Reforma administraţiei publice locale trebuie privită în ansamblu cu strategia de descentralizare. În caz contrar, prevederile acesteia vor rămâne litere moarte, doar pe hârtie, iar rezultatele vor întârzia să apară sau chiar vor fi nule. Este concluzia membrilor Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care și-au expus opiniile privind Strategia de reformă a administraţiei publice în Republica Moldova pentru anii 2016-2020.
După prezentarea celor mai importante prevederi ale Strategiei, președintele CALM, Tatiana Badan, a menționat: ”În Republica Moldova suntem campioni la elaborări de strategii, dar care nu sunt duse la bun sfârșit. Atunci când a fost elaborată Strategia de descentralizare am participat activ la dezbateri și ne-am dorit mult ca acest document să fie implementat cu un Plan de Acțiuni care să fie respectat, astfel încât să avem și rezultate. Cu părere de rău, dacă documentul a ajuns să fie unul bun, inclusiv cu implicarea noastră, a tuturor, el nu a avut o continuitate. Ne-am dori ca în această nouă strategie să fie asigurată continuitatea respectivă prin folosirea plenară a decentralizării ca principiu, mecanism și instrument principal de realizare efectivă de modernizare și reforma a administrației publice. Însă cel mai important este ca acest documente să nu rămână doar la nivel declarativ și neimplementat ca și multe alte documente de acest gen”.
În context, directorul executiv CALM, Viorel Furdui, a accentuat: ”Reforma administrației publice este o necesitate vitală în implementarea reformelor în toate celelalte domenii și asigurării parcursului european. În zădar vorbim despre reforme în domeniul justiției, economic, social etc., în conidiile sistemului actual de administrație publică ineficient, politizat și lipsit în totalitate de capacități umane și materiale! Experiența ultimilor ani, ineficiența și incapacitate atotcuprinzătoare care a condus la blocare în fond a reformelor practic în toate domeniile respective, este o dovadă concludentă și pertinentă în acest sens. Reformele pot fi realizate doar de către o administrație publică bine închegată la toate nivelele, depolitizată, cu o delimitare foarte clară a competentelor și funcțiilor, precum și asigurată cu toate resursele necesare și cu un corp de profesioniști/funcționari de înaltă calificare și bine motivați. În același timp, un element fundamental al viitoarei reforme trebuie să constituie abordare complexă, în cadrul căreia să fie reforma administrației publice să vizeze cât administrația publică centrală, cât și cea locală. În acest context, constatăm că proiectul strategie la momentul actual în mare masură se referă la reforma administrației publice centrale și într-o măsură foarte generală și evident insuficientă – a reformei administrației publice locale.
De aceea, considerăm că descentralizarea, regionalizarea si consolidarea autonomiei locale, puse la baza acestei strategii și aplicate în modul corespunzător, ar putea și trebui să devină acel element novatoriu si deosebit de toate strategiile precedente si rămase neimplementate. Acea cheie a succesului, pe care de zeci de ani o căutăm în procesul de asigurării unei finalități ale reformelor și care ar asigura cu adevărat progrese reale în modernizarea administrației publice din Republica Moldova. Câteva momente strategice sunt foarte importante în opinia noastră. Noi toți vedem și simțim faptul că această Strategie se elaborează și se adoptă într-un ritm alert și accelerat. Practic, sărim peste niște proceduri necesare, vitale aș zice, în situația în care se lucrează la proiecte atât de importante, fundamentale. În opinia noastră, ar fi fost bine ca, înainte să apară propriu-zis acest document, trebuiau organizate discuții și dezbateri cu actorii principali. În lipsa unor consultări profunde suntem martorii unui gol din acest punct de vedere. Compania SIGMA, care a realizat analiza pusă la baza proiectului strategiei, și-a fundamentat studiul cu precădere pe situația din administrația publică centrală. Acest fapt aduce o anumită discrepanță în Strategie, deoarece are la bază rezultatele acestei analize, care pune într-un con de umbră APL de nivelul 1. În textul Strategiei este evident lucrul acesta. Este bine că au fost introduse unele elemente din Strategia de Descentralizare și Planul de Acțiuni, dar vreau să remarc că este încă mult loc de mai bine. Este important ca, atunci când abordăm astfel de probleme extrem de importante, să avem o claritate. Reforma administrației publice reprezintă platforma pentru alte reforme și dacă documentul final va conține ambiguități și neclarități, vor fi consecințe dezastruoase. Noi vedem că, timp de 25 de ani, anume din aceste motive, reformele bat pasul pe loc și se opresc la nivelul strategiilor.”
Directorul executiv CALM a mai menționat că asociația acumulează opiniile membrilor săi, dar și a experților, care se vor regăsi într-un aviz consistent privind Strategia de reformare a administrației publice. Acesta va fi remis autorităților pentru a lansa discuții privind îmbunătățirea conceptuală și practică a documentului.
Potrivit primarilor, prezenți la eveniment, principala problemă a administraţiilor publice locale rămâne a fi tergiversarea reformei de descentralizare. ”Pârghiile rămân a fi la centru. Sunt la al doilea mandat și vreau să vă spun că noi, primarii, nu simțim această descentralizare. Toate prevederile ei rămân la moment doar pe hârtie. Deci, să începem cu descentralizarea: de la deciziile locale – până la implementarea proiectelor. Să fim cu mâinile libere la luarea deciziilor, să nu depindem de consiliile raionale, de diferite direcții concentrate, desconcentrate. Și birocrația – pentru a determina un proiect ne trebuie avizul diferitor direcții”, a menționat primarul satului Cioara, Elena Lambos.
Primarii speră că vor avea mai multe pârghii pentru a schimba faţa satelor şi oraşelor. Edilii au subliniat că, în prezent, bugetele localităților sunt la pământ, iar pentru desfășurarea unor proiecte cu impact e nevoie de suplinirea lor. ”Bugetul este unul foarte auster. Solicitarea noastră ca taxele percepute pentru transport să ajungă în bugetul local nu a primit un răspuns clar. Inițiativa este blocată, iar aceasta înseamnă bani pierduți de primării. Nici în cazul taxelor pentru bunurile imobile nu avem o claritate”, a subliniat Nina Munteanu, primarul comunei Pelinei, raionul Cahul. În aceeași ordine de idei, primarul de Cimişlia, Gheorghe Răileanu, a specificat că strategia de reformare a administraţiei publice locale ar trebui să fie una mult mai îndrăzneaţă și cu potențial de schimbare: ”Sunt metode deja probate zeci de ani și chiar sute de ani în Europa, care funcționează foarte bine. Acestea prevăd mecanisme excelente, în care este implicată societatea civilă, mai multe pârghii pentru consilieri.”
Autorii menţionează însă că aceasta este prima viziune a Strategiei, iar în urma consultărilor cu primarii, proiectul va fi definitivat: ”Pe lângă faptul optimizării destul de esențiale a structurilor guvernamentale de nivel central, Strategia mai presupune și acțiuni concrete care vizează managementul personalului, îmbunătățirea calității serviciilor etc.”, a declarat secretarul general adjunct al Guvernului, Valentin Guznac.
Amintim că, Guvernul îşi propune până în luna iunie să aprobe Strategia de reformă a administraţiei publice în Republica Moldova pentru anii 2016-2020. Raționalizarea structurii Guvernului, reducerea fragmentării structurii administrativ-teritoriale şi asigurarea funcționării unui sistem eficient de monitorizare, responsabilizarea și transparentizarea performanței autorităților, instituțiilor publice și entităților economice de stat sunt printre obiectivele principale ale Strategiei.
