să fie dați în exploatare anul acesta. Avem un sector vechi al satului unde ne propunem să conectăm mai mult de o sută de case la apeduct. Am început reparația drumului Decebal, Vasile Pântea și Columna. Acest lucru însă durează și costă foarte mult.
Primarii au vorbit și despre multiplele acte și bariere care stau în calea obținerii de proiecte, iar oameni angajați pentru a scrie proiecte nu sunt.
Lilian Botnaru a amintit că în primării sunt circa patru funcționari publici la câteva mii de locuitori. „Cetățenii cred că primarul într-o seară reușește să scrie un proiect tehnic și a doua zi ar trebui să înceapă lucrările. În satul Stejăreni, a doua localitate din comună, anul trecut am început proiectul tehnic privind apa, canalizarea, apeductul și stația de epurare a apelor uzate. Un proiect necesită multe drumuri bătătorite de primar, pentru a aviza actele în toate instanțele, iar cetățenii cred că mâine ar trebui să avem apă. Acum suntem la etapa finală de avizare a Inspecției Ecologice de Stat, urmează să scriem cerere de finanțare și încă nu știm unde să o depunem, deoarece Fondul Ecologic Național nu mai primește nicio cerere de finanțare, asta în condițiile în care are 380 de proiecte începute la nivel de țară și niciunul nu a fost dus la bun sfârșit. Elvețienii au cam terminat misiunile unde aveau finanțări, multe Ambasade nu au mai inițiat susținere de proiecte. Sper să avem un răspuns afirmativ de la Agenția de Dezvoltare Regională.
Despre reuniunea primarilor în cadrul Adunării Generale a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova (CALRRM), Nina Costiuc a afirmat că e foarte important că s-a reușit ca primarii din cele două țări să fie împreună. „Scopul a fost ca să reușim să ne expunem poziția în cadrul instituțiilor UE, alături de reprezentanții APL din România să fie incluși și colegii din RM. Urmează să vedem dacă această propunere va fi acceptată la nivel european. Ne-am exprimat dorința de a putea beneficia de banii europeni și prin intermediul APL-urilor din România, având ca bază înfrățirile și parteneriatele dintre autoritățile locale din România și Republica Moldova. Ne dorim ca în acest sens să fie pusă baza legislativă.
Lilian Botnaru a menționat că aceste întâlniri au avut loc de-a lungul anilor. „Este pentru prima dată când particip la un asemenea eveniment. CALM și ACoR au semnat un acord de colaborare, avem și multe rezultate obținute în comun, pe baza acestuia au fost înfăptuite multe înfrățiri, avem multe schimburi de experiență cu colegii de peste Prut și toate aceste colaborări dau roade pe care le așteaptă cetățenii.
Primarul a afirmat că comuna Lozova are semnate 3 înfrățiri cu primării din România. „Urmează ca pe 2 iulie să mergem la Putna, de ziua acestei comune, când este și ziua marelui domnitor al Țării Moldovei Ștefan cel Mare și Sfânt și să semnăm acordul de colaborare între primăria comunei Putna și primăria comunei Lozova. Eu mi-am dorit foarte mult ca Lozova să semneze acest acord cu localitatea unde este căpătâiul de veci al Marelui Voievod. România ne-a acordat mereu, dar mai ales în ultimii ani, o asistență financiară considerabilă și un sprijin enorm privind dezvoltarea Republicii Moldova. Chiar dacă unii neglijează acest lucru, eu spun deschis că noi toți am avut de beneficiat de pe urma acordurilor de înfrățire cu localități din România. Copiii noștri pleacă la tabere de vară în România, cu cazare, alimentație și acces gratuit la diverse obiective turistice, ceea ce înseamnă mult pentru ei, dar și pentru noi.
Nina Costiuc a menționat faptul că se pune accent pe relațiile de parteneriat, deoarece acestea oferă posibilitatea APL de a se dezvolta, de a învăța unii de la alții. „Încă în 2009 am semnat primul acord de înfrățire cu primăria Cumpăna, județul Constanța. În baza parteneriatelor dintre această comună cu localități din Republica Moldova, mai mult de o mie de copii de la noi au beneficiat de vacanțe gratuite pe litoralul Mării Negre. Eu am ținut foarte mult la dezvoltarea CALM și a Rețelei Femeilor din cadrul CALM. În 2012 am mers cu 42 de femei din APL la Cumpăna pentru a pune temelia relațiilor de parteneriat cu rețeaua Femeilor –Primar din România, astfel am reușit ca copiii din 22 de primării să meargă în România. Copiii noștri trebuie să cunoască România, să pună temelia relațiilor interpersonale. De la poduri de flori am decis să construim poduri adevărate, care să ne motiveze să construim fapte bune. Am semnat contractul de înfrățire și cu Băișoara, Cluj, am vizitat această localitate cu 19 consilieri, funcționari și activiști din Budești. Avem acorduri pe care spre să le dezvoltăm cu Sineștiul din Iași și Comăneștiul din Suceava. Rămâne ca prin fapte reale să contribuim dezvoltarea localităților, dar și la unirea sufletelor noastre.
Departamentul de Comunicare al CALM
