Marcați de criza politică parlamentară, ne scapă alegerile locale care, în mod normal, bat sau ar trebui să bată la ușă. Acest subiect a fost dezbătut în cadrul emisiunii „Bună seara” de la Moldova 1, iar invitații în platou au fost Viorel Rusu, expert al CALM, Fadei Nagacevschi, juristul PSRM, Vladimir Bolea, deputat în Parlamentul RM din partea blocului ACUM și Pavel Postică, director de programe în cadrul asociației Promo-LEX. Un alt subiect abordat de prezentatorul Mircea Surdu a fost privind necesitatea reformei administrației publice locale.
Potrivit expertului CALM Viorel Rusu, reieșind din cadrul legal care există și având în vedere faptul că mandatul aleșilor locali este de patru ani, nici mai mult, nici mai puțin, acesta poate fi prelungit doar în caz de război sau catastrofă. „Parlamentul trebuia cu 60 de zile înainte de încetarea mandatului respectiv să anunțe data alegerilor. Reieșind din prevederile Constituției, ele trebuiau să fie organizate în următoarea duminică după ziua de 14 iunie. Astfel ne încadrăm în limitele legale și ale Constituției.” Expertul CALM a opinat că suntem deja în întârziere, ceea ce duce la prelungirea mandatului aleșilor locali și este o încălcare a Constituției.
Juristului PSRM Fadei Nagacevschi a declarat că stabilirea datei alegerilor locale va fi posibilă în momentul în care va exista voință politică și va fi creată majoritatea parlamentară. „Doar Parlamentul are capacitatea și dreptul exclusiv de a numi data alegerilor locale”, a menționat juristul PSRM.
Deputatul Vladimir Bolea a fost de părere că din 1991 Republica Moldova se află într-o stare continuă de catastrofă politică, administrativă, socială, lucru pe care l-a constatat și din faptul că Parlamentul actual nu se poate organiza pentru a forma o majoritate parlamentară.
Directorul de programe în cadrul Promo-LEX Pavel Postică a amintit de situația similară când Parlamentul, în 2015, fiind funcțional a stabilit pe ultima sută de metri data alegerilor locale generale. „Atunci am venit cu o analiză în care am încercat să forțăm un pic lucrurile. Din punctul nostru de vedere, data alegerilor urma să fie stabilită pentru prima duminică după data de 14 iunie 2019. Un interval maxim care poate fi alocat pentru stabilirea datei alegerilor este maxim trei luni de zile după data de 14 iunie. Este o legitimitate condiționată, deoarece mandatul aleșilor locali expiră în data de 14 iunie, iar potrivit prevederilor legale, aleșii locali își vor exercita atribuțiile până la alegerea noii administrații publice locale”.
Viorel Rusu a reamintit că Constituție stabilește atât dreptul de a alege și de a fi ales, cât și egalitatea în drepturi. „Cei care au ales trebuie să fie siguri că alegerea lor este făcută pentru patru ani, nu pentru patru ani și trei sau șase luni, în dependență de voința Parlamentului. Cei care sunt aleși trebuie să-și exercite mandatul de patru ani și să nu fie discriminați față de alți aleși. Atunci când se stabilește data alegerilor locale trebuie să se țină cont de Constituție și de buna credință.” Expertul CALM a reiterat faptul că au existat toate condițiile pentru ca această problemă să fie soluționată, cu atât mai mult că aceasta este o atribuție formală a Parlamentului, nu este necesară întrunirea comisiilor parlamentare, toate aspectele fiind stabilite în lege.
Fadei Nagacevschi a afirmat că în Constituție nu este indicat că alegerile locale trebui să aibă loc o dată la patru ani, acest lucru fiind reglementat printr-o lege organică. „Nu trebuie să uităm că Constituția reprezintă mai multe articole. RM este una parlamentară, noi trebuie să ținem cont, în primul rând, de structura centrală, iar în condițiile în care aceasta nu are niciun handicap, tot statul funcționează.” Potrivit juristului PSRM, problema constă în absența voinței politice din Parlament.
Viorel Rusu și-a reiterat poziția și anume faptul că stabilirea datei alegerilor este o chestiune formală. „Toți parlamentarii trebuia să fie responsabili în prima sau a doua ședință, să întrebe secretariatul care sunt cele mai urgente probleme care nu necesită consultări, formarea majorității parlamentare, să fie incluse în ordinea de zi, stabilită data și adoptat. După aceasta se putea de purces la formarea coaliției majoritare.” Viorel Rusu consideră că nu e corect de ales ca prioritate formarea majorității parlamentare în defavoarea altor probleme care există în societate.
Pavel Postică a amintit că există termene care trebuie respectate pentru a nu fi dizolvat Parlamentul. „Pentru crearea unei majorități parlamentare și alegerea unui premier se alocă trei luni de zile. Partidele care au acces acum în Parlament condiționează funcționalitatea Parlamentului cu crearea unei majorități parlamentare, ceea ce din punctul meu de vedere este greșit. În prima ședință a Parlamentului a fost blocată activitatea organului legislativ. La momentul de față se condiționează crearea majorității parlamentare cu funcționarea Parlamentului. Este de datoria Parlamentului să soluționeze anumite chestiuni.”
Viorel Rusu a specificat că la formarea Guvernului se ține cont de opțiunile fracțiunilor parlamentare, nu și la stabilirea datei alegerilor locale.
Potrivit lui Fadei Nagacevschi, există mai multe probleme legate de alegerile locale, cum ar fi data acestora, concepția aprobată pentru 2016-2020 cu privire la reforma administrativ-teritorială, Legea privind statul municipiului Chișinău care contravine Legii privind administrația publică locală. „În cea cu privire la reforma administrativ-teritorială este prevăzut că noi trebuie să avem cinci primari de sector în municipiul Chișinău. Legea privind statutul municipiului Chișinău, care este mai nouă, nu prevede această formulă. Atunci când parlamentarii vor stabili data alegerilor locale cum vor decide: vom avea doar un primar general, sau vom avea încă cinci primari de sector? Când trebuie să fie finisată concepția reformei administrativ-teritoriale, după sau până la alegerile locale”, a întrebat juristul PSRM? El a amintit de studiul privind reforma administrativ-teritorială făcut la comanda și cu finanțarea UNDP, ceea ce, potrivit juristului PSRM, înseamnă că nouă ne-a fost recomandată din exterior această reformă. „Noi avem probleme în ceea ce privește funcționalitatea autorităților publice locale, avem 898 de primării, dintre care 83% sunt în incapacitate de a-și finanța cheltuielile curente, fiind la mila Guvernului RM. Noi susținem acest status quo când primăriile nu au capacitatea de a-și plăti ai săi patru funcționari și auzim că terenurile sunt privatizate, deoarece unii primari, împreună cu agenții economici fac niște scheme neclare și ca urmare dispar loturile de teren din proprietatea publică.”
Viorel Rusu a fost de părere că reforma administrației publice nu are nicio legătură cu alegerile locale. „În statele normale, civilizate, reformele se fac de la cinci până la zece ani. Nu se fac peste noapte. La capitolul lipsei resurselor în APL, este un rezultat al faptului că noi nu am făcut reforma privind descentralizarea financiară. Concepțiile respective despre care se vorbește nu sunt bazate pe cifre, pe analize, noi nu am finalizat de implementat strategia de descentralizare administrativă, din acest motiv nici nu sunt resurse la nivel local, nu am făcut reforma fiscală, etc”.
La întrebarea după ce principii ne vom ghida la alegerile locale din municipiul Chișinău, Viorel Rusu a explicat că Legea mai nouă are prioritate față de cea mai veche. „Reieșind din faptul că există Legea privind statul municipiului Chișinău, care păstrează structura actuală, alegerile ar trebui să fie așa cum au mai fost.”
Deputatul blocului ACUM Vladimir Bolea a afirmat că reforma administrativă a adus la construcția unei așa-numite struțo-cămile în RM. „Este un exemplu când o reformă bună, făcută cu suportul unor finanțatori, donatori, nu a fost dusă până la capăt, nu a fost implementată, nu a fost descentralizată puterea de stat, iar în consecință avem ceea ce avem astăzi.” Alesul poporului și-a exprimat speranța că următorul Parlament, prin comisiile sale, împreună cu societatea civilă, cu primăriile, nu de azi pe mâine, dar în cinci-zece ani, după o analiză extrem de atentă, reieșind din experiența internațională, va face o reformă administrativă care să fie în beneficiul oamenilor, nu în beneficiul partidelor politice.
În context, Pavel Postică a adus exemplul reformei sistemului electoral, cu circumscripțiile uninominale. „Atunci când au fost trasate hotarele nu s-a ținut cont nici de administrația publică locală, nici de harta instanțelor de judecată, nici de căile de acces. Chiar și dacă sunt concepții, acolo nu este fixat un termen limită, nici un model anumit. Este doar o propunere care trebui să fie discutată și adaptată realităților din Republica Moldova, făcută cu calm, cu grijă și în interesul cetățenilor.”
Fadei Nagacevschi a specificat faptul că salută implementarea în grabă a reformei, ci își dorește să se recunoască faptul că avem o problemă în ceea ce privește funcționarea administrației publice locale. „Eu vorbesc despre riscurile care există, despre faptul că există o subfinanțare. 83% din APL își acoperă cheltuielile administrative din transferuri de stat, ele nu au capacitatea să-și acopere cheltuielile curente, din această cauză astăzi avem un control excesiv de la centru.”
Juristul CALM a infirmat declarațiile făcute de Fadei Nagacevschi. „Transferurile generale sunt venituri proprii ale APL. Transferurile speciale, care sunt pentru anumite atribuții delegate, sunt de la bugetul de stat. Vorbiți despre faptul că nu am făcut descentralizarea fiscală. Nu am realizat nici 30% din Strategia de descentralizare adoptată în 2012 care a acționat până în 2016 și am prelungit-o până în 2018. Despre ce fel de capacități financiare putem să vorbim dacă noi nu am îndeplinit tema de acasă? Cum putem să vorbim despre capacitate financiară dacă avem doar taxele locale incluse în veniturile proprii, una dintre aceste taxe fiind pentru câini? Ar putea în sate aplicată această taxă pentru a avea venituri?”
Potrivit lui Viorel Rusu, în Republica Moldova nu a fost revăzut sistemul de venituri, de impozite. „Majoritatea impozitelor sunt date la nivel central. În UTA Găgăuzia ajung unele impozite din TVA, din venitul din activitatea de întreprinzător, dar celelalte UTA nu au asemenea venituri. Altfel spus, nu vă dau anumiți bani sau vă dau niște bănuți și declar că nu puteți activa pentru că nu aveți putere financiară.”
Expertul CALM a reiterat faptul că RM are nevoie de descentralizare, de repartizarea veniturilor publice ținând cont de mulțimea de competențe și existența a doar trei funcționari în primării. „Croirea teritoriului sau reforma administrativ teritorială este un element care trebuie să rezulte din soluționarea problemelor majore care există privind descentralizarea. Noi am croit patru reforme și în rezultat am îndepărtat serviciile de cetățean. Astfel, omul trebuia să meargă 60 de km ca să rezolve o anumită problemă. Toate aceste restanțe trebuie soluționate în complex și sunt de durată.”
Cât privește împărțirea teritorială, Viorel Rusu a făcut trimitere la Carta Europeană a APL, unde este stipulat că acolo unde se schimbă hotarele teritoriului trebuie organizate referendumuri locale, adică populația trebuie întrebată dacă este sau nu de acord, ca să nu fie încălcat principiul constituțional privind consultarea populației. „CALM pune accentul pe reforma administrației publice, nu pe cea administrativ-teritorială. Există Strategia de reformă a administrației publice și CALM a propus ca reforma administrației publice centrale să se facă concomitent cu cea locală, să vezi ce competențe transferi mai aproape de cetățean. Cu regret, la noi s-a făcut peste noapte reforma APC și la fel se încearcă în cazul reformei APL.”
Viorel Rusu a amintit că în această privință, CALM a înaintat mai multe propuneri concrete, cu denumirea semnificativă DACIA. „Acest lucru presupune descentralizarea administrativă, cooperarea inter-municipală, în cadrul căreia s-ar putea uni mai multe unități administrativ teritoriale și ar putea avea un singur inginer cadastral, sau un contabil. De asemenea, amalgamarea trebuie să fie voluntară și evident că trebuie să fie consultată populația”, a punctat juristul CALM.
Serviciul de Comunicare al CALM
